3,441 matches
-
construirea noii realități, se urmărește, astfel, în lucrarea de față, realizarea unui studiu stilistic și de teorie literară, în care să încercăm stabilirea unei relații cu principiile fundamentale ale neomodernismului literar, axat și el pe limbaj, văzut drept factor al descompunerii, al compunerii și al recompunerii. Acest al treilea capitol, constituind cel de-al treilea obiectiv al studiului, capătă valoare prin conținutul său analitic, în care problematica teoretizată în primele două capitole se încearcă a fi aplicată, printr-un studiu stilistic
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
În cărnile dulci de rușine..." Îmbinarea erotismului cu tragicul deconstruiește canonul unui romantism diafan, în care iubirea își găsea întotdeauna locul în natură, apropiindu-se mai mult de o estetică a urâtului, modernistă. Totul pare degradat sub influența senzualității, lenea, descompunerea, moartea fiind elementele noii lumi a poetei, influențată sau nu de ideologie, dar care încearcă din răsputeri să își adune ultimele rămășițe pentru a recompune realitatea caldă, interioară, a sufletului. De altfel, somnul, ca motiv central al acestui volum, este
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
plâns,/ Nici nu contează:/ Important este hohotul". (Hohotul) Este surprinzătoare metafora zeului la Ana Blandiana, chiar știind-o preluată de la Nichita Stănescu, cu atât mai mult cu cât ea capătă o nuanță mai mult profană decât sacră. Desacralizarea sacrului sau descompunerea spiritualității este redată prin substantivul hohotul, care se regăsește încă din titlu, devenind simbol al poeziei, pus în legătură cu substantivul zeu, conduce, totodată, către o deconstrucție a canonului paradigmatic stănescian. Zeul lui Nichita Stănescu era Vasile Pârvan, omul care, mai presus
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
Sparge pereții de os și inventă/ Spaime legate-ntre ele prin rime perechi;// Dacă nu mi s-ar da mereu/ Și mereu aceeași dovadă dementă/ Că stelele curg și munții se-nmoaie/ Sub marea poruncă/ Rostogolită amenințător în urechi". (Dacă) Descompunerea sacrului și a spiritualității aduce după sine lipsa încrederii în sine. Singura cale de conciliere și de readucere a speranței ar fi însăși moartea: "Poemele trăiau în vraja morții, fascinate de armoniile elementare și de ritualul cosmic"148, când: Treceau
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
vis, proiecții ale unei mari tensiuni afectiv spirituale."178 Sexualitatea, văzută ca simbol al fertilității la Ana Blandiana, capătă aici conotații diametral opuse, devenind pricina degradării și a morții. În Inima reginei (1971), apare trupul ca metaforă a morții, al descompunerii, al degradării, "trupul alcătuit din bucăți al iubitului spectral, trupul iubitei vii disputat aprig de moarte, trupul de umbră al reginei moarte -, este locul unde viața și moartea, dorința și spaima se confruntă ca într-o arenă a sfâșierii, a
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
trupul alcătuit din bucăți al iubitului spectral, trupul iubitei vii disputat aprig de moarte, trupul de umbră al reginei moarte -, este locul unde viața și moartea, dorința și spaima se confruntă ca într-o arenă a sfâșierii, a mutilării."179 Descompunerea trupului sau degradarea materială este aceeași degradare pe care o realizează stropii de ploaie din poezia Anei Blandiana. Alegoria mioritică moarte nuntă direcționează întreaga simbolistică a poeziei Ilenei Mălăncioiu către un tragism absolut, în care totul, până și binele și
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
noastră, cartarea agrochimică a terenurilor pe care au fost amplasate plantațiile de măr a permis formularea unor concluzii și recomandări. Pe solurile cu concentrație scăzută în fosfor sau calciu, fructele erau predispuse la apariția unor boli fiziologice, cum ar fi descompunerea internă. Fiecare țară și bazin pomicol prezintă o anumită specificitate, rezultând din echilibrul diferit realizat între numeroșii factori de influență. Compoziția chimică a fructelor care se păstrează cel mai bine diferă destul de mult de la o țară la alta, de la soi
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
folosesc inhibitori de nitrificare și se calculează cu grijă un bilanț riguros. Influența fosforului. Fertilizarea cu fosfor favorizează fructificarea și accelerează procesul de maturare al produselor horticole. Sporirea conținutului în fosfor din mere a determinat reducerea manifestării dereglării fiziologice denumită descompunerea internă. Influența potasiului. Potasiul are și el o influență favorabilă, determinând creșterea fermității structo-texturale a produselor horticole, a acidității titrabile, sporește rezistența la boli și îmbunătățește însușirile gustative. Fructele devin mai dulci și mai intens colorate. Prezența potasiului ușurează pătrunderea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
în alimentație. Acestea sunt insolubile în apă și au o mare capacitate de absorbție și de legare a acesteia. Datorită acestor proprietăți, ele drenează din intestin, odată cu apa, o serie de substanțe foarte nocive care au efect cancerigen (rezultate din descompunerea sucurilor digestive biliare). Conținutul în fibre al produselor horticole este totdeauna mai mare decât conținutul în celuloză. Dintre produsele horticole bogate în fibre, (g %) menționăm: migdalele (16 %), anghinarea (9 %), coacăzele roșii (8 %), alunele, coacăzele negre (7 %), zmeura, bobul, mazărea, castanele
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
clorofilă la cromoplaste, bogate în celelalte tipuri de pigmenți. Acest fenomen poate fi urmărit și la ardei. În cazul maturării tomatelor, conținutul în clorofilă scade de la 1,0-2,95 mg/100g, la 0,1-0,6 mg/100g. Viteza reacțiilor de descompunere a clorofilei este dependentă de temperatură, lumină și conținutul atmosferei în CO2 și O2. La mere, diminuarea rapidă a conținutului se produce în perioada care precede maturarea fructelor. După recoltare și pe parcursul păstrării, conținutul în clorofilă scade, până la dispariția completă
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
lumină și conținutul atmosferei în CO2 și O2. La mere, diminuarea rapidă a conținutului se produce în perioada care precede maturarea fructelor. După recoltare și pe parcursul păstrării, conținutul în clorofilă scade, până la dispariția completă a acestui pigment. Atmosfera controlată inhibă descompunerea pigmenților clorofolieni, iar fructele (mere, pere) depozitate se mențin verzi. Un proces nedorit este continuarea sintezei clorofilei la tuberculii de cartof sau la rădăcinile de morcov expuse la lumină. La legumele de frunze, culoarea verde intensă este un indicator de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
temperatură, dar și de gradul de coacere din momentul recoltării. În timpul păstrării, la fructele de măr pot apărea boli fiziologice, datorate biodegradării pigmenților antocianici (pătarea Jonathan, opăreala etc). La produsele prelucrate, culoarea naturală se poate altera după un timp, datorită descompunerii leucoantocianilor (compotul de piersici se poate înroși la culoare). În timpul păstrării un timp mai îndelungat a sucurilor de fructe bogate în antociani, are loc o scădere a culorii datorită precipitării lente a coloranților. Cauzele precipitărilor sunt legate de natura coloidală
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
și cetone componente de aromă, evoluează pe parcursul maturării fructelor și legumelor. La păstrarea merelor, temperaturile coborâte și atmosfera controlată reduc formarea substanțelor volatile. În condiții necorespunzătoare se formează alcooli (inclusiv etilic) și acetaldehidă, care contribuie prin acumularea lor la apariția descompunerii interne (internal breakdown). La pepenii galbeni, conținutul în acetaldehidă și alcool etilic crește pe parcursul maturării. Butilenglicolul crește de cinci ori cantitativ, pentru a dispare la supramaturare, în timp ce acetoina se acumulează până la 0,75%. La tomate, castraveți și cartofi se constată
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
dintre care KMnO4 (permanganatul de potasiu) este cel mai utilizat. Substratul absorbant este pe bază de vermiculit impregnat cu KMnO4, ambalat în pachete incluse în peliculă permeabilă de material plastic. Ethrelul (Ethephon, acid 2-clor-etilfosforic, CEPA = Chloro Ethyl-Phosphoric Acid) degajă prin descompunere etilenă. Postmaturarea legumelor solanaceae este mai corespunzătoare sub aspectul colorării, dacă acestea sunt recoltate într-o fază mai puțin incipientă, care să permită acumularea pigmenților. Tomatele necesită două tratamente cu 500 ppm, iar ardeii gogoșari 10000 ppm, la fructele colorate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
pe cale enzimatică, în celulele vii, prin reacții de oxidoreducere, cu eliberare de energie chimică. Reacțiile de oxidare a substanțelor energetice devin mai importante în perioada postrecoltă. Energia chimică eliberată este necesară biosintezelor, menținerii organizării celulare, permeabilității membranelor. Procesul final de descompunere a substanțelor energetice se desfășoară în cadrul ciclului Krebs (ciclul acizilor carboxilici). Din bilanțul oxidării unei molecule de glucoză, în ciclul glicolitic și ciclul lui Krebs, rezultă 38 molecule ATP, în ale căror legături macroergice se acumulează 1,14 MJ (272
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
-ului, care determină creșterea permeabilității plasmalemei, favorizează trecerea fructozei din vacuole în citoplasmă și sporește astfel cantitatea disponibilă ca substrat respirator (fructoza 1,6-difosfat); b) sinteza etilenei, în măsură să determine creșterea permeabilității membranelor celulare, ceea ce favorizează contactul enzime-substrat; c) descompunerea clorofilei, cauzează creșterea cantității de CO2 degajat, în timp ce fotosinteza se diminuează sau încetează; d) creșterea activității unor decarboxilaze și dehidrogenaze, ducând la creșterea cantității de CO2 degajată pe căi extrarespiratorii; e) necuplarea reacțiilor de oxidare și fosforilare, ducând la încetarea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
ribozomilor. Spațiile intercelulare se măresc, urmare a desprinderii celulelor în lungul lamelei mediane, favorizând schimbul de gaze. Modificările biochimice pe parcursul creșterii și maturării produselor horticole, constau atât din reacții de sinteză a diferitelor componente celulare, cât și în reacții de descompunere. În faza de creștere și maturare predomină procesele de sinteză. După recoltare, sau în faza supramaturării, procesele de sinteză se reduc mult în intensitate, iar cele de descompunere încep să predomine. Etilena constituie un factor determinant, fiind considerată hormonul maturării
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
reacții de sinteză a diferitelor componente celulare, cât și în reacții de descompunere. În faza de creștere și maturare predomină procesele de sinteză. După recoltare, sau în faza supramaturării, procesele de sinteză se reduc mult în intensitate, iar cele de descompunere încep să predomine. Etilena constituie un factor determinant, fiind considerată hormonul maturării. Ea este sintetizată și evoluează în celulele tuturor fructelor de-a lungul creșterii și dezvoltării. În timpul fazei de maturare a fructelor climacterice, etilena își asigură un rol determinant
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
frumos colorate, aromate, cu fermitate structo-texturală, mai mică. Gustul se schimbă ca urmare a acumulării treptate a glucidelor, a oxidării acizilor organici și a substanțelor tanoide (fenolice). Aroma este imprimată de formarea substanțelor volatile caracteristice. Fermitatea structo-texturală se schimbă prin descompunerea protopectinei. Culoarea se modifică datorită descompunerii pigmenților porfirinici (clorofile) și sintezei celor carotenoidici, antocianici sau flavonici. Desfășurarea acestor modificări, procesele biochimice de polimerizare sau depolimerizare, de biosinteză sau de biodegradare, în complexitatea lor, se bazează pe existența, activarea sau inactivarea
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mai mică. Gustul se schimbă ca urmare a acumulării treptate a glucidelor, a oxidării acizilor organici și a substanțelor tanoide (fenolice). Aroma este imprimată de formarea substanțelor volatile caracteristice. Fermitatea structo-texturală se schimbă prin descompunerea protopectinei. Culoarea se modifică datorită descompunerii pigmenților porfirinici (clorofile) și sintezei celor carotenoidici, antocianici sau flavonici. Desfășurarea acestor modificări, procesele biochimice de polimerizare sau depolimerizare, de biosinteză sau de biodegradare, în complexitatea lor, se bazează pe existența, activarea sau inactivarea unui număr foarte mare de enzime
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
lor pot fi recunoscute și studiate de la caz la caz. I. Burzo (1986) face următoarea clasificare a acestor dereglări: a) cauzate de factorii ambianți în perioada de creștere și maturare, cum sunt sticlozitatea merelor, pătarea amară a merelor, pătarea Jonathan, descompunerea calicială a merelor, putrezirea zonei pistilare la tomate și ardei, necroza foliară la tomate și varză, blocarea maturării tomatelor, fructe cu goluri la tomate, țesuturi întărite la tomate, rugozitatea la tomate și mere; b) cauzate de temperatura de păstrare, cum
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
tomate, țesuturi întărite la tomate, rugozitatea la tomate și mere; b) cauzate de temperatura de păstrare, cum sunt: inima neagră la cartofi (temperaturi ridicate), dereglarea fiziologică la temperaturi coborâte (ardei, castraveți, mazăre, vinete, tomate, pepeni, mere, fasole păstăi), brunificarea și descompunerea internă la temperaturi coborâte (caise, piersici și prune), îndulcirea cartofilor, brunificarea radială a piersicilor, rugozitatea păstăilor de fasole, opăreala vinetelor, textura fibroasă la piersici; c) cauzate de umiditatea relativă a aerului: proliferarea lenticelelor la cartofi și zbârcirea (veștejirea) la toate
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
compoziția atmosferică nefavorabilă: inima neagră la cartofi, leziunile produse de dioxidul de carbon la mere, inima brună la mere, leziuni produse de dioxidul de sulf la struguri; e) cauzate de produșii intermediari ai metabolismului: opăreala la fructele semințoase, brunificarea și descompunerea internă de supramaturare la mere; f) cauzate de șocuri mecanice: brunificările țesuturilor lezate și cicatrizarea (suberificarea, lignificarea) acestora. Degradarea și alterarea produselor horticole Degradarea și alterarea produselor horticole sunt forme mai avansate și ireversibile de depreciere. Deteriorarea calității fructelor și
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
mere; f) cauzate de șocuri mecanice: brunificările țesuturilor lezate și cicatrizarea (suberificarea, lignificarea) acestora. Degradarea și alterarea produselor horticole Degradarea și alterarea produselor horticole sunt forme mai avansate și ireversibile de depreciere. Deteriorarea calității fructelor și legumelor prin stricare și descompunere se manifestă în mod frecvent în cazul păstrării. În funcție de specie, tehnologia de depozitare și durată, se acordă în mod legal pierderi (prin declasare, prin stricare și în greutate) pe baza unor acte normative (HCM 190/1984 normează pierderile maxime admise
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
-și vadă specialitățile recunoscute drept științe. Prin ce anume cunoașterea produsă de istorie, sociologie, economie, psihologie este cunoaștere? Nu e o cunoaștere a omului, pentru că, așa cum spune Claude Lévy Strauss, "scopul final al științelor umane nu este alcătuirea omului, ci descompunerea sa."125 Așa cum o arată Braudel și Bourdieu, științele sociale se interesează de realitate, fiecare cu realitatea ei. Spre exemplu, a cunoaște și mai profund realitatea economică nu trădează ambiția de a justifica activitatea economistului? Dorința de a cunoaște realitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]