2,703 matches
-
de fum[...]. La ce folos dalta, nu mai cioplești porți, / - destin de Ahașver rătăcitor/ Au mileniile lor de morți, / dreptatea-i numai de partea lor, / nu te mai vor, nu te mai vor”. Paralel se intensifică motivul morții, al presiunii devastatoare a timpului. Într-un poem despre „moartea Pinții”, în sfârșitul legendarului haiduc se proiectează propriul sfârșit, balada și bocetul devenind pretexte pentru istoria personală, măști lirice: „Tot singur mori tot singur și numai singur mori”. Solitudinea este, așadar, altă temă
UTAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290395_a_291724]
-
scări, rezumând prezența cronicarului în revista „Ramuri”, activitate care a făcut deliciul epocii. Printre altele, memorabile sunt aici textele polemice (desființarea lui Eugen Barbu, de exemplu, cu Poezia românească contemporană), în care victima este luată ceremonios de departe până la sprintul devastator din final. Altă particularitate este utilizarea conceptualului și abstractului în forme și modulări empirice. „Lui S. îi este familiară gândirea cu concepte și noțiuni”, scria Șerban Cioculescu, „dar ariditatea lor primește corectivul ce l-am numit «debutonat», adică neceremonios, firesc
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
sociale care să anuleze angoasele și să confere o identitate precisă și sigură; conduitele de panică, psihozele delirante având ca substrat angoasa, nesiguranța în perspectiva viitorului legată sau raportată la teme catastrofice: sfârșitul lumii, apocalipsa, dezastre naturale (cutremure, inundații, epidemii devastatoare etc.); mișcări sociale de masă cu caracter protestatar, revendicativ, sau de schimbare a ordinii sociale, de următoarele tipuri: proteste, marșuri, greve, revoluții, lovituri de stat, terorism social, îndemnul la anarhie etc. Cele mai sus prezentate pun în fața noastră o dimensiune
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
când, în 429, au trecut în Africa, au luat cu ei regulile de funcționare ale acestora 15. Și mai favorabili romanilor erau burgunzii, care se credeau înrudiți cu aceștia 16. 6.3. Restaurația curricularătc "6.3. Restaurația curriculară" Mai mult, devastatorii Imperiului au încercat să continue totul în cadrul de viață roman. Nimic mai semnificativ în acest sens decât marile reparații și restaurări ale ruinelor la Roma, Verrna și Ravenna de către Theodoric, la Geneva de către Gundebad, la Merida de către Eurit și la
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
nu numai teoreticienii curriculumului, ci toți americanii din domeniul educației au aflat că, în perioada interbelică și după al doilea război mondial, școala americană disprețuise și ignorase cu emfază rolul decisiv al disciplinelor umaniste în formarea personalității umane. Efectele erau devastatoare; apăruseră, în acest fel, cohorte de americani semidocți, pragmatici și apți pentru survive, dar care nu puteau recita măcar o strofă din poemele lui Edgar Allan Poe, nu citiseră nici măcar o pagină din Mark Twain și habar nu aveau cine
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
finalizat ostracizarea, apoi a readus din exil persoane nobile pentru a înnoi cetatea. Lucrarea The Educational Imagination 44 a clarificat poziția originală a lui Eisner. În acest volum, el a propus și două concepte noi care s-au dovedit ulterior „devastatoare” pentru gândirea curriculară modernă: „criticismul” și connaisseurship („cunoaștere avizată”, „cunoaștere subtilă”, „cunoaștere estetică”). Primul concept a fost folosit pentru critica radicală a scientismului modernist practicat în teoria curriculumului. Connaisseurship-ul a fost contrapus „logicismului” pentru a demonstra că există și alte
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
riguroase și coerente a curriculumului modern și când se puneau bazele științei curriculare pozitive. Conferința de la San Francisco a fost aparent calmă. Dar nu a mai avut deloc serenitatea celor din anii ’50-’60. Dincolo de liniștea aparentă, clocoteau deja uragane devastatoare. Cerul senin al gândirii curriculare moderne era deja tulburat de norii grei ai răscolirilor postmoderniste. S-a văzut acest lucru în numai câțiva ani. În 1975, ASCD a publicat un nou anuar: Schools in Search of Meaning (Școlile în căutarea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ale controlului, pesimismul și raționalismul Școlii de la Frankfurt și, mai recent, poststructuralismul. Acestea atacaseră consecvent, între 1960 și 1980, valorile liberalismului. Concepte și convingeri precum „patriotism”, „succes”, „competiție”, „ordine”, „control” etc. fuseseră respinse nemilos și supuse oprobriului absolut. Consecințele erau devastatoare. Mai toți profesorii erau dezorientați, îngrijorați și incapabili să-și descrie în termeni raționali responsabilitățile și opțiunile pedagogice. Carlson n-a îndrăznit să opună, ca alternativă la această criză de proporții, reîntoarcerea la tradiții și la principiile curriculumului clasic. A
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cea marxistă - devenise evident, se vor mai găsi visători care să creadă că în omenire s-ar putea edifica o nouă Civitas solis cu ajutorul educației? Și totuși, în preajma anilor ’90, Cleo Cherryholmes a supus „curriculumul tradițional” (citește „modern”) unei critici devastatoare, de pe pozițiile poststructuralismului și postmodernismului. În lucrarea Power and Criticism: Poststructural Investigation in Education (1988), Cherryholmes a sintetizat, într-o manieră clară, ideile lui Foucault, Barthes, Derrida și ale altor poststructuraliști proeminenți și le-a raportat la discursurile și teoriile
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
-lea; de-a lungul acestei perioade s-au constituit numeroase culturi cu situare geografică cvasiprecisă, cu limbă unică și tradiții specifice, care au coexistat înlăuntrul aceleiași civilizații; când s-a încercat unificarea lor pe cale militară sau religioasă, au izbucnit conflicte devastatoare. Același lucru s-a întâmplat de-a lungul civilizației industriale. Actualmente există o civilizație postindustrială (tehnotronică, informațională) ce reînvie aspirația pentru unificare a lumii. Temeiurile sunt mai importante și mai multe astăzi decât altădată. De ce? Economia este deja globalizată, iar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
pedagogică tradițională, așa cum fusese fundamentată de Gagné, Briggs, Merrill ș.a. în anii ’60-’70 ai secolului XX, părea și ea sortită - ca teorie și ca practică - abandonului definitiv. Criticismul postmoderniștilor era întreținut de o retorică spumoasă, ironică, satirică, având efecte devastatoare. Atacurile esențiale ținteau tehnologismul, rigorismul, obiectivismul, comportamentismul, eficientismul și univocitatea cronică a modelelor moderne de design instrucțional. Un aspect aparte îl constituie asimilarea computerului în tehnologia educațională, nașterea instruirii asistate de calculator. Declarați anacronici, moderniștii au reacționat doar sporadic și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
falie în rândul acestei grupări. Iar consecința, pe plan sociopsihologic, a fost și mai mare: s-a pierdut speranța într-o intrare în normalitate, s-a înrădăcinat credința că alt drum nu mai există. Efectul, pentru conștiința publică, a fost devastator: s-a acreditat convingerea unei „imposibile intoarceri”. C. Formarea noii elite După distrugerea elitei intelectuale, a cadrelor de valoare aparținând vechiului regim, noii dirigenți și-au dat seama că au nevoie de o nouă elită, care să pună pe picioare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
rău, nu mai vorbesc de conflictele între șoferi iscate din te miri ce... Dacă, în sfârșit, apucai să iei, puneai, o dată plecat la drum, canistrele în portbagaj. De aici, riscul ca, la un eventual accident, să se producă o explozie devastatoare... În ultimii 7-8 ani ai regimului apăruseră restricțiile de circulație: într-un week-end circulau autoturismele cu număr „cu soț”, în weekendul următor cele „fără soț”- încă un argument ca să nu te înhami la drum lung. M-am întrebat atunci, nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
lor le fac greu de atribuit unor acțiuni teroriste, criminale sau la nivel de stat - sarcină ce apare deseori după ce s-a înfăptuit atacul. De aceea, Strategia Națională de Securizare a Spațiului Cibernetic ajută la reducerea vulnerabilității națiunii în fața atacurilor devastatoare declanșate împotriva infrastructurilor informaționale critice sau a averilor/bunurilor fizice care stau la baza acesteia. 8.4.1.Obiective strategicetc "8.4.1. Obiective strategice" În strânsă concordanță cu Strategia Națională pentru Securitatea Țării, obiectivele strategice ale Strategiei Naționale de
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
recomandări și a celor mai bune practici la nivel de ramură, care să vină în sprijinul eforturilor întreprinse. 4.Identificarea interdependențelor infrastructurii și îmbunătățirea securității fizice a telecomunicațiilor și sistemelor cibernetice Reducerea vulnerabilității infrastructurii cibernetice conduce la diminuarea potențialelor atacuri devastatoare din spațiul cibernetic care pot să apară când sunt distruse legăturile fizice esențiale ale sistemului. Impactul unor astfel de atacuri poate fi amplificat în cascadă prin marea varietate a infrastructurilor dependente, afectând atât economia, cât și sănătatea și bunăstarea cetățenilor
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
ascunse care permit înșelarea „vigilenței” programelor cu scop de asigurare a securității sistemelor. Activarea lor este netransparentă, efectuându-se prin secvențe speciale de chei aleatorii de la un terminal; • Logic bombs, bombele logice, se declanșează sub forma unor acțiuni cu rezultate devastatoare, cum ar fi ștergerea întregii suprafețe înregistrabile a discului sau distrugerea programelor; • Cancers, cancerele, sunt secvențe de programe care se dezvoltă și se extind asupra întregii baze de date, afectând conținutul acesteia prin imposibilitatea efectuării unor modificări sau prin amestecarea
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
de deplasare, înmulțindu-se exponențial în rețelele în care au pătruns. De asemenea, ei pot să persiste o mare perioadă de timp, ascunzându-se în dispozitivele de memorare, deseori fiind inactivi până la apariția anumitor condiții care le permit declanșarea acțiunilor devastatoare. Lupta cu virușii este esențială, dar nu este ușor de realizat. De aceea cele mai sigure metode de apărare sunt cele cu rol preventiv, precum: • evitarea schimbului de programe și suporturi de memorare între utilizatori, care au fost obținute de la
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
nu sfărâmă. E o „rătăcire” care nu îi antrenează în vârtejul ei pe toți. Unii se codesc să participe, alții ar vrea să-și obțină drepturile într-alt fel, cu vorbă bună. Dar, și fără ei, răscoala își continuă iureșul devastator până ce intervine forța de represiune. Capii mișcării sunt bătuți cu centiroanele și toți „rătăciții” vor trebui să repare ce au stricat și să dea înapoi proprietarilor mărfurile prădate. Răscoala se sfârșește prost. Nu asta - sugerează autorul - era calea. În final
POPESCU-23. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
Perpessicius, Marcel Iancu, Petru Comarnescu, Zaharia Stancu, Camil Baltazar, Ion Vinea. Timbrul liric care o definește poate fi însă recuperat din alte poeme, ce respiră un expresionism temperat, pe fondul unui feminism nonagresiv, nici iritant, nici provocator. Iubirea înseamnă foc devastator, de aceea obrazul iubitului e „palid ca pământul în care/ n-a plouat”, iar chipul lui pare „icoană arsă în pământ”. Catrenele de inspirație iberică, „cople”, emană temperatura și senzualitatea proprii erosului hispanic, cu toate că uneori cadența și vocabulele vin dintr-
QUIL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289074_a_290403]
-
Țară de mucenici, / Țară de iubiri netălmăcite, Dragostea mea - Basarabie!” (Țară de mucenici). În culegerile de poezii, ce dezvăluie atât tragismul ocupării Basarabiei de „deavoli cu stea în frunte” (Țară de martiri și de profeți, 1942), cât și al războiului devastator, este semnificativă frecvența în titluri a cuvântului „sânge”: Pecetea sângelui, Nopțile sângelui, Buciumă sângele, Stropi de sânge etc. Destinul Basarabiei este permanent raportat la destinul vitregit al întregii țări: „Te-arată, Mare, Decebal, / Și-ți spurcă sfânta sabie / Cu două
MUNTEANU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288288_a_289617]
-
noaptea de Ajun (1936; reeditat în 1971 sub titlul Anotimpul pierdut), faptele relatate sunt anterioare celor din Într-un cămin de domnișoare. Participantă, în 1931, la cursurile de vară de la Grenoble, naratoarea, una și aceeași cu eroina, face o pasiune devastatoare și devine obiectul unei pasiuni de aceeași intensitate a colegului german amintit, Peter. Amândoi ar vrea să se unească prin căsătorie, însă familia acestuia se opune. Relațiile se complică și în cuplu, prin supralicitarea de către fată, până la tragic, a unor
ODEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288508_a_289837]
-
ambele, începând cu cea de-a doua. Teoreticienii de metodologie politică se exprimă cu vehemență împotriva practicii de a selecta observațiile pe baza valorilor variabilei dependente. Achen și Snidal numesc aceasta un „delict inferențial” (inferential felony) care poate avea „implicații devastatoare”.1 Ciudat, însă, dar practica aceasta rămâne încă în uz. Să ne imaginăm că cineva ar fi interesat de cauzele unei revoluții majore. Este tentant să colectăm exemple de revoluții de succes și să căutăm factorii comuni. Theda Skocpol, de
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
lumii după Apocalipsă), menționat În lucrare (Virginie Symaniec). Cuvântul Cernobîl Îl vedem „ Într-un mod mai deosebit decât cel permis de simpla lui pronunție, Înfățișând anumite fraze, imagini, date, fantasme”; este, În același timp, imaginea „URSS, ca centru nuclear incontrolabil, devastator, imaginea poluării absolute” (p. 169). Este, de asemenea „un fapt determinant și ireversibil”, „un ansamblu de minciuni (...) care au făcut să se transforme În mit și să devină un simbol al catastrofei, În general” (pp. 131-132). Capcana atomică, surprinsă În
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
este de a specifica în ce măsură capitalul social dispune de capacități autogenerative, adaptabile modului și cerințelor contemporane de dezvoltare, sau este pur și simplu erodat treptat și continuu, până la dispariție. În timp ce D. Bell considera „contradicțiile culturale ale capitalismului” ca având efecte devastatoare, dacă nu intervin corecții fundamentale în economie, politică și mai ales în cultură, Fukuyama demonstrează că ordinea socială și mai ales capitalul social dispun de surse regenerative nelimitate pentru a induce o dezvoltare linear-progresivă continuă. Să considerăm o ilustrare a
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
nu poate ignora astfel de consecințe și mai ales nu se poate raporta la egalitatea de gen în absența relațiilor acesteia cu alte instituții care să împiedice realizarea unui bun dezirabil cu costul producerii unui rău neintenționat, dar cu efecte devastatoare. Deocamdată, înaintarea spre o astfel de direcție nu e o invenție teoretică, întrucât indicii empirice ale solitudinii deja abundă, inclusiv și mai ales în spitale și pe culoarele magazinelor cu băuturi spirtoase. Cealaltă alternativă, pe care o invocam anterior, ar
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]