3,746 matches
-
vreo dorință să văd lumea. Nu călcasem în afara acelui loc de când venisem și, pe măsură ce lunile se transformau în ani, ajunsesem să mă tem numai la gândul ieșirii. Eram sigură că aveam să mă pierd și că aș fi fost cumva descoperită. Îmi imaginam că cineva va vedea semnul păcatului familiei pe chipul meu și voi fi distrusă într-o clipă. Fiul meu avea să descopere adevărul despre mama lui și despre frații ei, unchii lui. Va fi alungat din viața cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
că sunt plânse. „Nu știu dacă e bine s-o vezi...”, spuse Marie-Thérèse. El nu păru s-o audă. Va trăi tot ce trebuia să trăiască. În salonul de reanimare, bunica era singură. Cearșaful, de un alb extrem, Îi lăsa descoperite brațele și umerii; Michel Își desprinse cu greu privirea de la carnea aceea dezgolită, zbârcită, albicioasă, cumplit de Îmbătrânită. Brațele străpunse de perfuzii erau legate cu niște curele de marginea patului. Un tub Îi pătrundea În gât. Alte fire intrau sub
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
Potrivit articolului, s-ar fi refugiat În Brazilia. Era acuzat de fapte abominabile. La domiciliul lui, poliția găsise vreo sută de casete video cu crime și scene de tortură, triate și etichetate cu grijă; În unele, David apărea cu fața descoperită. Caseta proiectată În fața juriului prezenta supliciul unei bătrâne, Mary Mac Nallahan, și al nepoatei sale, un bebeluș. Cu niște clești tăioși, Di Meola tranșa bebelușul În fața bătrânei, apoi, după ce-i smulgea acesteia un ochi cu degetele, se masturba În orbita
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
pe o coastă abruptă. Dincolo de coastă, se aude apa cum curge. Am luat-o din loc și am intrat Într-o viroagă Îngustă, care urca aproape drept În sus către mărăciniș. La ieșirea din viroagă, urma o bucată de pământ descoperit, cam de lungimea unui stat de om - era singurul loc În care puteam fi văzuți de urmăritori, Înainte să pătrundem În ascunzișul mărăcinișului des. - Mare noroc mai avem că ți-ai frânt pășitorul, măi Enkim, oftă Runa, gâfâind, și ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
fi bărbierit, tot aveau țepi pe bărbie) nu puteau fi decât amuzanți. Ca să nu mai lungim vorba, Ravelstein s‑a Întors În grabă ca să participe la banchetul primarului oferit În onoarea lui, și a căzut la pat cu o boală (descoperită Întâi de un francez) care l‑a obligat să se interneze În spital. Doctorii l‑au repartizat la secția de terapie intensivă. Îl țineau sub oxigen. Nu permiteau să aibă mai mult de doi vizitatori o dată. Ravelstein aproape că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
cartea pe care o citeam, scrisorile adresate de Keynes mamei lui În legătură cu Însărcinările care‑i reveneau În calitate de Împuternicit al ministrului de Finanțe din Anglia la Consiliul Economic Suprem. Brancarda pe rotile a trecut repede pe lângă noi și am văzut capul descoperit al lui Ravelstein, neted ca un pepene galben, precedându‑ne pe sub arcada maură și pe după plantele de lângă bazinul căptușit cu mușchi, În care picura, susurând, apa. Nikki a intrat grăbit, urmând brancarda pe ușile de alamă și cristal. Rosamund și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
am continuat eu. Dar, Dumnezeule!, exact când ai venit la mine, ceva mi-a dat în vileag ascunzătoarea, i-am spus eu cu suferință în glas, explicându-i cum îmi fusese reînviată notorietatea. Acum, dând de mirosul unei vizuini nou descoperite, am conchis eu, carnivorele au încercuit-o și se apropie din toate părțile. Pleacă în altă țară, mi-a propus ea. — Ce altă țară? am întrebat eu. — Orice țară care-ți place, a zis ea. Ai bani să te duci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2334_a_3659]
-
fost al lui Kano. El a dat foc mașinilor. Eu n-am făcut nimic. — Ba ai făcut. Eu știu că ai făcut, zâmbi el. Două fete, cele mai frumoase din trib, trecură legănându-și fundurile goale, ținându-și țanțoș sânii descoperiți și râzând cu un aer de complicitate. Își umplură ulcioarele cu apă, lăsându-și fesele negre și tari foarte la vedere, și se întoarseră fără grabă, continuând să șușotească. Când trecură, îi aruncară o lungă privire străinului. — Yubani-i ar dori
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
creșă și așa mai departe. Dacă n-ar fi stat deja jos, Hugo a simțit că i s-ar fi înmuiat genunchi. Binecuvântată fie Laura. Voise să-l ajute și-l ajutase. Și-ncă în ce fel. Folosindu-și nou descoperitul talent de psihoterapeut asupra vanității, egoismului și autoiluzionării Amandei, reușise să învârtă lucrurile astfel încât să le fie bine tuturor. — Așa că, la divorț, ai să obții custodia, a concluzionat Amanda cu voioșie. Putem să aranjăm mai târziu chestiile legate de acces
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
un alt timp. Femeia avea o rochie verde. În respectivul decor, s-ar fi potrivit mult mai bine una roșie sau una neagră, neapărat decoltată provocator, astfel încât privirile bărbaților seduși (atât muzical, cât și erotic), să poposească între sânii mari, descoperiți doar pe jumătate, spre exacerbarea curiozității și a libidoului. Însă rochia aceea verde era departe de a fi provocatoare. Decolteul îngust (îl văzuse atunci când ea intrase și se așezase la masă), nu permitea privirii decât contactul cu lănțișorul de aur
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
în casă și să trăiască retrase. Când ieșeau din casă, aveau chipul acoperit cu o pieptănătură care cuprindea două văluri puse pe cap și astfel era imposibil ca să i se recunoască trăsăturile chipului. Femeia care ieșea din casă cu capul descoperit, adică fără văl, încălca bunele obiceiuri atât de grav, încât soțul avea dreptul, chiar datoria, de a o repudia fără să fie obligat să acorde suma pe care, în caz de divorț, o datora soției pe baza contractului matrimonial. Doar
Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin () [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
-
arheologice și au cartat, pe teritoriul actual, vechile așezări ale populației autohtone. Ca și celelalte regiuni românești, Moldova a beneficiat de intense investigații de teren, iar pentru prima parte a mileniului I puținele informații arheologice funerare proveneau din vestigii izolate, descoperite fie în debutul secolului XIX, precum mormântul princiar de la Concești (jud. Botoșani, 1812) sau din intervalul premergător jumătății secolului XX, mormântul de înhumație de la Roman - Neamț (1933), ambele fiind din timpul dominației hunice (prima jumătate a secolului al V-lea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
pentru intervalul secolelor VI-XI. 1. INIȚIATIVE ARHEOLOGICE LA FINALUL SECOLULUI AL XIX-LEA Primele demersuri arheologice se rezumau la scurte menționări ale ruinelor unor cetăți antice ori medievale de pe teritoriul românesc, ca urmare a vizitării lor, semnalări de artefacte, descoperite izolat sau din cadrul colecțiilor particulare. Ulterior, s-a trecut și la cercetarea de teren, sub forma unor identificări de situri, pe baza izvoarelor scrise, a perieghezelor ori ca urmare a trasării unor șanțuri de sondaj. Primele mențiuni, care vizează spațiul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dintre acestea 111 au fost datate în intervalul secolelor V-VI d.Hr, 68 sunt specifice secolelor VI-VII și cele mai numeroase, 344, sunt corespunzătoare etapei secolelor VIII-XI (îndeosebi culturii Dridu). Ceilalți, enumerați mai sus, au ajutat, prin piesele descoperite, la completarea corpusului descoperirilor de pe teritoriul actual al județului Vaslui (spre exemplu, C. Buraga, în perieghezele sale din 1965-1967, a găsit o cataramă din bronz, bizantină, de tip Sucidava, care ulterior s-a dovedit a fi din inventarul unui mormânt
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fost mai ușor identificate și cercetate. Informațiile provenite din analiza descoperirilor funerare au confirmat ideea că viața spirituală locală se afla în strânsă legătură cu fenomenul răspândirii creștinismului și al adoptării ritului și ritualului creștin de înmormântare, de către populația autohtonă. Descoperite întâmplător, urnele din cele două situri funerare de la C.F.R. Dodești (o singură urnă) și Vinețești-Cordeni (fragmente de la trei sau patru urne) au trăsături similare în privința pastei, a modului de prelucrare și mai ales a decorului. Urna lucrată la roată, de la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
care 12 au fost investigate arheologic (sondaje sau săpături sistematice). Restul de 23 de vestigii reprezintă morminte izolate/necropole (11) și alte diverse (12) obiecte izolate (Anexa 2, harta III). Spre deosebire de perioadele anterioare, pentru secolele X-XI, numărul mormintelor izolate/cimitire descoperite în Moldova (20) este mai mare, dintre care peste jumătate aparțin bazinului. Chiar și în aceste condiții se păstrează disproporția raportului așezări-necropole. În privința așezărilor, se observă contribuția deosebită a numărului vestigiilor bazinului, care se ridică la 135 de stațiuni identificate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu grătar din pământ cruțat, fără suport (gros de 30cm), destinat în mod cert acestui scop, datorită componentelor lui și totodată a ceramicii de tip Dridu, prezentă în interiorul acestuia și pe grătar (întregite trei vase). De remarcat că, printre fragmentele descoperite existau și câteva din categoria ceramicii fine; astfel, alături de vasele de uz-casnic, erau executate în ateliere locale și cele de factură fină. Acest cuptor cu grătar, de ars oale, de la Epureni, împreună cu vatra-portativă de la Bârlad-Prodana, constituie pentru moment vestigii unicat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
unei populații de origine tiurco-chazară, sedentarizată. În urma analizei ceramice se observă că toate tipurile de vase, care au circulat în secolele X-XI, pe teritoriul Moldovei, s-au identificat și în așezările bazinului, cel mai puțin reprezentat fiind tipul șase. Exemplarele descoperite au fost modelate dintr-o pastă caracteristică categoriilor I-III, nefiind prezente cele din ultima categorie, caolinate. Mai rar este prezentă ceramica la mână, prin fragmente de vase-borcan, din pastă grosieră, cu cioburi pisate în compoziție, inestetică. Aceste exemplare au
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Ucrainei. Obiectul de podoabă este identic cu alte exemplare din Moldova, două găsite la Todireni - Botoșani și alte două la Berești - Galați, ori din Dobrogea, la Histria (două), Păcuiul lui Soare (două), în așezarea medievală timpurie de la Garvăn-Dinogeția (șase) sau descoperite izolat (câte un exemplar), pe lângă Medgidia și între localitățile Garvăn și Isaccea. Din spațiul bulgar ne sunt cunoscute două pandantive de la Silistra, iar din teritoriul nord-pontic, de la Sarkel - Belaja Veja și Bykov. Deși piesa de la Brăhășești este bizantină și a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
curbat și îngust, prevăzut cu aripioare laterale la gaura de înmănușare. Asemănări la Orbeni, Nănești (Bacău), Radovanu (Ilfov) și Bârlogu (Argeș). Toate topoarele se încadrează veacurilor X-XI și au servit ca arme sau unelte. 3.2. Descoperiri monetare Cele mai multe obiecte descoperite izolat sunt monedele bizantine, precum cele de la Satu Nou-Schitu Duca (punctul Trestiana), județul Iași, Zorleni (punctul Fântânele), Gugești-Botești (punctul Vatra satului), Negrești (două monede găsite în punctul Cimitirul evreiesc sau Lutărie) și Voinești (punctul Fundătura sau Livada Maior), județul Vaslui
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
spațiul pruto-nistrean, moneda de aramă bizantină a cunoscut cea mai largă circulație (reprezintă 69% din totalul emisiunilor izolate), pentru secolele V-XII, iar tezaurele monetare (în număr de șase) conțineau circa 600 de monede. Moneda din bronz, cel mai frecvent descoperită izolat, s-a găsit în spațiul bazinului doar în secolele VI-VII și X-XI, iar pentru intervalul VIII-IX este rar semnalată în restul teritoriului Moldovei. Această situație este strâns legată de aspectul politico-economic al zonei și se explică prin intervenția
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Bazinul Bârladului reflectă comuniunea om-natură: văile Coroiești, Tutova, Simila, Crasna, Rebricea, Bogdana, Vaslui, Similișoara ș.a. Inventarul așezărilor și necropolelor, descoperite în acest areal, este destul de bogat, variat și semnificativ din punct de vedere arheologic și istoric. Datele furnizate de obiectele descoperite, asociate cu alte informații, privind modul de construcție a locuințelor, practicile funerare, au condus la conturarea unor aspecte definitorii despre modul de trai și viața spirituală a comunităților creștine autohtone. Pe întreaga perioadă a secolelor VI-XI se observă stagnări
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o suprafață prea extinsă, motiv ce poate să explice și lipsa mormintelor de înhumație din Bazinul Bârladului. Această situație nu se repetă și în restul teritoriului românesc, în Dobrogea, Muntenia ori Transilvania, unde descoperirile de tip funerar sunt consistente numeric. Descoperite întâmplător, urnele din cele două situri funerare, identificate la C.F.R. Dodești (o singură urnă) și Vinețești-Cordeni (fragmente de la trei sau patru urne, găsite in situ) au trăsături asemănătoare în privința pastei, a modului de prelucrare și, mai ales, a decorului. Urna
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
fibule), cât și de podoabă (un pandantiv), precum și unelte de uz casnic/arme, unele dintre ele având dublu rol (amnar, brăzdar de plug, cosor, cuțit, topoare și vârfuri de săgeți) - Anexa 1, tabelele 6-7. Cantitativ, cele trei categorii de piese, descoperite izolat (obiecte numismatice, de port și unelte casnice/arme), pot fi reprezentate astfel: Pe parcursul cercetării de față, a fost amintită o gamă numeroasă și variată de obiecte, dintre care unele produse local, iar altele de proveniență străină. Pe baza caracteristicilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Cuzei), pentru etapa următoare, veacurile VIII-IX, s-au găsit 31 de piese în cinci situri (Cociu-Motoșeni, Dodești, Gura Idrici, Negrești, Oncești), iar pentru secolele X-XI, 41 de obiecte în opt situri (Bârlad-Prodana, Dănești, Dodești, Drăgești, Gara-Banca, Gârbovăț-Ghidigeni, Negrești, Simila-Zorleni). Importurilor descoperite în inventarele așezărilor (79 în 16 așezări) le putem adăuga piesele de aceeași origine, găsite izolat, precum obiecte vestimentare și de podoabă (fibule, pandantivul foliform), unelte-arme (topoare, săgeți) și monede, care se ridică la un total de 25, dintre care
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]