1,251 matches
-
dintâi între principii lumii, ai dobândit o atât de strălucită biruință asupra turcilor! După a mea socotință, ai fi vrednic să stai la conducerea oștirilor creștine în lupta împotriva otomanilor; în vreme ce ceilalți crai și domni creștini putrezesc în trândăvie, în desfătări și se pierd în războaie civile..." Monseniorul Jan Dlugosz, Cronica Polonorum Istoric, diplomat, episcop al Cracoviei (1415 1480) * "...Soarta Europei s-ar schimba, dacă ar avea și ceilalți principi creștini o astfel de inimă sau voință... Sau , dacă, singur, ați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
câteva luni, pe care tocmai îi dădusem cu DDT ca să-i ferim de pureci și care, ignorând igienica măsură, ridicând norișori albi și pudrând cu praf covoarele, se alergau tupăind prin odaie, luptându-se frățește și bufnind de podea spre desfătarea noastră, a privitorilor înveseliți, de fapt, fericiți, fericiți... cu toții! Eram atât de fericiți în acele clipe...”. „Și ei sunt aici”. „Cel mai bine te țin minte, dragă Țiți, cum stăteai la picioarele mele, pe plapumă, cuminte, când eram mic și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
un histrion superior. De aici efectul de șoc al textelor și tuturor intervențiilor lui, ridicarea la puterea n a oricărui subiect pe care-l atinge. E un conferențiar de zile mari, luările lui de cuvânt nu sunt numai o rară desfătare intelectuală, ci și totdeauna un spectacol ieșit din comun. E în intimitate un povestitor fabulos, dublat de un formidabil mim. Amicii săi nu se pot sătura de relatarea inenarabilă a unei călătorii în Indonezia și o reclamă din nou de câte ori
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
erau încântați să meargă la județ, unde, cu ani în urmă, luaseră premiul întâi la un festival de datini. Era pentru prima oară când munca pe care o făceam îmi oferea prilej de bucurie. Călătoria cu sania era o adevărată desfătare. Viața de la sat are și bucuriile ei simple, dar atât de adevărate! În ziua următoare am mers într-o comună învecinată, tot cu sania și am împrumutat costumele naționale pe care seara le-am trimis în satul Cocârț. Când m-
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
Cimitirelor, unde se ajunge (Doamne ferește) prin Intrarea Fanfarelor și, dincolo de Strada Caporniței (pariez că nimeni nu știe ce este o "Caporniță"), obosit de o stare de inexplicație, mi-am odihnit închipuirea pe o bancă de pe Strada Motocicletei. Minunat răgaz de desfătare... Am avut noroc. Mi-a povestit un domn care s-a așezat, politicos, pe aceeași bancă, după ce mi-a cerut permisiunea. * Eram de vârste apropiate; chiar de același contigent, cum mi-a mărturisit într-o conversație care a început să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1485_a_2783]
-
tocmai plăcute pe socoteala pudicității mele. Începând din clasa opta, m-am dus regulat, împreună cu Remus - la cursurile lui Iorga de la Universitate. Ne așezam în [28] banca a cincea sau a șasea (Remus lua regulat note) și ascultam cu adevărată desfătare intelectuală cursurile lui Iorga din vestita sală a IV-a a vechiului local al Universității. Printre studenți aveam de altfel câțiva cunoscuți - prieteni și colegi ai fratelui meu (P. P. Panaitescu , pe care îl cunoscusem de la Iași, în timpul refugiului, C. C
Mărturisirile unui „criminal politic” by Vladimir Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/828_a_1741]
-
sexy. Probabil că starea actuală trebuie asimilată aceluiași sindrom adolescentin, ușor schizoid: de la elogiul comunist al muncii grele a macaragiilor, țesătoarelor și metalurgiștilor, am trecut la elogiul loisir-ului, al spectacolului, al circului. Elogiam munca fizică? Ei bine, acum elogiem desfătarea picantă și circul politic! Elogiam anonimatul „colectivelor de muncă”? Ei bine, acum facem exclusiv elogiul lui „one man show”! Ne pregătim însă pentru alt stadiu. Se cam termină cu prevalența intuiției, flerul, imaginația, talentul compunerilor libere în jurul unor subiecte mai
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
rezolvarea unor probleme. A rămas pentru mine o enigmă faptul că mama putea rezolva unele probleme ale nepotului său. Cântau frumos atât mama cât și tata. Sora Elisabeta se asocia adesea cu vocea sa plăcută și ne ofereau momente de desfătare. Cântau mai ales romanțe, dar și unele cântece religioase. Îmi amintesc cu plăcere că la unele clăci, la care participau mulți vecini, se dădeau adevărate spectacole de muzică și poezie. Eram foarte apreciat de bunicul. Toți au observat că sunt
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
Extinderii Comunității Europene spre răsărit. Lumina venea, firește, de la apus, adică de pe scenă. O lumină puternică, trandafirie. Noi toți aveam gâtlejul uscat de emoție. Nu mai văzusem niciodată un spectacol atât de frumos și bogat în imagini de bunăstare și desfătare. Înghițeam în sec. Doar ochii ne erau umezi. De invidie. Pe scenă, actori unguri se încrucișau cu actori de alte naționalități. Își făceau semne și schimbau între ei câteva cuvinte. Vorbeau aceeași limbă: engleza. Erau foarte politicoși. Foarte civilizați. — Cine
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
în toate zilele Paștile"; "nasc și în Moldova oameni". Nicolae Costin († 1712), fiul lui Miron, suferă de pedanterie, și predoslovia la a sa Carte pentru descălecatul dentîi începe în stilul molierescului Diafoirus: "Nime mai bine și mai pe scurt toată desfătarea istoriei n-au cuprins, iubite cetitorule, decât acela domnul voroavei râmlenești, Cicero, carele o au numit ocârmuitoarea vieții" etc. Așadar Nicolae e un erudit. Însă talentul nu-i lipsește și portretistica lui e mușcătoare și plastică. În special asupra lui
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
creativitatea, iar motivația extrinsecă o frânează. Studierea personalităților indivizilor creativi a dus la concluzia că aceștia sunt total absorbiți de munca lor. Ei sunt „puși în priză” de activitățile dificile, adesea riscante, pe care le aleg, și simt o imensă desfătare prin ocazia ce o au de a-și pune la lucru talentul. Prin angajarea la rezolvarea problemei creative dificile, ei simt că li se deschid noi orizonturi de cunoaștere și de simțire. Creatorii ajung la o stare de motivare intrinsecă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
cu o limpezime cristalină și odată cu ele Gautama a intuit drumul ce trebuie urmat pentru a obține eliberarea. Atingând omnisciența, cel care a fost cândva prințul Siddhărtha, ajunge la concluzia că nu-i potrivită nici viața petrecută în plăcerile și desfătările lumii, nici cea dusă într o asceză în care omul se chinuie pe sine însuși. Una e lipsită de noblețe, cealaltă e plină de suferințe și nici una nu duce la țintă. Calea descoperită de Gautama se găsește la mijloc. În urma
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
cu rare excepții, au crezut că identifică în această scriere de influență franțuzească elemente de modernitate absente în dramaturgia de până atunci. Bun cunoscător al high-life-ului bucureștean, F. privește critic, cu o tentă satirică, un asemenea mediu pervertit, de „vecinică desfătare”, în care inși cu ifose, nepăsători și ușurateci, se țin de intrigi, bârfe și amantlâcuri. Cu sufletul ei curat, tânăra Sanda, crescută într-un institut catolic din Franța, pare aici o rătăcită, mai ales că-i lipsește, ca dintotdeauna, afecțiunea
FLORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287033_a_288362]
-
Spânu... În primul rând surprinde armonia gamelor de culoare și în al doilea rând stilizarea obiectului, în nuanțe delicate. Se poate vorbi de o poezie a locului, unde materia concretă poartă marca unui timp capricios sau, sau, dimpotrivă, o dulce desfătare, ușor melancolică, întreține atmosfera. Acuarela sa, oscilând între pata de culoare și peniță, lasă lumina să invadeze peisajul și doar în câteva tablouri raportul dintre clar și obscur es inversează. Nu putem vorbi de o dominantă cromatică, deoarece pictorul își
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
Spânu... În primul rând surprinde armonia gamelor de culoare și în al doilea rând stilizarea obiectului, în nuanțe delicate. Se poate vorbi de o poezie a locului, unde materia concretă poartă marca unui timp capricios sau, sau, dimpotrivă, o dulce desfătare, ușor melancolică, întreține atmosfera. Acuarela sa, oscilând între pata de culoare și peniță, lasă lumina să invadeze peisajul și doar în câteva tablouri raportul dintre clar și obscur es inversează. Nu putem vorbi de o dominantă cromatică, deoarece pictorul își
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
totuși, prin 1832, că ar mai avea în manuscris, printre altele, tălmăciri din Biblie, pagini din Lucian din Samosata, o antologie din poeții greci antici, precum și Numa Pompilie de Florian. Probabil că tot lui îi aparține și traducerea fragmentului intitulat Desfătările, după Fénelon, apărută în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” (1846) și semnată Gherasim. SCRIERI: Școlaru sătean sau Cărticică coprinzătoare de învățături folositoare, București, 1840. Traduceri: Halima sau Povestiri mitologhicești arabești, I-IV, București, 1835-1838; ed. București, 1857; ed. Cluj
GORJANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287317_a_288646]
-
decât înțelegem noi astăzi. Ideea că un om politic înveninat de atâtea ambiții și mânat de intenții vindicative la care nu a renunțat niciodată, cum era Cantemir, ar fi găsit potrivit să își piardă vremea cu scrierea unei cărți destinată "desfătării" celorlalți mi se pare total nepotrivită. Cantemir nu avea cum să gândească astfel. "Desfătarea" estetică nu se număra printre valorile lumii sale sau era, oricum, una secundară. Prin urmare, efortul de a se "nevoi" către "deprinderea ritoricească" ascunde o intenție
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
mânat de intenții vindicative la care nu a renunțat niciodată, cum era Cantemir, ar fi găsit potrivit să își piardă vremea cu scrierea unei cărți destinată "desfătării" celorlalți mi se pare total nepotrivită. Cantemir nu avea cum să gândească astfel. "Desfătarea" estetică nu se număra printre valorile lumii sale sau era, oricum, una secundară. Prin urmare, efortul de a se "nevoi" către "deprinderea ritoricească" ascunde o intenție pragmatică. Care? Vom vedea... De ce scrie Cantemir Istoria ieroglifică? Motivațiile scrierii Istoriei ieroglifice sunt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
propune un alt răspuns. Pe de o parte, are dreptate să constate: "A încerca să persuadezi o facțiune a boierimii moldave printr-un gest literar într-o perioadă în care funcția cărții (de tip "belle lettre") și a lecturii de "desfătare" în mediul boieresc din Moldova era, totuși, extrem de precară (și de cele mai multe ori cantonată în zona literaturii oferite de cărțile populare) ni se pare o utopie"26. În schimb, autoarea preferă un punct de vedere, crede ea, "mult mai nuanțat
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
e deja cea a textului și nu a realității. Atașând Istoriei ieroglifice eticheta de operă ficțională nu greșim cu totul, dar păcătuim prin omiterea unor aspecte importante. Alegoria lui Cantemir nu este un simplu joc expresiv, un artefact destinat unei desfătări rafinate. Nu acestea erau valorile epocii principelui, nu aceasta era mentalitatea sa. Cărturar format la umbra cărților clasice, autorul știa bine faptul că marile bătălii nu se câștigă în imediat, ci în eternitate. De aceea, a muta din registrul factologic
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
erau desfătăciunea lui și petrecerea cea mai plăcută 71. Portretul e al lui Gheorghe Sion, care a prins regimul Regulamentului Organic în Moldova și autoritatea rusească. El duce o viață dublă, împărțită între birou, cu atribuțiile funcționărești, și casă, cu "desfătările" intelectuale; însă asta nu pentru că se plictisește la birou, pentru că munca de birocrat ar fi definitiv incompatibilă cu preocupările sale intime. Problema lui e că nu găsește în acest spațiu instituțional un loc prielnic pentru a-și exprima aspirațiile. O
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Maison des sciences de l'homme, Paris, 1999. Vianu, Tudor, "Istoria ideii de geniu", în Postume, București, Editura Pentru Literatură, 1967. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Evgheniți, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernități românești 1750-1860 (2013), Humanitas, București, 2015. Vintilă-Ghițulescu, Constanța, Patimă și desfătare. Despre lucrurile mărunte ale vieții cotidiene în societatea românească 1750-1860, București, Humanitas, 2015. Volovici, Leon, Apariția scriitorului în cultura română (1976), Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2011. Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului (1904), traducere de Ihor Lemnij
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
văd pe Vasile, cum se uita cu coada ochiului surâzând și urmărind toate mișcările ei, să vază dacă nu greșea ceva. La nămiezi, când mă întorceam, mâncarea era gata; ea în picioare, veselă și sprintenă mă servea cu bucurie. Dar desfătările din Capua trebuia să se isprăvească. Și în adevăr, după câteva zile, am primit ordin să plec spre Cerovina și să mă pun sub ordinele generalului rus, Arnoldi. Nu mai vorbesc de plânsetele bietei fete la plecarea mea. Ba nu știu cine
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
plan. Astfel "labirintul budoarelor multiplicate, în care fiecare plăcere avea pernuțele, punguțele și sofalele ei"225 organizează spațiul unei primiri favorabile tuturor plăcerilor. Eroul este primit în locuri încântătoare : " Totul îmbia la dragoste în această încăpere periculoasă. Mobilele inventate pentru desfătare aveau în ele o voluptate greu de imaginat; multe oglinzi, picturi tandre și senzuale, o canapea, o berjeră, șezlonguri, păreau să desemneze tacit destinația care le fusese prevăzută"226. Nimic nu scapă acestei atmosfere de seducție (Ea era întinsă neglijent
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mintea va trece de hotarul acesta, de la rugăciunea curată, până la cele lăuntrice, ea nu va mai voi nici să se roage, nici să se miște, nici să plângă, nici să se stăpânească, nici să ceară, nici să poftească fie vreo desfătare în viața aceasta, fie în cea viitoare. Și de aceea nu există rugăciune după rugăciunea cea pură. (...) Iar după hotarul acesta urmează răpirea și nu mai este rugăciune. Pentru că aici a încetat rugăciunea și este un fel de contemplație, și
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]