2,278 matches
-
Numai cele patru r³nș erau purtate În lectici neacoperite care veneau În urma decedatului, iar În spatele acestora mergeau desculțe cele șapte sclave, dintre care unele nu păreau să aibă mai mult de paisprezece sau cincisprezece ani. Soțiile legitime erau și ele desculțe, Îmbrăcate În rochii simple de mătase, fără a purta vreo podoabă, și păreau indiferente față de Înspăimântătoarea și totuși liber-consimțita soartă care le aștepta. Poate că inimile noastre erau mai emoționate la vederea acestui trist alai decât cele ale sărmanelor victime
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
perspectiva individualității clasei din care face parte: „Un director nu se comportă astfel.”; b. introducerea „obiectului” denumit de substantiv în procesul de cunoaștere, realizând prima treaptă, a detașării, în acest proces: „Și pe câmpul gol el vede un copil umblând desculț/Și cercând ca să adune într-un cârd bobocii mulți” (M. Eminescu, I, 83), „Când l-aude numai dânsul își știa inima lui,/Căci copilul cu bobocii era chiar copilul lui.” (M. Eminescu, I, p. 84) Determinarea maximă semnifică detașarea unui
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
umezi pe bolta senină.” (M. Eminescu) Verbul regent sau interjecția funcționează ca predicat: „Iat-o cât e de luminoasă.” (I.L. Caragiale, IV, 232) Formele verbal-nominale pot realiza funcții sintactice diferite: • atribut: „Și pe câmpul gol el vede un copil umblând desculț.” (M. Eminescu, I, 70) • circumstanțial: „El se îngrozea văzându-se ajuns a rătăci (...) prin locașele sălbatice ale fiarelor.” (Al. Odobescu, 263), „A reușit să parvină arătându-se totdeauna foarte docil.” • un alt complement predicativ: „Am văzut-o intrând furioasă.” Numele
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
construcțiile incidente”, pe de o parte, și celelalte „fenomene sintactice”, pe de alta, există deosebiri esențiale: a. Fiecare din „fenomenele” sintactice: elipsă, anacolut, repetiție își au natura în ele înseși; identitatea lor funcțională este fixată de structura lor: Pe brumă desculț și pe rouă încălțat. șelipsaț Încet, încet, vara s-a dat la brazdă.” șrepetițieț Cuvintele și construcțiile incidente au această identitate numai intrând în raport cu elemente „neincidente”: „Turturel - așa-i că sună bine? - este pseudonimul destul de transparent cu care Edgar își
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
locurile unde își desfășura activitatea. Aceasta pentru a-i corupe pe câțiva discipoli ai magistrului, spun gurile rele... Antiphon îi reproșează lui Socrate că trăiește ca un model al idealului ascetic: mănâncă hrană de proastă calitate, bea băuturi ieftine, umblă desculț, nu are tunică și poartă - fie iarnă, fie vară - aceeași mantie soioasă care-i servește și pentru a se proteja de intemperii, și pentru a se acoperi când doarme, nu ia bani de la învățăcei și se mulțumește cu această existență
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
fantomele, fantasmele și ficțiunile... Mai târziu, discipolul Diogene - zis „Câinele Regal” -, face varațiuni asemănătoare pe aceeași temă. De unde și anecdota filosofului cu felinarul, care a avut o contribuție importantă pentru reputația cinicului - dar și contra ei! Cu părul lung, bărbos, desculț, cu traista pe umăr și toiagul în mână, cu o mantie înfășurându-i de două ori trupul care cam mirosea, nu departe de butoiul - mai degrabă o amforă, butoiul fiind o invenție de-a galilor... - în care-și petrece toate
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
la vârsta voastră aveam 50 de cenți bani de buzunar? Și din banii ăia trebuia să îmi cumpăr pantofi și să merg 10 km până la școală prin zăpadă, să urc și să cobor muntele. Și îmi scoteam pantofii și mergeam desculț doar ca să economisesc bani (și tot felul de povești pe care toți părinții din lume le spun copiilor lor). În nici un caz nu vă dau 100 de dolari. 50 de dolari și am încheiat discuția.” „Dar nu ne descurcăm cu
[Corola-publishinghouse/Science/2304_a_3629]
-
apropiat să facă ordine, nu s-a legat de cei care se îmbrânceau și nici de cei care se îmbrânceau, l-a ales tocmai pe Nerjin, cu suplețea sa cam înfumurată de om învățat, el deosebindu-se cert de băiețandrii desculți, de bătrânele certărețe, de babele și fetele care o țineau tot într-un țipăt. Milițianul i-a făcut semn să vină și Nerjin s-a arătat uimit. Milițianul l-a strigat cu voce tare numindu-l cămașă albă.” (p.57
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
a Festivalului de la Cannes, Iacob a obținut Premiul european „Felix”, Glissando a participat la Festivalul filmului de la Veneția, iar regizorul a primit de zece ori premiile UCIN și ACIN. În teatru a lucrat sporadic: Emigranții lui Slavomir Mrozeck, (1977), Regele desculț de Paul Anghel (1978), O noapte furtunoasă de I. L. Caragiale (1998). Pisica ruptă, carte de debut literar, apărută în 1997, nu este un roman în sensul tradițional al termenului. Este o suită de amintiri colerice din trecutul ceaușist al cenzurii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286683_a_288012]
-
ani buni de pregătire: scoate în 1958 o culegere de versuri alese și abia în 1975 o selecție din cele mai frumoase poezii ale bardului de la Mircești. Traduceri: Mai román költők [Poeți români de azi], Budapesta, 1940; Zaharia Stancu, Mezítláb [Desculț], București, 1949, A főld viragai [Florile pământului], București, 1958, A piros fa [Pomul roșu], București, 1973; Nina Cassian, Deli Nika [Nică fără frică], București, 1954; Tudor Arghezi, 1907. Tájak és emberek [1907. Peisaje și oameni], București, 1956, Telehold. Válogatott versek
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290029_a_291358]
-
1936, 829; Șerban Cioculescu, „Figuri din Junimea”, ADV, 1936, 16 210; R.V., Un răspuns insistent solicitat, IIȘ, 1937, 17-18; Octav Botez, „Caragiale în anecdotă”, „Lumea”, 1937, 5 857; [Aurel Vlad], „Mușchetarii literaturii române moderne”, PL, 1940, 4; I. Peltz, Gol... desculț... flămînd..., „Era nouă”, 1946, 483; Straje, Dicț. pseud., 634. F. F.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289507_a_290836]
-
la legionari și este condamnat la 20 de ani muncă silnică pe viață, după care pedeapsa este comutată la 6 ani. Fusese luat de legionari din sat când era în clasa a VII-a, copil sărac dar bun la carte, desculț și într-o cămașă și dus la București unde a fost îmbrăcat, alături de alți copii de Dumitru Mociorniță, și el simpatizant al mișcării. El povestește că unul dintre deținuți, țăran din Vâlcea fusese condamnat pentru că la bufet spusese poezia “Capra
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
și turnător în slujba securității!!! De aceea nu mă mai mir de loc de ceea ce se întâmplă acum cu scriitorii contemporani, care susțin puterea. Istoria se repetă. De fapt și reeducarea deținuților politici se făcea cu Mitrea Cocor de Sadoveanu, Desculț de Zaharia Stancu, sau poeziile lui Beniuc și Veronica Porumbacu, alte opere pe care le învățam și noi la școală. Acestea erau „alte baliverne scornite de scriitorii dornici de putere și mai ales de atrăgătoarele stimulente bănești, stagiile interminabile în
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
roșii și invers, recunoaște cizmele supraveghetorului. Un hohot de râs a izbucnit din piepturile deținuților, unii exclamând: “- Al dracu’ țigan ! I-a făcut-o lu’ nen-su ! “ Iar țigănușul a explicat furtul cizmelor prin faptul că, atunci când a fost prins, era desculț. Și pentru a fi sigur ca nu-i vor fi luate cizmele, în acea noapte cu o bucată de blacheu și-a tăiat carâmbul cizmelor și abia apoi a adormit liniștit. Iar în legătură cu lipsa de cultura supraveghetorilor, Marcel Petrișor își
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
asemănătoare cu aceea din Tortilla Flat a lui John Steinbeck. O să spuneți: iarna nu-i ca vara, dar nici copilăria nu este maturizare solemn-Încruntată care nu mai știe de joacă din cauza vicisitudinilor sau necazurilor Închipuite. ploaie de vară - copii sărind desculți peste băltoace Lucia Amarandei Copilăria autentică desfide meschinăria părinților care țin copilul În lesă: vezi, că te murdărești! Și, cît de știrb ar fi, zîmbetul lui e mereu sărbătoresc, onorînd anotimpul etern al candorii: printre fulgi și soare, zâmbetul știrb
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de bucurie și Încîntare, Într-o exuberanță a contactului direct și viu cu o lume inepuizabilă În oferta și savoarea ei. Cireșul amar este unul sălbatic, aflat În afara vreunei proprietăți private și poate fi jefuit fără nicio teamă. Copiii sînt desculți pentru că așa se simt mai liberi. Nu doar tălpile, care calcă cireșele căzute, dar și degetele, și buzele, și chiar trupurile le sînt Înnegrite de cireșele strivite pe care le mănîncă și cu care se bat. Scena este reală sau
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
gîndirii în cadrul unei propoziții: De exemplu, povestește că nu am fost niciodată într-un bordel 257. Întrebarea dacă în timpul scrisului te gîndești la cititor se pune în fiecare universitate. De exemplu, își zice el, nu mi i-am închipuit niciodată desculți pe cititori 258. Afirmația din romanul Numele meu fie Gantenbein pe care am citat-o anterior, "Încerc poveștile ca pe niște haine", este valabilă nu numai în privința conținutului poveștilor, ci și în ceea ce privește maniera în care acestea sînt narate. "Atitudinea narativă
by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
pe care o transpune. S-a aplecat deopotrivă asupra poeziei românești clasice, în volumul Rumänische Lyrik (1969), cât și asupra poeziei contemporane, în Földi üzenet (1979). Cu toate ca F. este prin excelență traducător de poezie, realizează versiuni în limba germană pentru Desculț de Zaharia Stancu (1951) și în limba maghiară pentru piesă Bălcescu de Camil Petrescu (1953). Acoperind zone mari din lirica românească și universală, traducerile lui F. excelează prin redarea fidelă a sistemului metaforic și metric al textelor originale. El a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287079_a_288408]
-
Az esticsillag, București, 1964, Költeményei [Poezii], București, 1966 (în colaborare), Válogatott művei [Opere alese], Budapesta, 1967 (în colaborare), Legszebb versei [ Cele mai frumoase poezii], București, 1968, Luceafărul - Az esticsillag - Der Abendstern, Timișoara, 1972, Versek [Poezii], București, 1973; Zaharia Stancu, Barfuss [Desculț], Berlin, 1951; Camil Petrescu, Bălcescu, București, 1953; Eugen Jebeleanu, Hirosima mosolya [Surâsul Hiroșimei], București, 1961, Ének a halál ellen [Cântec împotriva morții], București, 1967; Tudor Arghezi, Legszebb versei [ Cele mai frumoase poezii], București, 1962 (în colaborare); Marcel Breslașu, Ének a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287079_a_288408]
-
omului a fost lung, iar acum cunoaște o ușoară stagnare, dată de relația dintre pasivitate/supraalimentare/Încălzire. Mașinile au luat locul mușchilor, alimentația se face de trei ori pe zi, se folosesc șlapi și șosete chiar În cameră În locul mersului desculț. O postură corectă Înfrumusețează omul, În schimb, din păcate, noi preferăm să dormim ghemuiți, la fel ca În uterul mamei, să lucrăm gârboviți, să citim - aplecați. Omul, care duce un trai sănătos, timde spre un de mod de viață de
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
de imponderabilitate, supraîncărcare, amețeli etc.). Se deosebesc următoarele forme de călire: băi solare și de aer; proceduri acvatice (dușuri cu ape la temperaturi diferite, cu jeturi diferite, alternanța temperaturii apei, Înot În ape deschise, În anotimpuri diferite); forme populare (mersul desculț pe diferite suprafețe - iarbă, nisip, băi cu abur umed, abur uscat, saună rece etc. ). Efectul de tonifiere al procedurilor de călire este reprezentat de influența lor asupra termoreceptorilor, adică asupra terminațiilor nervoase, care recepționează schimbările diferite de temperatură. De exemplu
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
exclude total fumatul și alcoolul. 9. Pregătirea pentru lecțiile de Înot de iarnă este cel mai bine să se Înceapă vara și să nu se oprească toamna, pentru a se obișnui cu apa rece. V.1.2.4. Metoda mersului desculț Durata efectului de mers desculț se condiționează cu acțiunea pe deoparte a termoreceptorilor, pe de alta - pe puncte biologice active ale tălpii (puncte reflexogene) care sunt legate aproape cu toate organele, În special cu laringele. Persoanelor ușor răcite li se
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
9. Pregătirea pentru lecțiile de Înot de iarnă este cel mai bine să se Înceapă vara și să nu se oprească toamna, pentru a se obișnui cu apa rece. V.1.2.4. Metoda mersului desculț Durata efectului de mers desculț se condiționează cu acțiunea pe deoparte a termoreceptorilor, pe de alta - pe puncte biologice active ale tălpii (puncte reflexogene) care sunt legate aproape cu toate organele, În special cu laringele. Persoanelor ușor răcite li se recomandă să meargă cu ciorapi
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
condiționează cu acțiunea pe deoparte a termoreceptorilor, pe de alta - pe puncte biologice active ale tălpii (puncte reflexogene) care sunt legate aproape cu toate organele, În special cu laringele. Persoanelor ușor răcite li se recomandă să meargă cu ciorapi, restul - desculț de 2 ori pe zi a câte 15-30 min. (dimineața și seara), În fiecare zi timpul se lungește cu 10 min. și ajunge până la 1 oră. Peste o lună se trece la mersul desculț pe bolovăniș de pământ (zgură) În
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]
-
recomandă să meargă cu ciorapi, restul - desculț de 2 ori pe zi a câte 15-30 min. (dimineața și seara), În fiecare zi timpul se lungește cu 10 min. și ajunge până la 1 oră. Peste o lună se trece la mersul desculț pe bolovăniș de pământ (zgură) În curte, În grădină, pe iarbă, pe prundiș, iar odată cu sosirea Înghețurilor de toamnă și a zilelor de iarnă - la mersul desculț pe brumă, pe zăpadă. Pielea Înăsprită a tălpii inhibă senzațiile de durere și
Fitness. Teorie si metodica by Olga Aftimciuc,Marin Chirazi () [Corola-publishinghouse/Science/1170_a_1869]