1,404 matches
-
acceptat. În sală, aflată deasupra Teatrului „Ion Creangă”, în Piața Amzei, una dintre încăperile Fundației Academiei Civice (asta e denumirea exactă, cuvântul „alianță” s-a pierdut pe drumul tranziției...), era lume multă. Foarte multă. Vreau să spun că eram mulți disidenți, opozanți și rezistenți (mai ales aceștia din urmă, care au rezistat și la ce-a urmat după acel decembrie de pomină). Președinta Fundației a luat cuvântul și ne-a spus că Mișcarea Goma „reprezintă, oficial, începutul disidenței în România”. Cuvântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
mai fi avut nevoie să-i scrie o scrisoare de refuz președintelui Iliescu. Dacă mi-ar fi cerut sfatul, eu i-aș fi recomandat să nu mai facă nici o mișcare, căci după articolul antiamerican s-ar fi dezis președintele de disident și acesta ar fi câștigat partida prin... abandon. Trimițând scrisoarea de refuz, l-a scutit pe consilierul secret al președintelui (ar merita să fie concediat pentru sfaturile pe care le-a dat) să găsească o soluție. Cotidianul, 3-4 august 2002
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
care noile generații se regăsesc mult mai mult decât în Nichita Stănescu, ei bine, pentru că n-au făcut nici cea mai mică concesie, au fost marginalizați de critică. Cazul lui Breban e mai complicat: el a fost și oportunist, și disident. Dar dacă n-ar fi fost deloc oportunist, n-ar fi avut cu adevărat o operă. Iar dacă n-ar fi făcut gesturile de disidență pe care le-a făcut, opera lui ar fi fost probabil alta. Ca să nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
Îmi șușotește la ureche, mă zgâlțâie, face ce face și mă trezește. Vrea să continue discuția despre oportunism. N-am nici un chef, mi-e somn, sunt obosit, dar până la urmă tot trebuie să accept. Și Goma ăsta, când făcea pe disidentul, nu era și el un fel de oportunist? — Nu înțeleg ce vrei, zic eu și casc de-mi trosnesc fălcile. Goma oportunist? Are el tot felul de defecte, dar de ce oportunist... Adică disidenții au fost niște oportuniști? Sofismele lui Pastenague
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
accept. Și Goma ăsta, când făcea pe disidentul, nu era și el un fel de oportunist? — Nu înțeleg ce vrei, zic eu și casc de-mi trosnesc fălcile. Goma oportunist? Are el tot felul de defecte, dar de ce oportunist... Adică disidenții au fost niște oportuniști? Sofismele lui Pastenague au început să mă obosească. — A găsit momentul oportun pentru a-și manifesta disidența, se încăpățânează Pastenague. De-aia îl numesc oportunist... Ceilalți erau niște proști. El a fost deștept. A calculat perfect
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1891_a_3216]
-
mai țină în frâu. Se alăturase poate vreunui grup marginal de extremă dreaptă care o făcea să fie beligerantă și ostilă. În orice caz, era evident că de o bucată de vreme susținea în bucătăria ei cafenie o campanie împotriva disidenților, punându-i tot felul de întrebări cu privire la filozofia sa politică. Ceea ce era într-adevăr ciudat. Mama lui fusese întotdeauna deosebit de apolitică, votând numai candidații care păreau să-și fi tratat bine mamele. Doamna Reilly îl susținuse perseverent pe Franklin Roosevelt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
în presă. în București, acțiunea începe cu o serie de conferințe la sala Franzelari. Cea dintâi conferință o țin eu asupra prostituției, în ziua de duminecă 30 decembrie 1884. Ședința a fost prezidată de către G. D. Paladi, ales deputat liberal disident la Bârlad, peste câțiva ani ministru liberal. Dumineca următoare a vorbit C.A. Filitis despre „Complicitatea religiunilor cu statul“. La Cameră, debutul lui Tache Ionescu. Tânărul deputat care-și făcuse în cursul campaniei electorale din București reputația unui mare orator
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1328_a_2730]
-
poate asigura izbânda prin simplul fapt că te-ai înscris în rândul membrilor săi. Or, generația e autofagă. Numai câțiva aleși scapă de lăcomia ei devoratoare. În ce mă privește, am ocolit mereu integrarea în generație, făcând o figură de "disident". Mărturisesc că nu mi-a fost tocmai ușor. Am căpătat însă un sentiment al libertății ce mi-a îngăduit să am o privire mai largă asupra scriitorilor din preajmă, o anume detașare temporală cred că favorabilă comentării lor. Iar poezia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
însemna că trebuiau să se debaraseze de unii profi mutându-i în învățământul secundar sau la țară. Trăgeau listele cu îndepărtabilii, dar, cum eram deja lector (prin simpatia regretatului rector Todosia, căruia îi duceam, pe ascuns, ca nutreț vesperal... cărțile disidenților ruși) plus doctor în litere, îmi dădeau numai prin Sulică Popescu, actualul decăcan avertismente de soiul: "Tu nu ești încă pe lista neagră!". După 1987, fiindcă-l frecventam pe Dan Petrescu în mod ostentativ, iar la Cangeopol, vecin cu mine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
interesele comune ale umanității și că este mai bine să facem acest lucru cu unele imperfecțiuni decât deloc. Unul dintre eroii mei, Serghei Kovaliov, mi-a spus odată: „Toată viața am luptat pentru cauze pierdute”. Este vorba despre un fost disident sovietic care a devenit ulterior înalt funcționar în Duma Rusiei, jucând un rol important în încheierea primului război din Cecenia. încerc să calc pe urmele lui. Mă afirm pe piața financiară pentru a câștiga, iar în sfera socială deoarece cred
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
proiectul. Am ajuns la concluzia că regimul de apartheid era prea bine înrădăcinat pentru a fi distrus din interior. După prăbușirea lui, am regretat decizia luată. Am continuat cu alte câteva inițiative în Africa de Sud și, simultan, am început să sprijin disidenți din Europa de Est, printre care Carta 77 din Cehoslovacia, „Solidaritatea” din Polonia și refuznicii evrei din Uniunea Sovietică. M-am implicat în Helsinki Watch, care a devenit apoi Human Rights Watch. Le-am oferit burse în Statele Unite intelectualilor disidenți din Europa de Est
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
să sprijin disidenți din Europa de Est, printre care Carta 77 din Cehoslovacia, „Solidaritatea” din Polonia și refuznicii evrei din Uniunea Sovietică. M-am implicat în Helsinki Watch, care a devenit apoi Human Rights Watch. Le-am oferit burse în Statele Unite intelectualilor disidenți din Europa de Est, program care a dus la înființarea unei fundații în țara mea natală, Ungaria, în 1984. Programul de burse mi-a adus un grup de consilieri de încredere pe care mă puteam baza în timpul negocierilor cu autoritățile comuniste maghiare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
articole, de această dată tonul adoptat a fost unul mult mai radical. Arhimandritul își delimita poziția pornind de la diversele zvonuri privind crematoriul și operațiunea incinerării care circulau în acea vreme. Printre acestea se numărau arderea la crematoriu a cadavrelor unor disidenți politici, arderea de vii a unor persoane, utilizarea grăsimii pentru prepararea de vaselină și farduri, modificarea trupurilor morților la ardere, prepararea de zahăr din cenușă umană etc., unele dintre asemenea zvonuri ajungând la urechea sa sub "patrafir", adică sub spovedanie
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nu l-am văzut pe Vadim și mă temeam să nu se dea într-un nou spectacol ca acum două zile în urmă. Aflu un nou fapt pentru mine. În perioada 1968, când Ceaușescu a condamnat invazia din Cehoslovacia, celebrul disident, Paul Goma, era atât de convins de poziția lui Ceaușescu, încât a cerut insistent să facă parte din detașamentele de voluntari care urmau să se opună unei eventuale invazii rusești. Adresându-se direct lui Ceaușescu, nu este admis, nefiind membru
Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
mesele vecine se aud strigăte de bucurie. Pardon, vinul i-a venit la cap! Mintea românului cea de pe urmă! Mai bine mai târziu decât niciodată! Hip, hip, ura! Hip, hip, ura! Pe ei, pe ei, pe ei, pe mama lor! Disidentule care ești! Pus În fața freneziei generale, Sandu Șpriț se ridică de la masă și face o reverență. Închină paharul În văzul tuturor și le transmite prin semne că intenționează să țină un toast. Dragi meseni și prieteni de pahar, minunați concetățeni
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
razna... să-și caute iubita, s-o impresioneze cu tragedia vieții lui și cu tenebrele operei! Tâmpit, nebun, n-o fi. Să fi luat o copie pentru regizorii de scandaluri? Circul Libertății? Să-l facă celebru, să-l facă erou? Disident, martir pe mutulache? Să-l plătească gras, până trece scandalul? Să-l stoarcă de toate confesiile, să-l învețe trucurile lor, scamatoriile și striptisul și aroganța lor idioată? Doar nu s-o fi senilizat cu totul, motănașul, damblagitul. L-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
vină potopul. Un loc, să stea jos, ăsta-i trofeul râvnit, credeți-mă. Deci, tocmai treceam prin dreptul abatorului, prin norul acela de putoare, fiecare se strângea în gulerul hainei, nici că le păsa de câinii și pisicile și ceilalți disidenți care mureau în acea clipă în crematorii. Își vârau capul în batistă, tușeau, strănutau, dar nici că le păsa. Ei bine, domnul acela remarcabil, cu ținuta perfect verticală, trăsăturile îndelung rafinate, ochii puțin depărtați, fanatici, nasul ușor lățit, ca larațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
îi pun margarină, c-o dau unuia bolnav și plin de amor. În loc de mazăre, aș experimenta ghidușe ghiulele de tip “conflictogen”, direct în intestine, spre a-i alinta mai toate poftele de tip eterogen. Cartofii îi înlocuiesc cu umbrele marca disidentului bulgar, Ghe. Markov; și-n loc de morcovi, un braț de albăstrele să-i țină parfumat, sicriul din alcov. Ce ziceți, fiindcă scrie bine, să îl iert și ca supliment, să-i pregătesc un desert? Felul în care existăm...și
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
sursa a făcut În mod public un discurs În acest sens, adăugînd că pentru români latinitatea a fost mult timp un zid de apărare. Acest lucru a plăcut mult italienilor, dar a iritat pe un tînăr comunist spaniol (se pare disident filo-chinez), care a ținut să declare că nu este de acord cu acest discurs. Italienii au ținut să se scuze. Sursa a căutat Însă să creeze o atmosferă de Încredere În jurul său, Încît acest incident i-a folosit. Era exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2331_a_3656]
-
Claudia Millian, Adrian Gr. Maniu (care debutează și el aici cu o suită de poeme în proză), Eugeniu Ștefănescu-Est, M. Săulescu, Eug. Speranția, Th. Solacolu, Al. Vițianu, Nae Ionescu (viitorul filozof interbelic!) și Dem. Theodorescu, cărora li se adaugă sămănătoristul „disident” I. Dragoslav (portretizat de Iser) și Constantin Beldie, omul de legătură de la Noua revistă română... A fost, pe drept cuvînt, remarcată exigența estetică în selecția textelor: intrat în etapa revoltată, simbolismul românesc se maturizează, iar manifestul revistei are mai mult
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o vară“, „Dicteu“, „Tuzla“ ș.a.), tînărul Tzara descoperă, prin breșele discursului simbolist, tranzitivitatea realului. În substanțialul său studiu despre dimensiunea tranzitivă a poeziei moderne, Gheorghe Crăciun făcea următoarea observație: „Chiar și atunci cînd Tzara își ia în serios vocația de disident al logicii gramaticale, lumea din care el pleacă și în care el se întoarce e cea imediată, e realul” (Gheorghe Crăciun, Aisbergul poeziei moderne, cu un Argument al autorului, postfață de Mircea Martin, Editura Paralela 45, Colecția „80”, Pitești, 2002
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
doi (Iancu fiind mult mai sobru, mai riguros și mai echilibrat) se vor traduce și în diferențe programatice. „Disidența” constructivistă Das Neue Leben din 1918, apoi textul-program publicat pe 5 mai 1919 în Neue Züricher Zeitung, apropierea de un alt disident al mișcării, Hans Arp (pe atunci animator al coloniei artistice de la Waggis, ce va stimula mai tîrziu formarea de către Iancu a unei colonii similare la Ein Hod, Israel), sînt numai cîteva dintre episoadele unui „divorț” rămas definitiv. Toate eforturile lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
roșu”, pe atunci - încă - membru al Partidului Țărănesc Democrat condus de dr. Nicolae Lupu. Ultima fuziune va fi însă o victorie à la Pyrrhus, căci redactorul-șef Stephan Roll - alias Gh. Dinu - va fonda imediat, alături de Ilarie Voronca și de disidentul „contimporan” Maxy, o nouă revistă (Integral), mai combativă, în care eclectismul lax al Contimporanului (centrat pe abstracționism și nonfigurativism) lasă loc unei „sinteze” avangardiste mai coerente și mai agresive. Potrivit lui Marin Mincu (1983), avem de-a face, în acest caz
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
tradiționalistă, naționalistă și ortodoxistă a publicației, „contimporanii” par a încerca să găsească un modus vivendi cu aceasta, oarecum pe linia „vechii” Gîndiri de la începutul anilor ’20. Un colaborator minor, dar interesant, al Contimporanului a fost ortodoxistul de stînga Sandu Tudor: disident al Gîndirii, ulterior director al revistelor Credința și Floarea de foc, călugărit după război sub numele Daniil, membru al grupului isihast clandestin de la Mînăstirea Antim, victimă a închisorilor staliniste... Considerat de critică - pe bună dreptate - mai curînd un poet „ritualist
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
cu un grupaj special în nr. 77 (martie 1928): paginile 2-3 conțin „în vedetă” un interviu acordat lui Theodor Solacolu și - în subsol, cu minuscule - „Note despre A. G. Bragaglia” de Focioni Miciacio. Textul acestuia din urmă subliniază dintru început caracterul „disident” și „moderat” al regizorului adept al teatrului sintetic: „În mișcarea moderniștilor italieni, deosebirea caracteristică a lui Anton Giulio Bragaglia de grupul futuriștilor extremiști reprezentați prin Marinetti rezidă în pozitivul activității sale luminoase și a futuriștilor disidenți și moderați cari au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]