1,276 matches
-
creștere a resurselor financiare și umane se sprijină pe o cerință fundamentală a învățământului, de creștere a calității lui, dar și de reabilitare a învățământului, în special în mediul rural, prin asigurarea unor facilități privind accesul la educație al copiilor dezavantajați, creșterea atractivității educației și a formării vocaționale, stimularea implicării comunității în viața școlii, dezvoltarea unui ciclu educațional pentru părinți etc. Populația-țintă este constituită din copii de vârstă școlară (7-18 ani) care sunt slab educați, au fost/sunt marginalizați, au abandonat
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
să se introducă pentru grupurile sărace și un alt motivator: excluderea copiilor de la obținerea alocației, condiționându-se acordarea alocației de frecventarea școlii. Acest fapt a dus urgent la reducerea abandonului școlar și a mărit șansele de participare școlară în mediile dezavantajate social (oarecum de nevoie), dar a sporit și creșterea unor oportunități de integrare în viitor pe piața muncii și de reducere a sărăciei. Alte facilități suplimentare pentru copiii și tinerii rromi (ca și pentru cei foarte săraci, mulți din mediul
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
handicap, să devină dependente de strategii pasive de suport și sprijin, având ca efect creșterea rapidă a riscului de sărăcie; - inechitatea accesului la servicii sociale fundamentale în raport cu ceilalți indivizi face ca persoanele cu dizabilități mai sărace să fie și mai dezavantajate decât cele cu posibilități materiale mai ridicate, ducând la creșterea exponențială a riscului de excluziune socială pentru acestea; - inechitatea accesului la servicii/beneficii de protecție socială în cadrul grupurilor de persoane cu dizabilități, cauzată de distanța fizică față de reședința de județ
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
săvârșit acte de discriminare a cetățenilor de etnie romă; - au fost numiți cei 42 de inspectori școlari pentru învățământul în limba romani, dintre care jumătate aparțin acestei etnii; - ministerul Educației a inițiat și implementat programul „Accesul la educație al grupurilor dezavantajate, în special al copiilor rromi”, cu un buget de 8,33 milioane de euro (7 milioane de euro de la Uniunea Europeană și 1,33 milioane de euro de la Guvernul României). Programul se va finaliza în anul 2004 și include comunități din
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
participării școlare, cele pentru protecția socială a rromilor, strategia de promovare a ocupării forței de muncă au contribuit, de asemenea, substanțial la acoperirea altor nevoi de bază, la creșterea participării școlare și a participării pe piața muncii a unor grupuri dezavantajate. Următoarea etapă, cea mai dificilă din cauza moștenirii unui deficit sever de servicii de asistență socială la nivel comunitar, este crucială pentru promovarea incluziunii sociale în sfera asistenței sociale și se referă în special la implementarea sistemului de servicii comunitare de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
centre vocaționale și multiculturale, asistență socială, educativă și consiliere psihologică, orientare socioprofesională, ateliere de timp liber. Dintre proiectele actuale derulate de Fundația Pestalozzi amintim: Mozaic - comunicare și educație interculturală în comunitățile etnice, un program care se adresează copiilor și tinerilor dezavantajați social, cultural sau educațional, ce aparțin unor grupuri etnice precum rromi, maghiari, germani, dar și români; este un program de educație multiculturală ce își propune, printre altele, îmbunătățirea situației școlare a copiilor rromi, formarea educatorilor în spiritul promovării educației multiculturale
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
desfășurăm activități de mediere. 30 2. Modalități și exerciții de adaptarea curriculum-ului elaborat în școală Diferențierea prin: a) conținut; b) proces; c) mediu; d) produs. a) Adaptarea conținuturilor pentru toate categoriile de elevi. Pentru categoriile speciale de elevi dotați (dezavantajați economic, cultural, cu handicapuri senzoriale sau motrice, cu dificultăți emoționale sau de integrare socială), vom avea în vedere atât aspectul cantitativ, cât și calitativ. b) Principalele procese psihice vizate de curriculum elaborat în școală „Medierea conflictelor” sunt: procesele comunicării interși
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3035]
-
că oamenii se raportează diferit din punct de vedere interacțional, valoric, normativ la ideea de comunitate în cele două sate, datorită diferențelor economice, demografice și sociale determinate de istoria diferită a celor două comunități. Mai precis, în Ludoș, sat mai dezavantajat decât Tălmăcelul vezi aspectele amintite mai sus -, ideea de comunitate ca realitate simbolică nu are aceeași forță. Pentru a ne referi la ceea ce ne-am propus în cadrul acestui studiu, și anume la semnificațiile sociale ale ideii de comunitate la nivelul
by Adela Elena Popa [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
op. cit., p. 309. 11 Citat în P. Deuvet, "The Role of the département", Local Government in France (Paris: La Documentation Française, 2001), un capitol care tratează următoarea secțiune. 12 Ibid., p. 86. 13 Aceasta se adresează persoanelor foarte sărace și dezavantajate și constituie responsabilitatea statului. De asemenea, completează sau înlocuiește asigurarea socială. 14 J.-P. Worms, "Le préfet et ses notables", Sociologie du Travail, nr. 3, iulie-august, 1966, pp. 249-275. 15 J.-J. Dayries și M. Dayries, La Régionalisation, ediția a
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
desfășurăm activități de mediere. 30 2. Modalități și exerciții de adaptarea curriculum-ului elaborat în școală Diferențierea prin: a) conținut; b) proces; c) mediu; d) produs. a) Adaptarea conținuturilor pentru toate categoriile de elevi. Pentru categoriile speciale de elevi dotați (dezavantajați economic, cultural, cu handicapuri senzoriale sau motrice, cu dificultăți emoționale sau de integrare socială), vom avea în vedere atât aspectul cantitativ, cât și calitativ. b) Principalele procese psihice vizate de curriculum elaborat în școală „Medierea conflictelor” sunt: procesele comunicării interși
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
denunțând totodată și faptul că sovieticii făcuseră publică disputa printre celelalte partide comuniste membre ale Biroului Informativ. Au optat în continuare pentru discuții bilaterale, afirmând că nu și-ar putea susține adecvat poziția în cadrul Cominformului, deoarece ar reprezenta o minoritate dezavantajată ("The Soviet Yugoslav Dispute", Documentele 4, 5, 6, în McNeal: 1967, 58-64). Biroul Informativ s-a întrunit în cele din urmă, în absența și pentru a condamna atitudinea PCI. Rezoluția emisă cu această ocazie instituționaliza divergența sovieto-iugoslavă și excluderea lui
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pentru unitatea reabilitarea centrală 2 450 infrastructurii - autoturism pentru unitatea școlare teritorială 7 450 3. Monitorizare - autoturism 10 450 și inspecție - microbuz 3 450 4. Programul PHARE - autoturism 1 450 RO0104.02 "Accesul - microbuz 1 450 la educație al �� grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi" 5. OI POS DRU - autoturism pentru unitatea centrală 1 450 - autoturism pentru unitatea teritorială 8 450 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ---------- Nr. crt. 5 al anexei 7 a fost introdus de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 977 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/202353_a_203682]
-
pentru unitatea reabilitarea centrală 2 450 infrastructurii - autoturism pentru unitatea școlare teritorială 7 450 3. Monitorizare - autoturism 10 450 ��și inspecție - microbuz 3 450 4. Programul PHARE - autoturism 1 450 RO0104.02 "Accesul - microbuz 1 450 la educație al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi" 5. OI POS DRU - autoturism pentru unitatea centrală 1 450 - autoturism pentru unitatea teritorială 8 450 ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── ---------- Nr. crt. 5 al anexei 7 a fost introdus de pct. 4 al art. I din HOTĂRÂREA nr. 977 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194630_a_195959]
-
educație, acționând, în acest sens, pe cel puțin patru paliere/niveluri (Nuissl, 1999): - al cererii: sprijinirea învățării autodirijate, conștientizarea nevoii de educație, prin dezvoltarea capacității (auto)reflexive, creșterea motivației și încurajarea cererii de educație, mai ales în rândul celor social dezavantajați (eliminarea barierelor de participare prin noi forme de finanțare), dezvoltarea de servicii care să-i ajute să-și conștientizeze nevoile de învățare etc; - al ofertei: structuri flexibile, modulare, cooperare interinstituțională, folosirea tehnologiilor de difuzare facilă a cursurilor, cadre didactice bine
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în instituțiile similare din Danemarca. Creșterea cererii de noi calificări, ca și a șomajului a determinat Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) să aloce fonduri importante pentru programe de pregătire profesională a șomerilor, pentru programe de reintegrare a persoanelor marginalizate sau dezavantajate, înființându-se multe instituții ce asigurau recalificarea profesională continuă. În 1996, MMPS a creat 14 centre regionale pentru gestionarea pregătirii și reintegrării șomerilor pe piața muncii. În aceste condiții, s-a dezvoltat o piață a formării profesionale continue, un număr
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
educație, acționând, în acest sens, pe cel puțin patru paliere/niveluri (Nuissl, 1999): - al cererii: sprijinirea învățării autodirijate, conștientizarea nevoii de educație, prin dezvoltarea capacității (auto)reflexive, creșterea motivației și încurajarea cererii de educație, mai ales în rândul celor social dezavantajați (eliminarea barierelor de participare prin noi forme de finanțare), dezvoltarea de servicii care să-i ajute să-și conștientizeze nevoile de învățare etc; - al ofertei: structuri flexibile, modulare, cooperare interinstituțională, folosirea tehnologiilor de difuzare facilă a cursurilor, cadre didactice bine
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în instituțiile similare din Danemarca. Creșterea cererii de noi calificări, ca și a șomajului a determinat Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) să aloce fonduri importante pentru programe de pregătire profesională a șomerilor, pentru programe de reintegrare a persoanelor marginalizate sau dezavantajate, înființându-se multe instituții ce asigurau recalificarea profesională continuă. În 1996, MMPS a creat 14 centre regionale pentru gestionarea pregătirii și reintegrării șomerilor pe piața muncii. În aceste condiții, s-a dezvoltat o piață a formării profesionale continue, un număr
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în cadrul anumitor categorii demografice factorii predictivi identificați pot fi mai frecvent întâlniți. O nuanțare a teoriei face Flynn (1990), utilizând teoria lui Della Fave (1974) cu privire la cultura sărăciei. Della Fave (1974) identifică aspecte atitudinale determinante și diferențiale la nivelul claselor dezavantajate, astfel: 1. preferința, valorile preferate, ideale, pe care persoana ar dori să le pună în practică dacă circumstanțele i-ar permite; 2. expectanța, valorile pe care persoana se așteaptă să le pună în practică; 3. toleranța, valorile cele mai puțin
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
așteaptă să le pună în practică; 3. toleranța, valorile cele mai puțin acceptabile, cele pe care persoana este mai puțin dispusă să le pună în practică. Della Fave (1974) susține că în situațiile în care valorile preferate ale unei persoane dezavantajate socioeconomic ar fi identice cu ale unei persoane din clasa de mijloc, expectanțele și toleranța vor diferi ca urmare a adversităților specifice mediului sărac. Flynn (1990) consideră că aceste nuanțe surprinse de Della Fave (1974) cu privire la sistemul valoric specific mediilor
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
socioeconomic ar fi identice cu ale unei persoane din clasa de mijloc, expectanțele și toleranța vor diferi ca urmare a adversităților specifice mediului sărac. Flynn (1990) consideră că aceste nuanțe surprinse de Della Fave (1974) cu privire la sistemul valoric specific mediilor dezavantajate socioeconomic s-ar putea extinde și aplica în situația violenței. în acest caz, expectanțele și toleranța s-ar referi la acestea și ar constitui subculturile violente. Violența reprezintă un act distructiv ce nu poate fi justificat în nici un fel în
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că zonele sărace sunt suprapopulate, cu o mare eterogenitate și cu structuri sociale insuficient dezvoltate, ceea ce face dificilă menținerea ordinii sociale); 3. teoria ecologiei sociale (găsește o corelație puternică între rata criminalității și zonele sărace și o izolare a claselor dezavantajate social în aceste zone care devin mai favorabile violenței); 4. teoria claselor sociale (susține că mentalitatea, mai ales cea americană, e saturată de „visul american”, care devine o motivație puternică pentru comportamentele oamenilor; dacă oportunitățile sociale îi împiedică pe majoritatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de supraveghere a comunității asupra interacțiunilor sociale din interior scade, iar rata violenței, inclusiv a celei în cuplu, în comunitate, crește. Așadar, teoria susține că factorii sociali sunt mai importanți decât cei individuali, biologici, în stabilirea ratei criminalității în comunitățile dezavantajate. Violența în cuplu însă va fi întotdeauna mai ascunsă comunității decât alte forme de violență, căci ea se petrece în spatele ușilor închise, comunitatea în general nu se implică, iar considerarea comportamentului violent al partenerului de cuplu ca fiind deviant depinde
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
comunitate cu un țesut social solid, promovând valori și reprezentări sociale care nu tolerează și previn violența, să găsească resurse în comunitate pentru a se apăra și proteja. în fapt, Browning (2002) conchide că doar aspectul de sărăcie, de comunitate dezavantajată influențează rata violenței în cuplu, în timp ce instabilitatea rezidențială și eterogenitatea etnică au o importanță mai mică. O altă perspectivă sociologică asupra violenței domestice este aceea impusă de curentul feminist. Feminismul aduce în discuție diferențele de sex și de putere dintre
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care trăiește (Klebanov, Brooks-Gunn, Duncan, 1994). Afectarea psihologică a mamei diminuează posibilitatea ei de protecție a copilului și chiar capacitatea de „a-și vedea”copilul. într-o cercetare realizată de Ceballo și colaboratorii săi (2001) pe familii locuind în zone dezavantajate economic, se evidențiază faptul că mamele/părinții investigați subestimează expunerea copiilor la diferite tipuri de violență. Cercetătorii descoperă o corelație scăzută între opinia mamei și raportarea unor simptome de sindrom de stres posttraumatic făcută de copii. Lucrurile apăreau ca și când mamele
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a participa cu plăcere, a învăța și a-și petrece timpul liber, fără a fi obligați, între copiii de aceeași vârstă. Astfel de programe, care urmăresc și hrănirea sănătoasă a copiilor, vin în sprijinul familiilor defavorizate și locuind în zone dezavantajate și țintesc sprijinirea copilului pentru a participa la programul educativ, pentru a dobândi o educație bună și a rupe astfel trecerea transgenerațională a sărăciei. în Germania 1, astfel de programe sunt dezvoltate la nivel federal, în baza unei cercetări care
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]