1,929 matches
-
realistă, împotriva căreia se situează și Kant, conștiința teoretică, practică și tehnică sofistică se crede plăsmuitoare de ficțiuni care operează asupra aparentului, logica omului autonom îndepărtându-se de Real și înlăturându-l ca fiind inutil și incognoscibil... Realul depășește speculațiile dialectice ale rațiunii presupus autonome, fiind transcendent în esență și îmbrăcând dogmatică a revelației". 4 A se vedea de asemenea articolul lui Joseph Pieper, "De l'élément négatif dans la philosophie de Saint Thomas", în Dieu vivant, 20, p. 43: "Potrivit
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
a existat, dar și că schimbarea a avut loc într-o înlănțuire logică. Panteismul, ajuns la un anumit nivel, duce la naturalism, naturalismul duce la impresionism, iar subiectivismul impresionismului duce, în cele din urmă, la un nou idealism. Schema este dialectică și, în fond, hegeliană. Cei care privesc obiectiv aceste speculații vor exprima scepticism în legătură cu exactitatea amor astfel de scheme. Ei se vor îndoi de caracterul sacru al acestei triade. Unger însuși, de exemplu, distinge două tipuri de idealism obiectiv : un
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
aceste speculații vor exprima scepticism în legătură cu exactitatea amor astfel de scheme. Ei se vor îndoi de caracterul sacru al acestei triade. Unger însuși, de exemplu, distinge două tipuri de idealism obiectiv : un tip armonios, reprezentat de Goethe, și un tip dialectic, reprezentat de Boehme, Schelling și Hegel ; obiecții similare ar putea fi aduse tipurilor de "pozitivism", care par să înglobeze o multitudine de puncte de vedere adesea foarte divergente. Dar mai importante decât astfel de obiecții privind detaliile clasificării sunt îndoielile
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
mai ales în studiul materialelor literare. Metoda a fost folosită în lucrări foarte variate, de la operele unor dialecticieni foarte serioși, cum ar fi Korff (care a schițat istoria literaturii germane între 1750 și 1830 prezentând-o ca pe o mișcare dialectică de la rațional la irațional până la sinteza hegeliană), până la producțiile fantastice, confuze, pseudomistice, verbaliste ale unor Cysarz, Deutschbein, Stefansky și Meissner. *29 Această metodă se bazează în mare parte pe analogie : pe analogia negativă, în măsura în care tinde să sublinieze elementele diferite existente
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
internă diferită a elementelor. Fără îndoială, ele au relații permanente unele cu altele, dar aceste relații nu sunt influențe care încep într-un punct și determină evoluția celorlalte arte ; ele trebuie concepute mai degrabă ca o schemă complexă de relații dialectice care acționează în ambele sensuri, de la o artă la alta și viceversa, și pot fi complet transformate în cadrul artei în care au pătruns. Nu este vorba pur și simplu de un "spirit al epocii" care ar determina și ar penetra
[Corola-publishinghouse/Science/85058_a_85845]
-
sisteme de valori împrumutate de la adulți și nu de sisteme de valori personale și nici colective. Conștiința morală autentică va fi o achiziție mult mai târzie, a adolescentului. Maturitatea mintală/ intelectuală Vizând toate laturile personalității, în unitatea și interacțiunea lor dialectică, pregătirea copilului pentru școală comportă formarea și dezvoltarea unui sistem de însușiri bio-psihosociale. În cadrul acestui ansamblu de structuri funcționale, factorii intelectuali dețin o pondere deosebită. După unii specialiști, cca. 50% din reușita școlară ar fi rezultatul maturității intelectuale, cealaltă jumătate
Prevenire, remediere şi înlăturare a dificultăţilor de adaptare şcolară by Paraschiva Butuc, Constantin Butuc () [Corola-publishinghouse/Science/91586_a_93260]
-
ca și În cel al logicii modale, am putea spune că, sub semnul inteligenței artificiale, logica ni se relevă ca știință unitară a formelor raționării, prin aceasta atenuându-se barierele dintre analitică (sau apodictică: a se Înțelege teoria demonstrației) și dialectică (sau topică: adică teoria argumentării prin dialog), respectiv dintre acestea două și retorică, disciplina vizând genurile oratoriei și persuadarea În cursul argumentării prin discurs, pe care Aristotel o plasa sub chip de anexă a uneia dintre cele trei „științe practice
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
față a țării noastre. Simpla emulare și incitare nu sunt totuși suficiente. Aceste atitudini nu definesc în toată complexitatea lor procesul interior al luminării europene. Acesta începe să determine și reacțiuni teoretice de competiție, de concurență directă, printr-o răsturnare dialectică a resentimentelor acumulate. Reabilitarea presupune și o anume rivalitate creatoare, a faptei și creației competitive ca formă de compensație: Vie la noi scria paris Mumuleanu întrecerea la învățături cu celelalte neamuri, căci acesta este numai lucru ce este și va
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
se face prin "moșire", maieutică (cuvânt provenit de la "moșit", în limba greacă). Metoda întrebărilor, dezvoltată de Socrate și descrisă în scrierile lui Platon, a rămas celebră prin importanța dată calității întrebării și angajarea în îndoieli care apropie de adevăr. Metoda dialectică a cercetării impune "descompunerea" acesteia prin întrebări ale căror răspunsuri sunt distilate gradual, eliminându-se neesențialul și contradicțiile. Ea este similară metodei actuale din cercetare, aceea de stabilire prealabilă a ipotezei de lucru. Maieutica socratică consideră că dascălul poate fi
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Spinoza (Deus sive Natura), în timp ce Schelling îl apreciază. Pentru Schelling, filosofia nu poate explica existența pe baza principiului conflictului dintre negura inconștientului și conștientul dumnezeiesc. 20 Georg Wilhelm Friedrich Hegel (1770-1831), filosof german idealist, inspirator al marxismului prin metoda sa dialectică. Mintea și spiritul se manifestă printr-o serie de contradicții care sfârșesc prin a se uni într-o formă integrativă. Acest sistem de gândire este atât de des întâlnit la nenumărați filosofi, încât Michel Foucault scrie: "Este un blestem să
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
generalitate, adică enunțuri intim legate între ele și verificabile empiric privind comportamentul omului în relațiile sale cu alții oameni. Sociologia, incluzând și psihologia socială, se prezintă astăzi cu o structură teoretică: multinivelară extrem de complexă, cuprinzând mari teorii (structuralismul, funcționalismul, materialismul dialectic și istoric, fenomenologia etc.), dar și teorii medii (teoriile mobilității sociale, ale grupurilor mici, disonanța cognitivă etc.), precum și teorii cu nivel de generalitate minim (enunțuri empirice adevărate aici și acum). Teoriile constau din enunțuri referitoare la relațiile dintre variabile și
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
consideră că toate formele de mituri au un rol atât în opera de artă, și prin urmare pentru determinarea ontologiei artei, cât și în viața creativă a omului 31. Totodată, mitul este o expunere discursivă ce are însușirea unei demonstrații dialectice. Mitul este un instrument al limbajului prin care ne putem înțelege într-un context dat. În acest sens, Schleiermacher avea să spună că mitologia este un subiect "pur ideal enunțat în formă istorică"32. În acest sens mitul este înțeles
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
unor tehnici sau spirit novator.”(Edgar Faure et al., Learning to Be: The World of Education Today and Tomorrow,p.vi, UNESCO. Paris. 1972) Dezvoltarea individului, care începe la naștereși continuă de-a lungul întregii sale vieți, este un proces dialectic, ce are ca punct de plecare cunoașterea de sine, pentru a se deschide apoi spre relațiile cu cei din jur. în acest sens, educația este, mai presus de orice, o călătorie interioară ale cărei etape corespund celor ale maturizării continuie
ARTA DE A FI PĂRINTE by Magda Paşca () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93079]
-
care echipa le prescrie în raport cu două sau mai multe poziții. Din orice poziție decurg relații de reciprocitate și complementaritate. Semnificația poziției de sportiv rezidă din comportamentul său în raport cu ceilalți jucători, dar și în raport cu antrenorul, medicul echipei, conducerea clubului. În unitatea dialectică dintre status și rol, statusul reprezintă aspectul static structural, în timp ce rolul reprezintă aspectul dinamic și procesual. Rolul poate fi definit ca ansamblul comportamentelor unui sportiv pe care coechipierii, ceilalți membri ai echipei din care acesta face parte le pretind sau
Polo pe apă by Silviu Şalgău () [Corola-publishinghouse/Science/91527_a_92972]
-
și pedanții pedagogi „luminători”, de la trubadurii melancolici sau învăpăiații pașoptiști până la acei cărturari și poeți care, precum Ion Heliade-Rădulescu, ajung să încunune strădaniile unor generații anterioare și deschid perspective mai înalte cugetării literare, aureolată prin gândirea eminesciană. O viziune mobilă, dialectică susține acest studiu, unde, ca într-o dioramă, sunt luminate mereu alte mentalități și atitudini, semne de felurită înțelegere a actului creației, alte teme și motive poetice, cristalizând fie experiențe, trăiri intense, fie rezultate ale unor reflecții livrești, alte „măști
VOLOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290640_a_291969]
-
ale „bietului Ioanide” a avut drept consecință un veritabil scandal, alimentat îndeosebi de închinătorii cultului călinescian. Campania violentă dusă dinspre tabăra lui Eugen Barbu a asigurat autoarei cea mai bună apărare în fața rezervelor pe care demersul său le formulează. Acută dialectic, lucrarea produce totuși mistificație prin manipularea de citate și de contexte. Presiunea politicului asupra culturalului, activată în a doua parte a deceniului al cincilea și constantă în deceniul al șaselea, este pusă între paranteze, activitatea critică a lui Călinescu fiind
VRANCEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290650_a_291979]
-
de neizbucnirea revoluției bolșevice în Europa. Odată cu întorsătura pe care o iau lucrurile în 1928 - industrializarea* și colectivizarea* - Stalin avansează ideea „intensificării luptei de clasă în timpul construcției socialismului”, ceea ce justifică teroarea*. El își încoronează această teorie publicând în 1938 Materialismul dialectic și materialismul istoric - o viziune sumară și mecanicistă a marxismului - și Tratat de istorie a PC(b)US - o rescriere pro domo a istoriei bolșevismului. își completează opera de transformare a marxism-leninismului în dogmă publicând Probleme ale leninismului, o culegere
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
urmă a preluat mult din filosofia germană, din socialismul francez și din economia politică engleză, el a înțeles să le depășească, integrându-le într-o viziune sintetică asupra istoriei și asupra lumii. Din filosofia lui Hegel, Marx reține o viziune dialectică și evoluționistă a cursului istoriei care, printre contradicții depășite neîncetat și renăscând mereu, evoluează în mod necesar către un moment în care omenirea va sfârși prin a se reconcilia cu ea însăși. Această readaptare a dialecticii hegeliene se operează cu
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
a lumii reale nu va putea dispărea decât atunci când condițiile de muncă și ale vieții practice îi vor prezenta omului raporturi transparente și raționale cu semenii săi și cu natura”. Lenin* reia această perspectivă a materialismului istoric și a materialismului dialectic și estimează că „originea cea mai profundă a prejudecăților religioase se află în mizerie și ignoranță; răul acesta este cel pe care trebuie să-l combatem” (t. 28, p. 185). Dacă libertatea de credință este recunoscută de Constituția bolșevică din
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
în zadar, ani de zile, la stabilirea unei „dialectici” în chiar natura însăși (cu ale ei opoziții a contrariilor, cu trecerile de la cantitate la calitate etc.). Probleme morale, apoi. Materialismul care guvernează în analiza societăților umane este, fără îndoială, numit dialectic - efectele produse de baza materială pot avea eficacitatea lor proprie și, deși efecte, pot juca rolul de cauze -, dar el afirmă determinarea de către forțele de producție și, în ultimă instanță, de către relații de producție pentru care nici un individ nu ar
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
numai o combinare a lor, presupunând că morala este mai curând contextuală decât universală. În consecință, în măsura în care metodologia constructivistă poate arunca lumină asupra funcționării politicii internaționale, atât un constructivism idealist, cât și unul realist - distincte, dar aflate într-o relație dialectică - sunt necesare pentru a justifica și a explica schimbarea din sistemul internațional. Constructivismul idealist ar fi eliberat de nevoia de a pretinde că studiază doar ideile, pentru a se distanța de idealuri. Constructivismul realist ar analiza felul în care structurile
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
învață din eșecuri, controlează „situațiile” grupului. Diverse situații din viața grupului pot presupune o constanță a comportamentului liderului; altele, în limitele aceleiași constanțe, modificarea stilului de intervenție. Între persoană și situație se stabilește și acționează, așadar, o relație de unitate dialectică. Modelul mixt de conducere are o serie de valențe pozitive. Astfel, el aduce o perspectivă mult mai complexă și, totodată, mult mai realistă asupra interpretării ei, ținând seama de achizițiile și progresele recente ale unor discipline științifice. Apoi, tezele general
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prezente pot genera o serie de situații. Modelul mixt asupra conducerii ne obligă deci la interpretarea nuanțată a conducerii, la considerarea celor două entități (persoana și situația) ca aflându‑se nu doar într‑o simplă interacțiune, ci într‑o interacțiune dialectică având momente de unitate, continuitate, dar și momente de relativă discontinuitate și contradicție. Cercetătorii sunt de părere că, în modelul mixt, nu este suficient să ne oprim la constatarea interacțiunii dintre conducător, situație, cerințele celor conduși, ci este absolut obligatoriu
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
prescrise de celălalt”. Se adaugă Eul sau Eul-subiect, care se referă la autonomia personală: acest „actor individual spontan” răspunde În special la situațiile colective. În sfârșit, Sinele („self” În engleză) este „o posibilitate de conștiință ș...ț, constituită prin interacțiunea dialectică Între Eul-subiect și Eul-obiect” (Mucchielli, 1986, p. 44). Sinele este astfel produs atât de normele sociale, cât și de autonomia subiectului, În cadrul unui dialog constant Între Eul-subiect (pentru mine Însumi) și Eul-obiect (pentru ceilalți). Sinele este așadar locul În care
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Joseph Weydemeyer la 5 martie 1852, cât le datorează celor mai mulți dintre gânditorii pomeniți mai Înainte, autorul Manifestului partidului comunist dezvoltă totuși o concepție originală, bazată, prin punerea În evidență a raporturilor de exploatare și dominație, pe o teorie a materialismului dialectic, a valorii-muncă și a modurilor de producție. Indiferent dacă ne referim la patricieni și la plebei, la baroni și la șerbi, la stăpânii de ateliere și la calfele lor sau la burghezi și la proletari, luptele și antagonismele dintre „opresori
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]