6,256 matches
-
din școala primară (E. Fries) sau că se poate vorbi despre felurite tipuri de descoperire, adecvate unor vârste școlare diferite (G. Morine), ceea ce ar presupune elaborarea unor strategii diferențiate În mod corespunzător. Anumite proceduri de descoperire intuitivă, empirică, inductivă sau descriptivă, de observare, de tatonare, de strângerea datelor, de ordonare a acestora etc. ar putea fi aplicate Încă din școala primară, când elevii manifestă o gândire inductivă, În predarea Îndeosebi a cunoștințelor despre natură, a celor geografice etc. În unanimitate, cercetătorii
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
educație științifică, nu poate Începe altfel decât prin dezvoltarea spiritului de observație, capacitate de care elevii se vor servi pe tot parcursul anilor de școală. Din punct de vedere pedagogic deosebim următoarele forme: observarea spontană și neorganizată; observarea enumerativă și descriptivă; observarea - ca cercetare organizată și sistematică, independentă și observarea bazată pe dirijare impusă dinafară. b) Observarea independentă - ca formă de cercetare organizată și metodicătc "b) Observarea independentă - ca formă de cercetare organizată și metodică" Observarea poate interveni În găsirea unui
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
activitatea gândirii și nu numai a simțurilor, ar dobândi un caracter mai euristic. De exemplu, unele materiale demonstrative ar putea foarte bine să renunțe la Înfățișarea strict naturalistă a obiectelor și a fenomenelor (tip fotografie), despovărându-se de multe elemente descriptive În favoarea esențializării, a cuprinderii Într-o formă mai generalizată a unei realități, mai schematizată, mai stilizată, de genul unei imagini conceptuale, al schemelor dinamice ori simbolice etc. Aplicată În acest sens, ar reuși să imprime Într-adevăr mai mult activism
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
unui concept, a unei idei sau teorii, ori a unui sistem de concepte sau de descripții logice, ceea ceconstituie tipul de modele logice (propoziționale). (Așadar, modelele ideale pot fi:grafice, simbolice și logice. Alături de cele materiale și acestea sunt modele descriptive.) Modelarea simulatorie. Uneori se recurge la ceea ce se cheamă modelare simulatorie (bazată pe modele simulatoare) și deci, care mimează (imită) unele fenomene, procese, fapte, acțiuni sau comportamente. Simulacrul depășește analogia, este o creație, este produsul unui act pozitiv și imaginativ
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Aceștia sunt citați în manualele uzuale de management și servesc drept sursă de inspirație și de raportare pentru noile abordări care continuă să apară. Aceste apariții arată că subiectul este departe de a fi epuizat. Unele clasificări sunt doar abordări descriptive bazate pe diferite criterii de segmentare prescrise de autori - criteriul geografic, apoi cel economic, istoric, religios, lingvistic sau politic. Altele sunt bazate pe studii empirice care urmăresc un set de caracteristici folosite de autorul studiului pentru a defini sau a
Practici de management strategic. Metode și studii de caz by Bogdan Băcanu () [Corola-publishinghouse/Science/2133_a_3458]
-
unui număr de indivizi (fie ei unul, câțiva sau mulți) care o posedă. Mai apoi, pe baza modului de exercitare a funcției politice, sunt separați auxiliarii guvernării de cei care conduc. Până în acest punct, reducția a fost una mai degrabă descriptivă, bazată pe caracteristici proprii ale genurilor și părților, care duc la raporturi de contrarietate și identifică obiectul căutat într-una dintre părți. Aceasta devine mai apoi gen pentru următoarea diviziune. Însă o dată cu determinarea artei politice (h( basilikh/ te/cnh) prin
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
eșuează: relația dintre conducător și cei conduși este mai mult decât relația dintre un păstor și turma sa. Deși fusese determinat foarte precis și univoc, această determinație nu este una semnificativă. Prin urmare, intenția e clară: modelul trebuie să fie descriptiv și prescriptiv, să poată fi folosit și pentru a construi, nu doar a identifica un bun om politic. Pentru a depăși impasul, Platon recurge la un procedeu educativ preferat: mitul. Mitul generației de aur sau al mișcării ciclice retrograde este
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
sa, ea rămâne în atenția investigației psihologice și rezultatele ce vor apărea pot schimba datele actuale. Dintre aspectele multiple ale acestei problematici se rețin: • o mai mare concordanță între autori în acceptarea conținutului psihic al fiecărui stadiu al dezvoltării (dimensiunea descriptivă a cunoașterii), decât în precizarea cauzelor și mecanismelor care susțin acest conținut (dimensiunea explicativă a cunoașterii); • prezența stadialității atât în abordarea genetică (longitudinală) a vieții psihice, deci la nivelul procesualității psihice (cognitive, afective, moral-sociale, acționale etc.) Ă STADII GENETICE, cât
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
12-15 ani și etapa 16-18 ani. Pentru prezentarea fiecărui nivel este utilă schema clasică de caracterizare, care se oprește la prezentarea dezvoltării fizice, socio-morale, afective și cognitive. Pentru detalii, viitorii profesori pot consulta o literatură semnificativă care acoperă atât planul descriptiv, cât și pe cel explicativ (Piaget, J., 1970; Debesse, M., 1981; Șchiopu, U., ș.a., 1997; Badea, E., 1997). 3.1 Etapa de vârstă 9-12 anitc "3.1 Etapa de vârst\ 9‑12 ani" 3.1.1. Încadrare generală tc "3
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
trăsătură este indicată de predispoziția de a răspunde în același fel la o varietate de stimuli. De exemplu, timiditatea este un mod relativ stabil de comportare marcat de stângăcie, hiperemotivitate, mobilizare energetică exagerată etc. Trăsăturile sunt în primul rând noțiuni descriptive, dar ele dobândesc în practică și o valoare explicativă (uneori se ajunge la o explicație tautologică: cineva este hiperemotiv pentru că este timid, și este timid pentru că este hiperemotiv). La un nivel superior de generalizare se întâlnesc tipurile Ă ca structuri
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
vor fi prezentate în secțiunea referitoare la caracter. 2. Descrierea și explicarea personalității de pe poziții teoretice diferite tc "2. Descrierea [i explicarea personalit\ții de pe poziții teoretice diferite " Atât modelul trăsăturilor, cât și al factorilor au în mod evident valențe descriptive (prezintă un rezumat al diversității datelor comportamentale fie în baza semnificației comune, fie a corelațiilor statistice dintre ele) și mai puțin explicative. De cele mai multe ori explicațiile sunt construite în termeni biologici sau psihosociali. Din această perspectivă Ă a principiilor metodologico-explicative
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
un factor discriminator și inutil. Unii dintre aceștia, de orientare marxistă, afirmă că testele de inteligență sunt reflectarea structurilor socio-economice ambiante, critică supravegherea indivizilor dotați de către „clasa dominantă” recomandând abolirea conceptului de inteligență și înlocuirea lui cu o noțiune mai descriptivă. Feldman (1982) propune ca definiție a conceptului de dotare „capacitatea de a aduce o contribuție semnificativă în orice domeniu valorizat social”. În acest sens, sprijinindu-se pe genetică și neurologie, Howard Gardner (1982) oferă elementele unei soluții și propune o
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
pp. 79-84. Goetz, E.M., Baer, D.M. (1973), „Social control of form diversity and the emergence of new forms in children’s blockbuilding”, Journal of Applied Behavior Analysis, 6, pp. 209-217. Goetz, E.M., Salmonson, M.M. (1972), „The effects of general and descriptive reinforcement of creativity in easel painting”, în G.B. Semb (ed.), Behavior analysis in education (pp. 53-61), University of Kansas Press, Lawrence. Greenfield, P., Geber, B., Beagles-Roos, J., Fanar, D., Gat, I. (1981), Television and radio experimentally compared: Effects of the
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
în nici un fel problema relației dintre excelență și preeminență, în măsura în care privilegiază de la început preeminența. Totuși, se pretează cel mai bine abordării modelizatoare sugerate de Lopreato și Alston, cu referire la opera lui Pareto. Totuși, pentru unii autori, un studiu strict descriptiv al elitelor fundamentat pe poziție (care nu pare întotdeauna un element pur faptic) nu scapă incorporării unei judecăți de valoare implicite (Clifford-Vaughan, 1960). Într-adevăr, un astfel de demers se bazează în mod necesar pe supoziția că elitele pot fi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
cu totul alt regim decât în cazul datelor cantitative. În acest caz, abilitățile metodologice și experiența cercetătorului au o influență asupra calității acestora. Pe de altă parte, trebuie avut în vedere că informația produsă de m. c. este fundamental una descriptivă, cu tipologii slabe, nepermițând, de regulă, generalizări dincolo de aria de culegere. Raportul de cercetare/evaluare, la care trebuie să se aștepte cei interesați de rezultatele evaluării, va fi unul în care „informația este prezentată ca text descriptiv, lipsită sau cu
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
este fundamental una descriptivă, cu tipologii slabe, nepermițând, de regulă, generalizări dincolo de aria de culegere. Raportul de cercetare/evaluare, la care trebuie să se aștepte cei interesați de rezultatele evaluării, va fi unul în care „informația este prezentată ca text descriptiv, lipsită sau cu slabe categorizări” (Baker, 2000, p. 30). Opțiunea pentru o evaluare calitativă trebuie să țină cont de faptul că, maximal, un raport de evaluare calitativ va include: - analiza detaliată a implementării programului; - analiza proceselor majore ale programului; - descrierea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
unei înțelegeri reducționiste a idealismului - de care, altfel, ar fi mult mai apropiată. Multor autori ai Școlii engleze le este imputată lipsa de claritate, de coerență internă a contribuțiilor personale, câteva exemple fiind menționate anterior (de exemplu, oscilarea între nivelul descriptiv și cel normativ, între rolul statelor și cel al indivizilor, între păstrarea stabilității și realizarea justiției în relațiile internaționale). Unii critici au văzut în raționalism o profeție care se autoîmplinește (self-fulfilling prophecy), în sensul în care, pornind dintru început cu
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
legi și teorii există o deosebire esențială, teoriile fiind constructe intelectuale menite să explice legile, iar pentru aceasta este nevoie ca ele să creeze un tablou mental simplificat, abstras din realitate, al domeniului cercetat. În cadrul unei teorii se combină enunțuri descriptive și enunțuri non-factuale (asumpții) teoretice, rolul acestora din urmă fiind acela de a da sens datelor. Asumpțiile trebuie judecate nu după corespondența lor cu realitatea, ci pornind de la capacitatea teoriei care le include de a explica domeniul cercetat. Un demers
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
asupra modului în care imaginea „anarhiei” internaționale este construită prin opoziție cu o presupusă „ierarhie” internă, prin care regulile sociale care guvernează viața internă sunt așadar anulate pe plan internațional, prin care prezența și acțiunea internațională a statelor este gândită descriptiv, dar și normativ ca o sferă distinctă de politica internă, de existențele concrete ale indivizilor, de considerente legale sau morale, chiar distinctă de corporalitatea, particularitatea acelor oameni care de fapt reprezintă statul pe plan internațional. Feminismul constructivist este preocupat de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
multiplelor transformări istorice succesive pe care le-a suferit conceptual. Hedley Bull, pe de altă parte, susține o altă diferențiere a sensurilor conceptului, mult mai restrânsă. Însă toți autorii deosebesc trei dimensiuni ale conceptului de balanță de putere: o dimensiune descriptivă, una normativă și una acțională. Balanța de putere reprezintă o stare de lucruri în care nici o putere nu se află într-o poziție preponderentă și nu poate face legea pentru alții (vezi Bull, 1998, p. 93). Din acest punct de
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
balanța se raportează la următoarele sensuri: 1. Balanța de putere este o stare de fapt ce se referă la o distribuție uniformă a puterii în sistem ce asigură o egalitate relativă de capacitate între Marile Puteri ale sistemului, accentuând latura descriptivă a conceptului. Distribuția uniformă a puterii în sistem nu înseamnă cu necesitate o împărțire egală a acesteia între polii sistemului, balanța de putere putând fi în acest caz numai una prezumtiv echilibrată. Obiectul acestui sens îl face descrierea unei situații
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
formularea recomandărilor practice pentru factori decidenți (pentru mai multe detalii, vezi Tsygankov, 2002, pp. 417-426). Așa cum rezultă din cele menționate anterior întrebarea „De ce au loc războaie?” poate genera o întreagă panoplie de explicații. În timp ce istoricii tind să favorizeze o abordare descriptivă, concentrându-se pe cauzele specifice directe care au declanșat războiul - de pildă, asasinarea în 1914 a arhiducelui Ferdinand în cazul primei conflagrații mondiale -, politologii preferă perspective mai generale cu privire la cauzele războaielor, care s-ar aplica la o varietate de situații
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
economice, sociale și ecologice ale statelor-națiune în vederea creării unui suport pentru formularea alternativelor și fundamentarea deciziilor care asigură un ritm sustenabil al progresului. Globalizarea este un subiect amplu dezbătut în literatura de specialitate, care furnizează un volum impresionant de informații descriptive, analitice și predictive. Nu este ușor să scrii despre globalizare într-un moment în care internetul depozitează aproape 49 de milioane de surse de informații la începutul lunii februarie 2012, iar în biblioteci sunt înregistrate sute de lucrări care abordează
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
mediul academic românesc, profesorii de la ASE-București au „acoperit” domeniul cu lucrări deosebit de valoroase? Curajul de a aduce încă o informație în memoria colectivă asupra unui subiect controversat și pe un drum „bătătorit” poate fi justificat prin tipul și organizarea informațiilor descriptive și analitice și nevoia de a crea repere obiective pentru formarea de atitudini și fundamentarea deciziilor. Literatura de specialitate evidențiază, pe de o parte, caracterul complex atât al determinismului care stă la baza procesului de globalizare, cât și al formelor
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
patru domenii de specializare: servicii directe, organizare și administrare, training și management personal. Aceste seturi de roluri reflectă funcțiile supervizării. Uneori pot apărea incompatibilități între roluri și funcții, cum ar fi cea administrativă și cea educațională. Cu toate acestea, definițiile descriptive fundamentate empiric nu pot asigura o distincție suficientă între supervizori și practicienii care lucrează nemijlocit cu cazurile. Abordarea pragmatică nu se concentrează asupra furnizării unei definiții formale a supervizării în asistența socială, ci pe identificarea unor repere utile supervizorilor, pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]