63,813 matches
-
Neagu, Ștefan Bănulescu, Vasile Rusescu și atâți alții. Câmpia lui Alecu Croitoru păstrează doar... focul soarelui pentru ființa i aflată În degradare fizică, tot mai insistent chemată a se apropia de Styxul veșnic. O comparație subtilă, acționând prin substituire cerb-poet, descoperim În Predică de Început : „Înfricoșate liane, / Clătinându-se-ncet, temătoare, / Cine tihna În zori le-o-ntrerupe? // Pe sub norii verzui de păduri, / O gloată Încer cuie cerbul, / Și cerbu-nțelege...// Cu pleoapele-nchise lumini aprinzând, / Că viața-i ofrandă. Chemările - multe
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
nici a cosmosului, ci a omului care crede. Practicarea religiei nu Înseamnă, simplu, contactul omului cu sacrul, ci comuniunea lui cu Dumnezeu efectivă, lucrătoare, mântuitoare.” Valeriu Anania, Cerurile Oltului Mai ales când faci parte din aceeași zariște de istorie, poți descoperi retrospectiv unele, până atunci neștiute, Încrucișări de drumuri existențiale sau spirituale, adeseori În chip de ricoșeuri diferite ale uneia și aceleiași primejdii sau speranțe, sau, pentru un timp, amândouă. Așa mi s-a Întâmplat când am citit În cartea Memorii
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
apucat să scriu de Îndată piesa dacă n ar fi căzut, ca un trăsnet, o veste: fuseseră arestați părintele Veniamin Nicolae, fostul stareț al Polovragilor, și părintele Tit Moldovan, urmașul său. Curând aveam să aflu amănunte. În satul Polovragi fusese descoperit și pus sub arest, În urma unui denunț făcut de ibovnica gazdei, colonelul Popovici, fost ofițer de jandarmi [...]. Colonelul ședea de zece ani ascuns În adăpostul unei sure de fin din curtea unui țăran, unde-și făcuse o adevărată odaie de
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
soarelui/ Menită fu să mă usuce”. Cultul iubirii, erotismul ce impregnează țesuturile acestei poezii cheamă În memorie poeții noștri timpurii, veșnic Înamorați. Cezar Ivănescu are Însă, spuneam, ideea morții, o neliniște scormonitoare, cu refrene obsedante, thanatofile. În oglindă iubirii el descoperă rînjetul morții; de aici și jalea cosmică, umilință unui spirit ce conștientizează pierderea tinereții și trăiește cu obsesia sfîrșitului (că experiența impusă). Erosul lui Cezar Ivănescu e thanatic. Poezia să „funcționează” În doi tîmpi, cu fluxuri și refluxuri erotice, asemeni
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
dus n-o să mai vină/ TÎnăr eu nam să mai fiu”. Observăm Însă că Moartea e personificata, cutremurul extincției se Îmblînzește, trecut printr-o intimizare care seamănă a identificare; spaimă devine extaz. Ființă tragică („De ce cu moartea te-ndrăgesti mereu?”), poetul descoperă că Moartea e chiar Iubita. Spectacolul tinereții, al vieții e permanent amenințat; vitalitatea acestei lirici se autosubminează, Înregistrînd cu finețe jocul stărilor de suflet, avînd ca poli efemeritatea și eternitatea. Credem că Hristu CÎndroveanu avea dreptate notînd că poeziile lui
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
supliciu ce duce la purificare: scrie pe creier „cu negreala de pe suflet”. Infernul Baaadului, cu a sa pecete funebra Îngăduie acum revelația seninătății: o iubire expurgata, de limpezimea cerului sticlos, și-a domolit furiile temperamentale, rămînÎnd senina și sfîșietoare totodată. Descoperim aici atitudinea mioritica; poetul elimina suferință, Isi vindeca spaimă de urît doinind: „Doina o Îngîn și-o uitu”. Grefele de poezie populară În registrul bocetelor și colindelor fortifica această lirica (care, rămînÎnd doar „de inimă albastră”, s-ar fi anemiat
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
noaptea În păcătosu-i trup, Cezar Ivănescu a invocă pe cea cu „rîs frumos”, „Moartea Bună” sau „Mama mea Moartea” că Întîlnire norocoasă. Dar e vorba de un Eros thanatic, Îmblînzind seductiv chinul, răul, teroarea etc. Într-o interminabila căinare și descoperind „transparență desăvîrșită a morții” și, negreșit, precaritatea omenescului, ruină trupului. Bătăios, incomod și imprevizibil ca om, Cezar Ivănescu - poetul știe prea bine că „tot ce-a fost se pierde”; versurile sale fiind „cîntare și amintire”, ne propun, pe portativ imnic
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
Gheorghe Izbășescu Inocenția (1) Inocenția e o insulă aproape albă-n oraș i-am descoperit depărtarea de cînd un șir de mesteceni mi-au înconjurat blocul să-i înalțe creștetul de țiglă după jocurile minții și de-atunci un pumn de ochi mă urmărește hoțește. Acolo e strigătul meu viager acolo e pierzania altor străzi
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
preziceri în limba veche a focului cît pașii de-acum lasă urme în cei din trecut deși cele două lumi nu se mai leagă între ele. Dar în gaura din piept i-a fost frică să mai privească să nu descopere că acolo cineva i-a modificat chipul și nu-l mai recunoaște. Capul martor și el al unui compromis neant observa că se fac economii în cer dacă-și îndrepta ochii spre el că sfera lui e o umbră ce
Poezie by Gheorghe Izbășescu () [Corola-journal/Imaginative/9136_a_10461]
-
din 1975. Cine a citit în succesiune aceste cărți a observat în ele prefacerile substanțiale de viziune lirică. Poezia se desprinde, treptat, din elementar, din biologic. Devine reflexivă, austeră, sugestivă prin densitate. Elegiacă, percepe spectacolul lumii din unghiuri care ne descoperă fragilitatea umanului, inconsistența de fum a viului: " Într-un singur loc s-a strâns sufletul Încă un timp de strălucire și fum va deveni tot ce m-a fermecat" Talent pluriform, mereu în expansiune, Gabriela Melinescu a intrat în spațiile
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
a lungul diverselor perioade de timp cu diverse cantități și surse radioactive, măsurând și calculând totul. Încercam În felul acesta să disciplinăm Întrucâtva metodele iradierilor și mai ales a influențării creșterilor și mutațiilor genetice pe care le vedeam și le descopeream de la o parcelă la alta. Deodată, sub lama de metal cu care scormoneam pământul am simțit un gol. „Precis e o galerie de cârtiță” mi-am zis dând pământul cu băgare de seamă la o parte. Privirii mele i se
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
tot mai mult În carnea pământului. Și pe măsură ce Înaintam, zgomotele creșteau În intensitate semn că ori mă apropiam de cine știe ce vietate, ori că existau suficiente motive ca cei dinlăuntru să se simtă neliniștiți de râvna cu care Încercam să le descopăr tainele. Mă adâncisem mai bine de brâu În groapa pe care o lărgisem căznindumă cu același lamă de laborator când, din galeria ce mi se dezvăluia centimetru cu centimetru, se iviră două antene mari, negricioase, terminate cu niște pămătufuri uriașe
Joo. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1550]
-
pămînt și văzduh poetul ia naștere din mirosul florilor și din mirosul hîrtiei arse amîndoi tac în răstimpuri pentru-a se asculta unul pe altul amîndoi tac în răstimpuri pentru că vor pur și simplu să trăiască. Matinală O teorie senzațională descoperită-n crăpăturile tencuielii bucăți de somn cenușiu risipite pe-aleile Parcului o piatră sărată pe care a lins-o un înger precum o vită un nor atîrnat de zenit uscîndu-se precum o pereche de blugi. Clopotul Dangăt de clopot meșteri
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/9352_a_10677]
-
la anticariat. Ilustrată din Amarul Tărg Străzi umede cum mîini transpirate din ganguri vechi vine damful de muced al începutului Lumii un reporter din Capitală ridică deasupra capului un porumbel să filmeze cu el depărtările. Asculți vezi Asculți vezi acoperi descoperi frumusețile ce palpită la gîtul tău cum o venă umpli șoseta cu bluesuri te descurci cu picturile oare ce se-ntîmplă-n prezent cu prezentul însuși un violoncel e necăjit ca o morsă la țărmul mării mîine nu mai contează spaima părului
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/9352_a_10677]
-
Jurnalul meu de poetă jurnalul meu de poetă mă risipește peste inima ta la limita serii mizând pe o singură carte sufletul tău eliberat va descoperi această clipă cicatrice sângerândă adâncită de mine într-un apus secret cu stângăcia unei iubiri adevărate va pecetlui liniștea singurul adevăr permis dincolo de moarte. Seara seara își aranjează cu grijă aripile peste luciul orizontului lichid un apus plutește pe apă
Poezii. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Carmen Doreal () [Corola-journal/Imaginative/93_a_117]
-
În „Regrete eterne”. Va avea nevoie de serviciile lui intense și guvernul și opoziția și Întreaga țară! „Vin americanii” eseu despre speranța românilor de la cel de al doilea război mondial până astăzi prezentat la un concurs despre influența culturală a descoperii lui Columb Motto din Coșbuc: “Și George nu mai vine” La o vizită a delegației Senatului S.U.A În C.A.P. „Drumul lui Lenin”, cei care se strânseseră În șosea au fost Împinși de cordoanele de ordine, strigăndu-se „Vin
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
an. Așa că să-i vedem pe domnii din juriu când, cu premiul lor de 10.000 de dolari, vom putea cumpăra două cartoane de țigări!... Nu ne putem exprima identic În legătură cu Oul lui Columb, fiindcă nu știm dacă l-a descoperit Înainte sau după America. Dar nici cu prețul lui nu ne este rușine!... După cum spuneam, este categorică influența sosirii lui Columb În America asupra folclorului românesc. Argumentăm aceasta prin popularul refren „Ia porumbu, / Na, porumbu!”. Dacă nu ajungea Columb În
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
Columb, drăguțul de el, acum cinci sute de ani În America, la cine am mai fi sperat noi, bieții români, Înconjurați aici doar de intenții de ocupație?!.. Înțelegeți odată, dracului, asta, americanilor! Pricepeți că nu vă iubim fiindcă v a descoperit Columb, ci fiindcă sperăm să ne descoperiți voi pe noi. Deci descoperirea Americii de către Columb vă obligă să descoperiți, la rându-vă, cine are nevoie de voi și de democrația voastră! Ideea aceasta ne-a influențat de multă vreme cultura
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
de ani În America, la cine am mai fi sperat noi, bieții români, Înconjurați aici doar de intenții de ocupație?!.. Înțelegeți odată, dracului, asta, americanilor! Pricepeți că nu vă iubim fiindcă v a descoperit Columb, ci fiindcă sperăm să ne descoperiți voi pe noi. Deci descoperirea Americii de către Columb vă obligă să descoperiți, la rându-vă, cine are nevoie de voi și de democrația voastră! Ideea aceasta ne-a influențat de multă vreme cultura pe planul ei cel mai frumos; pe
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
români, Înconjurați aici doar de intenții de ocupație?!.. Înțelegeți odată, dracului, asta, americanilor! Pricepeți că nu vă iubim fiindcă v a descoperit Columb, ci fiindcă sperăm să ne descoperiți voi pe noi. Deci descoperirea Americii de către Columb vă obligă să descoperiți, la rându-vă, cine are nevoie de voi și de democrația voastră! Ideea aceasta ne-a influențat de multă vreme cultura pe planul ei cel mai frumos; pe planul visului care decurge din ea. Numai că noi am visat că
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
cap beau vodcă și nu secară?!”... Dar aceasta e o problemă care depășește granițele culturii române, așa că mai bine să fie consultat Gorbaciov, care e un fel de revers al medaliei lui Columb: Pentru că n-a fost În stare să descopere puciul de la Moscova, cu toate că a stat la Malta bouche-a-bouche cu George Bush! Dar noi, românii, am stabilit, prin evoluția culturii noastre din ultima jumătate de secol că, Între Yalta și Malta, tot mai bine e să rămânem la visul nostru
Bibaniada şi altele... momente, schițe, dialoguri scrise pentru şi rostite de Dem Rădulescu. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Corneliu Leu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1544]
-
sacrul și eternul pentru Hölderlin, melancolia pentru John Keats, taina pentru Lucian Blag, pentru Rainer Maria Rilke Îngerul - conceput ca ființă intermediară Între om și zei - În universul Elegiilor duineze, zeul muzicii În Sonetele către Orfeu”. La Eminescu autorul studiului descoperă trei cuvinte cheie : dor, armonie și sfânt, din simbioza cărora rezultă un altul - „luceafărul, care constituie leitmotivul definitoriu În lirica eminesciană”. Identificat În toate etapele creației sale, Într-un paralelism sugestiv cu celelalte cuvinte menționate, el apare totuși ca o
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
individual sau chiar național). Așa Încât George Popa poate afirma că „identitatea spirituală, prototipul lăuntric al lui Eminescu a fost luceafărul, spiritul hyperionic”. Eseul pe care Îl analizăm se bazează pe cele mai valoroase idei pe care George Popa le-a descoperit de-a lungul timpului consacrat operei eminesciene. Ele se relevă cu ușurință, dar autorul lor dă dovadă de maximă exigență, Întrucât acestea trebuie să exprime, Într-adevăr, chintesența unei gândiri hermeneutice. Ca atare, și titlul studiului are filozofia lui. Prima
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
Întregul capitol Luceafărul - spațiul absolutului. În viziunea lui George Popa, Eminescu dezvoltă „o sinteză de spații” (deopotrivă fizice și sufletești) care facilitează declanșarea stărilor tensionale (sau chiar conflictuale) Între cele două sfere pe care le reprezintă absolutul și contingentul. „Spațiile” descoperite de George Popa În cel mai de seamă poem eminescian sunt În număr de patru, Însă numai trei sunt specifice personajelor lirice propriu-zise. Lui Cătălin Îi corespunde „spațiul strâmt”, Cătălina se simte atrasă de „spațiul ascensional al sentimentului”, Luceafărul are
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
comun, pentru care orizontul se reduce la iubirea carnală. Se cuvine menționat faptul că George Popa intuiește existența unui „spațiu ambiguu, mixt”, În care iubirea Cătălinei pentru astral și terestru se desfășoară simultan. Contemporani o vreme, Baudelaire și Eminescu au descoperit independent „dubla atracție a omului modern” spre teluric și astral,dar istoria literaturii universale nu l-a reținut decât pe poetul francez. Cătălina are „spațiul ei psihic ascuns”. Chiar sărutul delimitează un spațiu, Încât conceptul ca atare cuprinde În haina
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]