KorAP: Find »[drukola/base=descendent & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...257 >

6,415 matches

Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830

deoarece numai astfel rudenia creată prin adopție este asimilată cu rudenia firească, iar o normă care să prevadă, din acest punct de vedere contrariul, nu există. In aceste conditii, descendenții adoptatului devin rude cu rudele adoptatorului și față de ascendenții adoptatorului, descendenții adoptatului sunt rude în linie directă descendentă 246. b. Asimilarea filiației și rudeniei din adopție cu filiația și rudenia firească 247 Asimilarea filiației și rudeniei din adopție cu filiația și rudenia firească există, dar în privința unora din efectele juridice produse

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
rudenia firească există, dar în privința unora din efectele juridice produse în cele două situații există unele deosebiri și anume: * recunoașterea unui copil din afara căsătoriei, după ce acesta a decedat, de către tatăl său, se poate face numai dacă acel copil a lăsat descendenți firești (art.56 alin.1 din C. fam); recunoașterea nu poate avea loc dacă acel copil are descendenți, prin adopție; * potrivit art.87 alin.1 din C. fam., soțul care a contribuit la întreținerea copilului celuilalt soț este obligat să

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
anume: * recunoașterea unui copil din afara căsătoriei, după ce acesta a decedat, de către tatăl său, se poate face numai dacă acel copil a lăsat descendenți firești (art.56 alin.1 din C. fam); recunoașterea nu poate avea loc dacă acel copil are descendenți, prin adopție; * potrivit art.87 alin.1 din C. fam., soțul care a contribuit la întreținerea copilului celuilalt soț este obligat să continue a acorda întreținere copilului, cât timp acesta este minor, însă numai dacă părinții săi firești au murit

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
data rămânerii irevocabile a hotărârii judecătorești de încuviințare a adopției, deci cele două acte se suprapun, încetează o filiație și începe alta, respectiv cea prin adopție (art.1 alin.3 și 1); * nu mai exista raporturi de rudenie firească ai descendenților adoptatorului cu părinții firești ai adoptatorului, pe aceeași dată cu încetarea filiației firești a adoptatului, conf. art.21 alin.2 care prevede că se întocmește un nou act de naștere adoptatului, în care adoptatorii vor fi trecuți ca fiind părinții

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
de naștere adoptatului, în care adoptatorii vor fi trecuți ca fiind părinții săi firești. Pe de altă parte, potrivit principiului simetriei, încetează rudenia firească în linie directă cu părintele firesc, față de care încetează filiația adoptatului; * încetează a mai fi rude descendenții adoptatului cu rudele părintelui său firesc, care devin in noile condiții rude cu rudele părintelui adoptiv. Drepturile și îndatoririle izvorâte din filiație între cel adoptat (și descendenții săi) și părinții firești și rudele acestora încetează și se menține impedimentul la

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
cu părintele firesc, față de care încetează filiația adoptatului; * încetează a mai fi rude descendenții adoptatului cu rudele părintelui său firesc, care devin in noile condiții rude cu rudele părintelui adoptiv. Drepturile și îndatoririle izvorâte din filiație între cel adoptat (și descendenții săi) și părinții firești și rudele acestora încetează și se menține impedimentul la căsătorie rezultând din rudenie (art.21 alin.3), iar Serviciile publice specializate pentru protecția copilului, precum și ofițerii de stare civilă au îndatorirea de a încalcă impedimentul acesta

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
menține impedimentul la căsătorie rezultând din rudenie (art.21 alin.3), iar Serviciile publice specializate pentru protecția copilului, precum și ofițerii de stare civilă au îndatorirea de a încalcă impedimentul acesta la căsătorie. Legăturile de rudenie firească încetează între adoptat și descendenții săi, pe de o parte, și părinții firești și rudele acestora pe de altă parte. Adoptatorul are dreptul de a moșteni pe adoptat, însă părintele firesc nu are dreptul menționat. d. Drepturile și îndatoririle părinților adoptivi A. Drepturile și îndatoririle

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
drept la întreținere numai acela care se află în nevoie, neavând putința unui câștig din muncă, din cauza incapacității de a munci. Este în nevoie persoana care nu are nici un fel de venituri sau cele realizate sunt insuficiente pentru asigurarea existenței. Descendentul, cât timp este minor, are drept la întreținere oricare ar fi pricina nevoii în care el se află. Neputința de a munci trebuie să aibă caracter obiectiv: bătrânețe, boală, accident, infirmitate, sarcină etc. Pentru ca cel îndatorat la întreținere să poată

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
are mijloace îndestulătoare pentru a acoperi nevoile celui ce o cere, instanța va putea obliga pe celelalte persoane îndatorate la întreținere să o completeze, în ordinea stabilită de art. 89 din Codul familiei: * soții își datorează întreținere înaintea celor obligați; * descendentul este obligat la întreținere înaintea ascendentului, iar dacă sunt mai mulți descendenți sau mai mulți ascendenți, cel în grad mai apropiat înaintea celui mai îndepărtat; * cel care adoptă este obligat la întreținere după părinți, însă înaintea bunicilor; * frații și surorile

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
va putea obliga pe celelalte persoane îndatorate la întreținere să o completeze, în ordinea stabilită de art. 89 din Codul familiei: * soții își datorează întreținere înaintea celor obligați; * descendentul este obligat la întreținere înaintea ascendentului, iar dacă sunt mai mulți descendenți sau mai mulți ascendenți, cel în grad mai apropiat înaintea celui mai îndepărtat; * cel care adoptă este obligat la întreținere după părinți, însă înaintea bunicilor; * frații și surorile își datorează întreținere după părinți, însă înaintea bunicilor. Când cel obligat nu

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
fără a deosebi după cum aceștia sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei; * între adoptator și adoptat. În urma apariției Ordonanței de urgență nr. 25 / 1997 cu privire la adopție trebuie avut în vedere că, în prezent, adopția dă naștere la rudenie între adoptat și descendenții săi, pe de o parte, și rudele adoptatorului, pe de altă parte. Așa fiind, în acest caz, obligația de întreținere dintre bunici și nepoți și strănepoți, dintre frați și surori trebuie înțeleasă ca referindu-se și la rudele prin adopție

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
înțeleasă ca referindu-se și la rudele prin adopție. Obligația de întreținere între părinți și copii include și raportul dintre adoptator și adoptat; * între bunici și nepoți. În lumina celor mai sus arătate când: bunicul este adoptatorul și nepotul este descendentul adoptatului, obligația de întreținere exista potrivit legii * între străbunici și strănepoți: obligația de întreținere există conf. prev. legale; * între frați și surori, fără a deosebi după cum sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei, ori din adopție; * între celelalte persoane anume prevăzute

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
să se îndrepte împotriva celor cărora li se impune această îndatorire. În măsura în care primul obligat nu poate îndeplini din lipsă de mijloace materiale, reclamantul se poate adresa cu cererea sa categoriei de obligații imediat următoare, în ordinea indicată de lege. B. Descendentul este obligat la întreținere înaintea ascendentului. Dacă sunt mai mulți ascendenți, cel în grad de rudenie mai apropiat datorează întreținerea înaintea celui mai îndepărtat. Intreținerea se datorează mai întâi de descendentul mai apropiat de grad de rudenie, urmat de cel

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
obligații imediat următoare, în ordinea indicată de lege. B. Descendentul este obligat la întreținere înaintea ascendentului. Dacă sunt mai mulți ascendenți, cel în grad de rudenie mai apropiat datorează întreținerea înaintea celui mai îndepărtat. Intreținerea se datorează mai întâi de descendentul mai apropiat de grad de rudenie, urmat de cel mai îndepărtat, apoi de ascendentul cel mai apropiat în grad de rudenie și, în sfârșit, de ascendentul mai îndepărtat. Bunicul nu poate fi obligat la plata întreținerii minorului sau la completarea

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
este în nevoie dacă nu are venituri din muncă, indiferent dacă are sau nu bunuri care ar putea fi vândute. Copilul major este în nevoie dacă nu are nici venituri din muncă, nici bunuri care ar putea fi valorificate. B) Descendentul minor, cât timp este minor, are drept la întreținere de la ascendentul său, fără a se cere condiția incapacității de a munci. "Convenția cu privire la drepturile copilului prevede în art. 27, alin. 2 responsabilitatea părinților și a oricărei alte persoane care are

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
întreținere; * Cele două texte reglementează o singură obligație de întreținere este a doua opinie motivata pe disp. art. 86 alin. 1 C. fam. care precizează ,,părinți și copii" și, fiindcă nu se face vreo precizare, prin copii vom înțelege atât descendenții minori cât și cei majori. Această obligație legală prezintă unele particularități atunci când copiii sunt minori și au nevoie de ocrotire specială; încât legiuitorul a considerat să-i detalieze conținutul într-un capitol consacrat ocrotirii minorului (Capitolul I din titlul III

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
întreținere, la fel ca și dreptul la moștenire, are caracter de reciprocitate. Odată cu împlinirea vârstei majoratului, copilul având capacitate de muncă și realizând venituri, reciprocitatea obligației de întreținere dintre părinți și copii se conturează mai pronunțat, atât părintele cât și descendentul sau putând fi obligat, la cerere, în condițiile dreptului comun. * Starea de nevoie a copilului minor Spre deosebire de regula de drept comun, potrivit căreia este îndreptățit la întreținere numai acela care se află în stare de nevoie determinată de incapacitatea sa

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
nevoie a copilului minor Spre deosebire de regula de drept comun, potrivit căreia este îndreptățit la întreținere numai acela care se află în stare de nevoie determinată de incapacitatea sa de a munci, legiuitorul stabilește în mod expres dreptul la întreținere a descendentului minor, oricare ar fi pricina nevoii în care se află (art. 86 alin. 3 C. fam.). Singura condiție pe care minorul trebuie să o îndeplinească pentru a beneficia de întreținerea părinților săi este starea de nevoie, iar aceasta se prezumă

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
contravaloarea mesei și cazării, mama copilului poate cere obligarea părinților tatălui acestuia la plata pensiei de întreținere, întrucât, potrivit legii, bursele nu pot fi urmărite pentru nici un fel de datorii (art. 409 C. proc. civ.). Obligația de a întreține pe descendent revine deopotrivă atât bunicilor materni cât și bunicilor paterni, în raport cu posibilitățile lor materiale, ea urmând să fie stabilită și eventual redusă în mod corespunzător. Convenția încheiată între bunicii minorului și părinții săi, în sensul că primii să-i acorde o

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
vârsta de 25 de ani. f. Obligația de întreținere între bunici și nepoți Obligația de întreținere există și între bunici și nepoți atunci când părinții nu dispun de mijloace îndestulătoare pentru a acoperi nevoile celui care o cere, cu precizarea că descendentul, cât timp este minor, are drept la întreținere, oricare ar fi pricina nevoii în care se află. Condiția fundamentală de natură a pune, deci, în mișcare obligația bunicilor o constituie inexistența în patrimoniul părinților a mijloacelor îndestulătoare pentru acoperirea nevoilor

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
cât timp este minor, are drept la întreținere, oricare ar fi pricina nevoii în care se află. Condiția fundamentală de natură a pune, deci, în mișcare obligația bunicilor o constituie inexistența în patrimoniul părinților a mijloacelor îndestulătoare pentru acoperirea nevoilor descendentului minor. Situația exista, printre altele, și în cazul în care părintele împotriva căruia ar fi trebuit să se introducă cererea de plată a pensiei de întreținere a părăsit nelegal țara, stabilindu-se definitiv în străinătate; cu atât mai mult când

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
se poate considera, în toate situațiile, că incapacitatea de muncă rezultă din împlinirea vârstei de pensionare. Vârsta de pensionare ar putea fi considerată o indicație a incapacității de muncă. De la condiția incapacității de a munci există o excepție, și anume descendentul, cât timp este minor, are drept la întreținere fiind dispensat de a dovedi că se află în nevoie din cauza incapacității de a munci. Descendentul este copilul din căsătorie, și din afara căsătoriei, precum și pe cel adoptat. C. Condiții speciale pentru unele

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
indicație a incapacității de muncă. De la condiția incapacității de a munci există o excepție, și anume descendentul, cât timp este minor, are drept la întreținere fiind dispensat de a dovedi că se află în nevoie din cauza incapacității de a munci. Descendentul este copilul din căsătorie, și din afara căsătoriei, precum și pe cel adoptat. C. Condiții speciale pentru unele categorii de obligații de întreținere A. În unele cazuri, pe lângă cele două condiții menționate, creditorul obligației de întreținere trebuie să îndeplinească unele cerințe. In

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
se stabilește după aceleași criterii aplicabile și în cazul în care ea se solicită pe calea unei acțiuni separate. În acest ultim caz, competența aparține instantei de la domiciliul pârâtului. Face excepție cazul când obligația decurge din raporturile dintre ascendenți și descendenți, când, potrivit art. 10 pct. 7 raportat la art. 12 C. proc. civ. reclamantul are alegerea între instanța propriului domiciliu și instanța domiciliului pârâtului. Regula aceasta se aplică și în situația în care, pe lângă ascendenți și descendenți, participă în proces

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
dintre ascendenți și descendenți, când, potrivit art. 10 pct. 7 raportat la art. 12 C. proc. civ. reclamantul are alegerea între instanța propriului domiciliu și instanța domiciliului pârâtului. Regula aceasta se aplică și în situația în care, pe lângă ascendenți și descendenți, participă în proces și alte persoane care au calitatea de pârâți. Cererile pentru obligarea la pensia de întreținere sunt scutite de plata taxei de timbru. În cazul stabilirii locuinței minorului potrivit art. 100 C. fam., întreținerea urmează să se fixeze

[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]