5,982 matches
-
două subsisteme ale administrației publice nu sunt izolate, ci, dimpotrivă, activitatea lor se interferează, fiind chiar într-o relație de interdependență. Art. 120 alin. (1) din Constituția României, republicată, arată că administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice. La aceste principii constituționale, potrivit art. 2 alin. (1) din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se adaugă principiile: eligibilității autorităților administrației publice locale, legalității și al
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
acestuia. Schimbarea din funcție a viceprimarului se poate face de consiliul local, prin hotărâre adoptată cu votul majorității consilierilor în funcție, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali în funcție. 4.3.7.2. Administratorul public Descentralizarea administrației publice românești a produs o diversificare a serviciilor publice și o sporire a complexității muncii, ceea cea a condus la creșterea numărului funcțiilor de conducere și la specializarea acestora. Primarii și președinții consiliilor județene, în exercitarea calității lor de
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
respectiv președintele consiliului județean către administratorul public. Cadrul legal este orientativ, permițând autorităților administrației publice locale să înființeze postul de administrator public și lăsând la latitudinea acestora numărul și importanța atribuțiilor conferite persoanei din funcția respectivă. În spiritul respectării principiilor descentralizării, autonomiei decizionale și auto reglementării, funcția are un caracter opțional. Administratorul public poate fi angajat, în condițiile legii, la propunerea primarului sau a președintelui consiliului județean, cu aprobarea consiliului local, respectiv a consiliului județean, în limita numărului maxim de posturi
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
august 1991. footnote>, lege care accentuează revenirea la tradiția românească privind modul de organizare și funcționare a administrației publice locale, preluând principiile legislației interbelice în materie. Legea stabilește că administrația publică în unitățile administrativteritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, descentralizării serviciilor publice, eligibilității autorităților administrației publice locale și consultării cetățenilor în problemele locale de interes deosebit. Autoritățile administrației publice prin care se realizează autonomia locală în comune și orașe sunt consiliile locale, ca autorități deliberative, și primarii, ca autorități executive
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
orașului”. Precizarea din titlul secțiunii ne determină să considerăm că în realitate este vorba despre două categorii de servicii publice locale: − servicii publice organizate de autoritățile administrației publice locale; − servicii publice subordonate autorităților administrației publice locale. Rezultat al tendințelor de descentralizare a serviciilor publice, începând din anul 2000, autoritățile locale au primit noi responsabilități în următoarele domenii: − colectarea impozitelor și taxelor locale; − susținerea sistemului de protecție a drepturilor copilului; − susținerea sistemului de protecție a persoanelor cu handicap; − asistența socială; − învățământul preuniversitar
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
de urgență; − serviciile de evidență informatizată a persoanei; − serviciile de poliție comunitară. În 2003, prin revizuirea Constituției, au fost aduse unele clarificări, îndeosebi cu privire la deconcentrarea serviciilor publice, precizându-se următoarele: (1) Administrația publică din unitățile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale și deconcentrării serviciilor publice. (2) În unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă se asigură folosirea limbii minorității naționale respective în scris și oral în relațiile cu autoritățile administrației publice locale și
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Tudorel, Dragoș Dincă, Radu Carp, București, 2005. footnote>. Atât autoritățile centrale, cât și cele locale au avut și au în vedere aplicarea unei strategii de modernizare și dezvoltare a serviciilor publice, strategie ce are la bază următoarele obiective fundamentale: a) descentralizarea serviciilor publice și creșterea responsabilității autorităților locale cu privire la calitatea serviciilor asigurate populației; b) extinderea sistemelor pentru serviciile de bază (alimentare cu apă, canalizare, salubrizare) și creșterea gradului de acces al populației la aceste servicii; c) restructurarea mecanismelor de protecție socială
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
principiile, cadrul general și procedurile privind formarea, administrarea, angajarea și utilizarea fondurilor publice locale, precum și responsabilitățile autorităților administrației publice locale și ale instituțiilor publice implicate în domeniul finanțelor publice locale. E. Legea - cadru nr. 195 din 22 mai 2006 a descentralizării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 453 din 25 mai 2006. Legea stabilește principiile, regulile și cadrul instituțional care reglementează procesul de descentralizare administrativă și financiară. 4.3.9. Domeniul public Prevederile cu caracter general privind proprietatea și regimul
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
implicate în domeniul finanțelor publice locale. E. Legea - cadru nr. 195 din 22 mai 2006 a descentralizării, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 453 din 25 mai 2006. Legea stabilește principiile, regulile și cadrul instituțional care reglementează procesul de descentralizare administrativă și financiară. 4.3.9. Domeniul public Prevederile cu caracter general privind proprietatea și regimul juridic al bunurilor le găsim în Constituție. Potrivit art. 136 din Constituția României, în România există două forme de proprietate: - publică și - privată. Proprietatea
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
organizare, Agențiile pentru Dezvoltare Regională sunt organizații neguvernamentale, non-profit, de utilitate publică, ce au personalitate juridică, și care funcționează în domeniul specific al dezvoltării regionale. În ceea ce privește principiile care stau la baza politicii de dezvoltare regională în România: „principul subsidiarității, principiul descentralizării și principiului parteneriatului”<footnote Legea nr. 315/2004, privind dezvoltarea regională modificată și completată, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 577, din 29 iunie 2004. footnote>, acestea sunt armonizate cu cele ale politicii de dezvoltare regională aplicate în țările
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
și completată, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 577, din 29 iunie 2004. footnote>, acestea sunt armonizate cu cele ale politicii de dezvoltare regională aplicate în țările membre ale UE, care vizează concentrarea geografică a zonelor cu probleme economico-sociale; descentralizarea proce sului de luare a deciziilor de la nivelul guvernamental la cel regional (local); parteneriatul între toți actorii implicați în domeniul dezvoltării regionale (cofinanțarea proiectelor); planificarea resurselor prin programe și proiecte menite a atinge obiectivele stabilite; adiționalitatea (cofinanțarea), prin implicarea actorilor
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
din centru, caracterizând un sistem supercentralizat; b) Lanț: persoanele de la nivelurile inferioare pot comunica cu persoanele de la nivelul superior numai prin intermediarii de la nivelul al doilea; se creează liniile unei ierarhii; c) Circulară: fiecare persoană poate comunica cu celelalte două; descentralizare; d) Deschisă: comunicare multicanal, stea, fiecare putând comunica cu orice altă persoană, realizând un schimb deschis și liber de informații, specific unor sisteme descentralizate. Pentru determinarea modului în care se stabilesc, se organizează și se dezvoltă aceste rețele, cadrul didactic
Managementul clasei de elevi. Aplicații pentru gestionarea situațiilor de criză educațională by Romiță B. Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2057_a_3382]
-
trei clase de elemente În analiza câmpurilor: relaționale, culturale și istorice. În ceea ce le privește pe primele, el accentuează În mod deosebit relațiile ierarhice pe verticală ce se stabilesc Între organizațiile componente; el caracterizează apoi câmpurile după gradul de centralizare/descentralizare, fragmentare/unificare și federalizare/concentrare prin raportare la trei tipuri de decizii: programatice (vizând dreptul de stabilire a obiectivelor ce trebuie urmărite), instrumentale (vizând dreptul de a alege mijloacele utilizate) și de finanțare (vizând dreptul de a decide sumele de
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
activități (funcții de producție) ar fi o tranzacție pe piață Între firme separate. Nu contează astfel organizarea economică din interiorul firmei, ci comportamentul acesteia pe piață. Ceea ce teoria economică studiază, În concepția lui Harold Demsetz (1993), este un sistem de descentralizare extremă; În aceste condiții centralizarea autorității În cadrul firmei nu era considerată decât un fenomen neglijabil, fără a avea un impact diferit de cel al agenților individuali asupra sistemului economic. În plus, teoria se bazează pe o serie de asumpții simplificatoare
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
fost În măsură să reducă și costurile tranzacționale pentru a determina dezvoltarea pieței. Costurile totale invocate anterior au devenit astfel foarte ridicate. SIP emergentă s-a caracterizat printre altele prin dezvoltarea unor forme hibride de tranzacții la periferia coloșilor industriali: „descentralizarea” unor activități profitabile ale marilor companii de stat și derularea acestora prin firme căpușă. Tendințele conflictuale de dezvoltarea a pieței și de menținere a vechii SIP ar fi astfel cauzele ineficiențelor acestor noi „economii de piață”. 4. Costuri tranzacționale Costurile
Organizare și câmpuri organizaționale. O analiză instituțională by Mihai Păunescu [Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
autorităților administrației publice locale în gestionarea sistemului de protecție specială a persoanelor cu handicap; - determinarea rolului statului în conducerea metodologică și strategică a sistemului, precum și a funcției de control în ceea ce privește aplicarea prevederilor legale în domeniu. Totodată s-a asigurat o descentralizare reală a serviciilor specifice protecției speciale a persoanelor cu handicap, concretizată prin înființarea unui număr de opt inspecții REGIONALE (în raport cu cele 42 de Inspectorate Teritoriale existente anterior O.G. nr. 14/2003Ă. În vederea implementării Planului Național de Acțiune, în cursul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2155_a_3480]
-
instituționalizați se poate observa În Tabelul nr.2, care conține informații preluate de la ANPH, că numărul acestora a scăzut semnificativ de la 4.204 În 1992 la 464 În 2004. Unul dintre motivele acestei descreșteri semnificative Îl reprezintă presiunea exercitată În favoarea descentralizării de instituțiile de profil din Uniunea Europeană. La nivelul anului 2006, luna iunie, numărul copiilor cu handicap aflați În familie, potrivit aceleași surse (ANPH), era de 55.243, În timp ce numărul copiilor cu handicap instituționalizați era de 329. Față de anul 2004, În
DREPTURILE COPIILOR CU DIZABILITĂȚI – ÎNTRE PRINCIPII ŞI REALITATE. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Liviu A. MĂGURIANU () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2123]
-
economici și reprezentanții lumii economico-financiare;autoritațile centrale și locale. Pentru dezvoltarea relațiilor parteneriale și chiar pentru transformarea parteneriatului În principiu fundamental al reformei educaționale, pledează, alături de motivele mai sus menționate, și următoarele principii și caracteristici ale oricărei societăți democratice: principiul descentralizării, care impune implicarea unei varietăți de factori sociali În susținerea educației; principiul educației permanente; necesitatea racordării permanente a școlii la realitate și la schimbările intervenite la nivel economic și social; exigențele legate de orientarea copiilor, tinerilor, adolescenților Într-un univers
CHEIA SUCCESULUI ŞCOLII INCLUZIVE Dezvoltarea parteneriatului şcoală incluzivă – familie. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Laura NISTOR () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2135]
-
economic și pentru îndeplinirea obiectivelor fiscale. Astfel, îmbunătățirea gestionării arieratelor fiscale și intensificarea controlului marilor contribuabili reprezintă elemente esențiale ale măsurilor de întărire a administrației fiscale; finalizarea standardelor de cost și de calitate pentru serviciile publice pentru accelerarea procesului de descentralizare. 6.2. De la programul de guvernare pe anii 2009 2011 la acordul cu Fondul Monetar Internațional, Uniunea Europeană și Banca Mondială În articolul întitulat „Cum ieșim din criză”(Cristian Mititelu - „Cum ieșim din criză”, publicat în „Evenimentul Zilei” din iunie 2009
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
care se ridică: este necesar sectorul public? Dacă mecanismul normal de schimb este prin intermediul pieței, care sunt posibilele funcții ale guvernului? Dominantă guvernului poate reflectă prezenta ideologiilor politice și sociale care se depărtează de premisele alegerii consumatorului și de decizia descentralizării 6. De asemenea, mecanismul pieței nu poate realiza singur toate funcțiile economice și, fără guvern, piețele nu pot funcționa din motivele prezentate în continuare. * Nu trebuie să existe obstacole la intrarea liberă pe piețe, iar consumatorii și producătorii trebuie să
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
administrației publice rigid, bazat pe sisteme ierarhice complexe, pe reguli și proces decizional "top-down" ce conduce la distanțarea administrației publice de cetățeni. Au fost oferite modele și experiențe, construite pe teoria noului management public, cunoscând dimensiuni diferite: * reforma structurilor organizaționale; * descentralizarea; * finanțe publice; * reformarea sistemului contabil în țările anglo-saxone; * managementul orientat pe rezultate; * reformele reglementărilor; * dezvoltarea unui nou management al personalului, * reactualizarea statutului funcționarului public. Noul management public are o gamă largă de mecanisme : * concepția organizării și a managementului; * aplicarea noii
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
manageri publici. Principiile de bază ale noului management public pot fi rezumate în următoarele doctrine: 1. introducerea standardelor de performanță; 2. controlul rezultatelor și compararea cu indicatorii de performanță cantitativi; 3. trecerea de la sistemele de management unificate la dezagregarea sau descentralizarea organizațiilor din sectorul public; 4. promovarea managementului profesional de intervenție și "libertatea în management"; 5. încurajarea concurenței în sectorul public; 6. introducerea tehnicilor și metodelor de management din sectorul privat; 7. aplicarea principiului celor 3 E: economia utilizării resurselor, eficiența
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
de piață în locul mecanismelor birocratice și nu se concentrează numai asupra furnizării de servicii publice, ci și asupra câștigării bunurilor și promovării parteneriatelor dintre sectorul public și privat în soluționarea problemelor comunității; * promovează delegarea de autoritate în luarea deciziilor și descentralizarea în ceea ce privește răspunsul la cerințele și preferințele cetățenilor, practicând metode moderne de management. Sintetizând, noul management public se bazează pe doctrine centrale: 1. concentrarea asupra managementului, nu asupra politicii și obținerea eficienței și a performanței; 2. dezagregarea birocrației publice în agenții
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
și lung. IV.II.2. Obiectivele reformei în administrația publică În domeniul administrației publice, strategia de reformă are 3 obiective (vezi Figură 3): A. reforma serviciilor publice de bază și a utilităților publice de interes local; B. consolidarea procesului de descentralizare administrativă și fiscală; C. întărirea capacității instituționale a structurilor din administrația publică centrală și locală. A. Reforma serviciilor publice de bază și a utilităților publice de interes local În ceea ce privește reforma serviciilor și a utilităților, Guvernul se va concentra asupra organizării
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]
-
cărora să se poată monitoriza și evalua un serviciu public și activitatea funcționarilor publici; * introducerea normativelor de cost aferent standardului de calitate a unui serviciu public, astfel încât cheltuielile publice să devină justificate, transparente și supuse controlului financiar; * continuarea procesului de descentralizare a serviciilor publice de bază: educație, sănătate, asistență socială și ordine publică; * realizarea unei departajări administrative și financiare între serviciile publice aflate în managementul primăriilor și cele aflate la consiliile județene. În acest sens, se va acorda atenție rezolvării modului
Managementul public by Doina Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/1109_a_2617]