3,503 matches
-
a satisfacției clienților 12%; îmbunătățirea controlului financiar contabil 16%. Producția este cel mai important proces în lanțul valorii într-o întreprindere producătoare, iar calitatea și competitivitatea pe piață a produselor rezultate din procesul de producție este esențială. Pentru îndeplinirea acestor deziderate este esențială eficiența sistemului informatic de gestiune a activității. Numai implementarea unei soluții informatice perfect modelate pe specificul activităților unei întreprinderi producătoare poate asigura premisele competitivității acesteia. Justificarea investiției într-un sistem ERP: Eficientizarea întreprinderii; Standardizarea proceselor economice; Eliminarea insulelor
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
manageriale în timp util, preferabil cât mai scurt. Deciziile luate trebuie să fie compatibile cu aspectele concrete ale afacerii și în același timp transformarea lor în acțiuni precise și corecte să se facă cât mai rapid. Ținând cont de aceste deziderate și de continua evoluția a domeniului IT aceasta a început să fie realizabilă într-un grad din ce în ce mai mare. Instrumentele software și echipamentele existau deja dar nu erau integrate pentru a funcționa ca un tot. Acest lucru a încercat și în
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
că prealabil ai admis valoarea estetică a operei, altminteri despre o operă care nu e artă nu se poate discuta nimic: ea nu există” (Probleme literare). Aspirația de a introduce în actul critic maximum de precizie e pentru I. un deziderat perpetuu. Raționalist, criticul își expune metoda cu toată circumspecția: „A face critică literară este a face anatomia, fiziologia și etiologia unei opere de artă, sau - ceea ce este același lucru - a spiritului unui scriitor. Acești termeni, împrumutați de la științele naturale, nu
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
Vrând să abordeze o creație din perspective multiple, interferente, el ajunge la concepția, foarte modernă, de „critică completă”. Nu o metodă unică, universal valabilă, ci elasticitate și adecvare a instrumentelor de cercetare la obiect, pluriperspectivism și cumul de metode, iată dezideratul formulat în dialogul polemic cu Paul Zarifopol: „Critica literară, așa cum s-a constituit de o sută de ani încoace, este un tot. Critica estetică, critica psihologică, critica științifică etc. sunt părțile acestui tot. Critica literară, când privește opera din toate
IBRAILEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
că Institutul Teologic trebuia să se conformeze „Planului Economic de Stat“ votat de Marea Adunare Națională și că Biserica ortodoxă trebuia să fie alături de credincioșii săi în efortul de consolidare a „tuturor cuceririlor democratice ale R.P.R.“. Însă, pentru realizarea acestui deziderat, Stanciu Stoian propunea și un model educativ care avea ca țintă, în mod special, preoții din mediul rural. Acestora li se cerea să aprofundeze „înțelesul“ reformelor, să admită în primul rând superioritatea gospodăriei colective și să faciliteze înțelegerea atitudinii față de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
deschiderea lucrărilor Conferinței de la Paris a Puterilor garante, la 10 martie 1866. Reprezentanții Puterilor separatiste au încercat să transforme Conferința de la Paris într-un instrument menit să le faciliteze atingerea țelurilor. Hotărât să ajungă cât mai repede la realizarea acestui deziderat, Safvet Pașa, reprezentantul Turciei, a cerut, chiar în prima zi a lucrărilor, să fie exclusă posibilitatea instalării unui prinț străin pe tronul României ca succesor al lui Al. I. Cuza83. Profitând de situația generală defavorabilă României, Turcia a masat, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dezbatere politică în societatea bucovineană, pe tema democratizării și a reformării sistemului politic provincial. Reprezentantul Partidului Democrat Român, Aurel Onciul, a fost unul dintre oamenii politici ai timpului ce a militat și a acționat în vederea transpunerii în practică a acestor deziderate, chiar de la intrarea s-a în viața politică bucovineană, în anii 19021903. Ideea lărgirii bazei electorale și a necesității reformării sistemului electoral bucovinean au constituit unele din punctele forte ale programului politic al Partidului Democrat, pe care-l conducea. Onciul
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dă seamă deopotrivă de maturizarea „conștiinței nefericite” a poetului și de asimilarea experimentelor operate de suprarealism și dadaism în planul expresiei. Forma se mulează cu o mai mare libertate pe trăire în poemele din anii ’30, împlinind astfel mai vechiul deziderat al sincerității de adâncime ca garant esențial al respectării stării de poezie, expresie a adevărului și modificare profundă a realului. Volumul Ulysse - primul publicat după apariția Priveliștilor - este rezultatul acestei simbioze fertile între o nouă expresie lingvistică, o nouă formă
FUNDOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287114_a_288443]
-
nu le Înțelegeam niciodată, și doi ani m-a tot bătut la cap cu ideile lui ciudate, cu „stăm Împreună În marginea tabloului” și ciudățenii de astea... La el - În certurile noastre amicale - ăsta părea a fi un soi de deziderat ultim al receptării estetice! Or, În Humboldt există ideea asta: suntem Împreună În energia creației din momentul respectiv, dar nu mizăm pe faptul că, În realitate, am proiecta aceeași lume, deci rezultatul Însuși al creației, opera (pe care el o
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
garanteze un suport exterior nu ar fi nici o problemă, pentru că, În acest caz, observatorul nu ar trebui decât să-și regleze instrumentul, până când Îl face destul de exact Încât să corespundă perfect realității. Dar dacă această realitate obiectivă este doar un deziderat, un model, și ceea ce reflectăm sunt reflectările noastre, atunci mica mea problemă, micul paradox pe care Îl văd este În ce măsură reflecția istoricului, la rândul ei, nu riscă să modifice perspectiva pe care Își propune să o reflecte la un mod
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
nu există o Încredere socială ferm articulată pe valori liberale și democratice, câtă vreme modernizarea este În curs... Corin Braga: Frisonantă afirmație. Marius Jucan: O Încredere socială care să-i solidarizeze pe membrii societății civile mi se pare Încă un deziderat - poate e firesc să fie așa, după atomizarea socială din trecut. Suntem, cred, o societate care se luptă cu vechiul sistem de comandă al socialismului; centralizarea ei este cel mai vizibil indiciu. Dar nu datorăm acest tipar doar socialismului, ci
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ale socialismului occidental, spre deosebire de aripa radicală, adeptă a bolșevismului sovietic, care se va afirma după 1921. F. este o publicație care apără interesele muncitorimii, militează pentru maturizare ideologică în spiritul doctrinei socialiste, pentru ridicarea conștiinței politice prin democratizarea vieții publice, deziderate ce, odată împlinite, vor aprinde „flacăra unui ideal nestins de cultură și de dreptate socială”. În cadrul unui Apel către democrația țării (1/1911), se anunță că „«Facla», asociindu-se ziarului socialist «România muncitoare», deschide o listă de subscripții pentru fondul
FACLA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286932_a_288261]
-
trebui alcătuit un repertoriu, militând pentru un echilibru între necesitatea de a-i influența în bine pe spectatori, dar și de a-i atrage, ceea ce implică alternarea pieselor serioase, cu valoare intrinsecă, cu piese mai ușoare, de agrement. Un alt deziderat se referă la introducerea treptată a creațiilor moderne, pentru a-i obișnui pe spectatori cu noile modalități de expresie. Cronicarul este însă categoric împotriva importului fără discernământ de literatură dramatică și încearcă să impună ca datorie a teatrelor promovarea dramaturgiei
FAGURE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286938_a_288267]
-
tipărire a cărților de cult în limba română. Necesitatea consacrării limbii poporului în serviciul liturgic este înțeleasă de el, ca și, mai înainte, de Varlaam, din perspectiva acelui râvnit progres cultural, menit a risipi ignoranța („să-nțeleagă creștinii svintele taine” - deziderat promovat în acord cu imperativele veacului, cu argumente reținute din tradiția Scripturii) și a face accesibilă cartea, adresată întregii seminții „rumânești” („tutinderea ce să află într-această limbă pravoslavnică”), mijloc de edificare a conștiinței naționale. În Polonia, la Uniev, se
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
Interesul arătat beletristicii are și o latură subiectivă. Iosif Vulcan era, în 1865, un om cu veleități literare și cu proiecte ambițioase. Ceea ce primează însă este înțelegerea necesităților vremii. Revista apare într-o epocă de puternice frământări naționale. Realizarea îndreptățitelor deziderate ale românilor transilvăneni depindea în bună măsură de capacitatea de organizare și de folosire a energiilor. Publicația lui Vulcan va avea în această direcție, până la apariția „Albinei Carpaților” și a „Tribunei”, realizări deosebite, depășind repede stadiul unei reviste regionale și
FAMILIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286948_a_288277]
-
Pană, Geo Bogza și Marcel Iancu, ducea mai departe atmosfera de la ,,unu”, publicația-etalon a avangardismului românesc, și în ,,Observatorul” (1935), cu manifestele Către generația mea de ambele sexe, Meșteșugul de a scrie, Lupta pentru existența spirituală, M. reface teribilist aceleași deziderate: câștigarea unei autonomii absolute a ,,gândului”, dezlegarea lui de actul de prezență (starea civilă, biografia, moravurile autorului) și înlocuirea livrescului (desuet) printr-o spontaneitate adeverită de atracția ,,sexologică” a cuvintelor. În ,,Reporter” (1934-1935), la rubrica „Zigzag”, M. îi prezintă pe
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
Stoica, Radu Theodoru, G. I. Tohăneanu, Mircea Tomuș, iar ulterior și Ion Budescu, Laurențiu Cerneț, Stelian Cinca, Eugen Dorcescu, Deliu Petroiu. Colaboratorilor constanți, majoritatea condeie cunoscute pe plan local, li se alătură treptat nume cu largă circulație în publicațiile culturale. Dezideratul destul de general din articolul-program, potrivit căruia publicația va încerca „să descopere și să sprijine valorile tinere, [...] frustrate până la Revoluție de posibilitățile ieșirii în lume”, se regăsește, după câteva numere, într-o exprimare mai poetică: „«Meridianul Timișoara» nu este o linie
MERIDIANUL TIMISOARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288093_a_289422]
-
orizonturi. Autorul reface astfel circuitul ideilor care hotărăsc constantele liricii din secolul al XX-lea și, implicit, legăturile ei cu sfera realității. Investigațiile comparatiste aplicate vor fi fundamentate teoretic de Introducere în literatura comparată, lucrare deschisă de volumul Teoria (1992). Deziderat conceptual și metodologic evident și în Direcții în poezia secolului XX, stabilirea corespondențelor active între formele de exprimare artistică impune studierea comparată și sistematică a verigilor care alcătuiesc fenomenul de cultură. Finalitatea epistemologică explică și preocupările de istoria artei în
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
publicate în periodicele literare. În varii ocazii teoretizează justificativ asupra criticii foiletonistice, considerând cronica literară „una dintre cele mai importante întrupări ale spiritului critic, dornic de a se legitima legitimând [...]. O formulă memorabilă, o metaforă pot fi desăvârșite sinteze critice.” Dezideratul nu primește prea des concretizări pe măsură, metafora dovedindu-se mai slabă decât clișeele. O carte dedicată lui Mateiu I. Caragiale este, de pildă, „una dintre cele mai valoroase ofrande din câte i s-au adus până acum”. Un critic
GRIGURCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287364_a_288693]
-
a României, descriind cruzimea, absurditatea regimului instaurat. Într-o largă însumare de destine și fragmente existențiale, jurnalul surprinde momentele de cumpănă ale suprimării libertăților într-o societate debusolată, dezarmată și terorizată până la a travesti monstruozitatea gulagului pe cale de instaurare în deziderat politic național. În spiritul autenticist al vremii, prozatoarea tratează materia epică, surprinsă pe viu, după regulile narațiunii romanești, investind notația personală cu semnificații estetice. Mai mult decât proza, jurnalul face dovada unei excepționale vocații scriitoricești. Les Mailles du filet este
GURIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287388_a_288717]
-
eseul Poezia structurală, a fost, teoretic, adeptul unei lirici desprinse de concret, construită, abstractă și generalizatoare precum matematicile, cu modele în Paul Valéry și Ion Barbu. Nu a avut însă forța de a-și pune stihurile în acord cu aceste deziderate novatoare. À la manière de... e o culegere de parodii și pastișe agreabile, dovedind buna cunoaștere a poeziei românești și universale. A doua carte, Bolta bizantină, încearcă - în vis și legendă, senzualitate și culoare, în mistica luminii și a apei
HUZUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287474_a_288803]
-
dâmbovițean, încercând să îl scoată din localismul păgubos și din complexul față de trecut. De la început revista a atras atenția prin incisivitatea articolelor, amintind spiritul „Kalendelor” gândite la sfârșitul deceniului al treilea, tot la Găești, de Vladimir Streinu și Șerban Cioculescu. Dezideratul, întrucâtva polemic, este, așa cum afirmă alt editorial, „scrisul scurt”, așadar concentrarea. Primul colectiv redacțional e format din Tudor Cristea (redactor-șef), Dumitru Ungureanu, Daniela Iordache (redactori), secretar de redacție fiind Mihai Stan, director al Editurii Bibliotheca din Târgoviște, unde se
LITERE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
1. Conexiuni și interferențe disciplinaretc "1.1. Conexiuni și interferențe disciplinare" Cunoașterea științifică a familiei, având în mentalitatea cotidiană o sursă esențială de informație și inspirându-se masiv în ceea ce privește ipotezele și teoriile, urmărește depășirea nivelului simțului comun prin asumarea câtorva deziderate principale: dobândirea de date cât mai exacte despre multitudinea dimensiunilor și a dinamicii și funcțiilor grupului familial; surprinderea complexității, tendința spre o abordare globală, inclusiv prin comparații temporale și spațio-culturale; ipotezele, teoriile elaborate să poată fi verificate (confirmate sau nu
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
atât microcosmosul familial, cât și locul și rolul grupului familial în macrocosmosul social. Tocmai prin această năzuință spre globalitate, sociologia și antropologia culturală se suprapun până aproape de identificare și în abordarea familiei. Și dacă în urmă cu câteva decenii, dincolo de dezideratul comun (al viziunii globale), existau două deosebiri pronunțate între demersurile sociologiei și cele ale antropologiei culturale, evoluția lor mai recentă indică diminuarea și sub aceste unghiuri de vedere a diferențelor. Este vorba, pe de o parte, de faptul că dacă
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mătuși, nepoți). 1.3.2. Orientări teoretico-metodologicetc " 1.3.2. Orientări teoretico‑metodologice" a) Sociologia și antropologia familiei au ca principiu realizarea unei imagini globale asupra grupului familial. Aceasta a fost însă - și în parte mai este - mai mult un deziderat decât o realitate. Dificultatea ce apare aici este că, cu cât imaginea e mai globală (holistică), cu atât este mai „impresionistă”, mai vagă. Mergând la precizie și exactitate, ajungem la parțial și fragmentar. Între global și exact subzistă o tensiune
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]