1,331 matches
-
în care era internat și îl împușcă pe Stelescu în patul de spital, după care îi ciopârțesc cadavrul o secure, dansând în jur și murmurând psalmi pentru odihna celui ucis. Grupul de criminali trimis de „Căpitan” ca să-l "pedepsească" pe disident a primit porecla „Decemviri” („zece bărbați”), iar cei care "l-au pedepsit" pe I. G. Duca au fost numiți „Nicadori”. Făptașii s-au predat poliției și au fost omorâți la rândul lor, în 1938, odată cu Codreanu.. În urma unui răspuns dat
Corneliu Zelea Codreanu () [Corola-website/Science/298726_a_300055]
-
care era internat și l-au împușcat pe Stelescu în patul de spital, după care i-au ciopârțit cadavrul cu topoarele, dansând în jur și cantând psalmi pentru odihna celui ucis. Grupul criminali trimiși de „Căpitan” să-l "pedepsească" pe disident a primit porecla „Decemviri” („zece bărbați”). Făptașii s-au predat poliției (Codreanu impunea executanților să se predea poliției după executarea ordinului, posibil, pentru a se asigura că organele de anchetă nu vor mai ajunge la cel care a dispus și
Mișcarea Legionară () [Corola-website/Science/299614_a_300943]
-
câteva orașe cu regim special ("режимный город"). Câteodată, comunitățile celui de-al 101-lea kilometru aveau statutul uni exil "ușor". De exemplu, în vara anului 1980, înaintea începerii Jocurile Olimpice de la Moscova, mii de indivizi aparținând unor categorii considerate "de risc", (disidenți, persoane fără adăpost, criminali, prostituate, etc.), au fost forțate de KGB să părăsească orașele gazdă ale întrecerilor internaționale. În unele dintre cazuri, aceste persoane au fost arestate, iar în alte cazuri așezarea într-o localitate aflata la mai mult de
Al o sută unulea kilometru () [Corola-website/Science/299700_a_301029]
-
în lumină tactica naziștilor de a folosi mijloace de forță pentru a controla direct societatea germană. Luând exemplul epurărilor staliniste, această structură a „descoperit” peste 100.000 de "spioni" și de "trădători", toți fiind din rândul criticilor regimului și al disidenților. Cei mai mulți germani de rând, mulțumiți de creșterea economică și de standardul de viață îmbunătățit, au rămas tăcuți și supuși. Dar mulți oponenți politici, îndeosebi comuniști și socialiști, au fost pârâți de turnătorii omniprezenți, apoi încarcerați în închisori și lagăre, unde
Germania Nazistă () [Corola-website/Science/299030_a_300359]
-
a confruntat, la începutul anului 1956, când câțiva comandanții regionali au cerut autonomie de la Jakarta, cu o amenințare majoră privind legitimitatea sa. După ce medierile au eșuat, Sukarno a luat măsuri pentru a elimina comandanții disidenți. În februarie 1958, comandanții militari disidenți din Sumatra Centrală (colonelul Ahmad Hussein) și din Sulawesi de Nord (colonelul Ventje Sumual) au declarat Guvernul revoluționar al Republicii Indonezia - Permesta. Mișcarea viza răsturnarea regimului Sukarno. Lor li s-au alăturat mulți politicieni civili din Partidul Masyumi (Sjafruddin Prawiranegara
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
mai mult spre comunism." După îndepărtarea lui Mossadegh, șahul pro-occidental, Mohammad Reza Pahlavi, și-a asumat controlul statului ca monarh autocrat. Politicile șahului au inclus interzicerea partidului comunist "Partidul Tudeh" și, în general, prin poliția secretă iraniană SAVAK, a suprimat disidenții politici. În Irak, în anul 1958, Abd al-Karim Qasim a răsturnat monarhia Hașemită, instituind o alianță cu Partidul Comunist Irakian și Uniunea Sovietică. Deși Partidul Ba'ath anti-comunist a fost fracțiunea predominantă în cabinetul lui Qasim, SUA a început să
Războiul Rece () [Corola-website/Science/299017_a_300346]
-
() a fost un scriitor, dramaturg și disident ceh. A fost ultimul președinte al Cehoslovaciei (1990-1992) și primul președinte al Republicii Cehe (1993-2003). S-a născut pe 5 octombrie 1936 la Praga. Fiul unor capitaliști bogați, are de suferit de pe urma comunismului încă din adolescență. Nu îi este permis
Václav Havel () [Corola-website/Science/299185_a_300514]
-
1957). Prima piesă reprezentată a fost "Petrecerea din grădină" (1963) iar cea mai cunoscută piesă a sa este "Largo Desolato". În 1964 s-a căsătorit cu Olga Šplíchalová (1933-1996). În această perioadă își începe și cariera politică, din postura de disident, lucru care îi influențează și opera. În 1968, anul Primăverii de la Praga, este dat afară de la teatru. Activismul său politic îl costă cinci ani de închisoare. Această dizidență a culminat în momentul publicării "Cartei 77" un manifest politic, scris pentru
Václav Havel () [Corola-website/Science/299185_a_300514]
-
se bucură de ecou în rândurile intelectualilor. Subiect al câtorva reconstituiri istorice ulterioare. Noiembrie 1977 - Securitatea de la București trimite un comando care o agresează cu deosebită violență pe Monica Lovinescu în fața locuinței sale de la Paris, drept avertisment pentru sprijinul acordat disidenților (în special, în acel moment, lui Paul Goma), prin emisiunile ei de la Radio Europa Liberă. Va publica după 1989 cărți relatând această experiență. 1977 - Intra în atenția opiniei publice cazul muncitorului Vasile Paraschiv din Ploiești, protestatar încă din anii '60
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
mai repede. O parte dintre membri au și renunțat la cetățenie. Într-un târziu, după multe persecuții s-a permis eliberarea pașapoartelor și toți au ieșit din tara.Legatura demonstranților cu Radio Europa Liberă s-a ținut și cu ajutorul Domnului (disident politic anterior) GINEL LONGIN-ANGHELACHE, fost prieten român al Grupului care era deja stabilit în Koln, Republica Federală a Germaniei. 4-11 septembrie 1978 - Începe disidenta lui Victor Frunză, autor al „Istoriei stalinismului în România“, lucrare de sertar elaborată în România. Și
Cronologia disidenței anticomuniste în România () [Corola-website/Science/299203_a_300532]
-
(n. 28 martie 1926 - d. 12 octombrie 2003) a fost memorialist, disident, crainic și redactor al postului de radio „Europa Liberă”. s-a născut la 28 martie 1926 în comuna Ilovăț, județul Mehedinți (tatăl său, Tilică Ioanid, boier și ministru, a decedat în 1940). Tot la Ilovăț, în casa părintească, a fost
Ion Ioanid () [Corola-website/Science/299214_a_300543]
-
data de 9 octombrie 2007 plenul CNSAS a respins contestația formulată de Andrei Andreicuț împotriva verdictului de colaborare. Cu ocazia respectivă, Laurențiu Tănase, membru al CNSAS la propunerea PSD, a declarat că notele furnizate de Andreicuț erau "total nevinovate". Fostul disident Gabriel Andreescu a publicat în ediția din 18 octombrie 2007 a ziarului Ziua extrase din dosarul de rețea al lui Andrei Andreicuț, care relevă faptul că a fost racolat pentru posibilitățile sale de a "penetra în intimitatea elementelor fost greco-catolice
Andrei Andreicuț () [Corola-website/Science/299365_a_300694]
-
condusă de Vladimir Tismăneanu până în mai 2006. Antohi și Tismăneanu au fost editori ai revistei academice americane "East European Politics and Societies". Ca istoric al ideilor, Sorin Antohi s-a distins prin comentariile extinse la operă lui Ioan Petru Culianu, disident originar din Iași, devenit ulterior profesor la Universitatea din Chicago. Este fondator al "Institutului privat de Studii Interculturale "Orbiș Tertius"" (București), institut despre care Cotidianul afirmă în 2008 că nu există. Există însă Asociația „Orbiș Tertius” / „A treia lume”, singura
Sorin Antohi () [Corola-website/Science/298883_a_300212]
-
Regimul lui Cioibalsan este privit, în general, drept cel mai tiranic din istoria recentă a Mongoliei. Sub Cioibalsan, au avut loc multe epurări ale "dușmanilor poporului". Acestea erau centrate pe personalități din domeniul religios, pe fosta aristocrație, ca și pe disidenții politici. Estimările privind numărul oamenilor uciși variază considerabil, dar sunt, în majoritate, substanțiale. Cioibalsan a fost, de asemenea, centrul unui cult al personalității, modelat în forma celui stalinist. În paralel, în cursul exercitării puterii de către Cioibalsan, au avut loc îmbunătățiri
Horlooghiin Cioibalsan () [Corola-website/Science/298940_a_300269]
-
adversar al preluării de peste ocean a acestei distincții, a afirmat că “este o lucrare excelentă, dar poate fi obținut și doctoratul astfel”. Lucrarea i-a influențat și pe membrii "Cercului de la Viena". Wittgenstein s-a văzut ca în postura de disident în acest cerc de filosofi. Deseori când venea la discuții, citea versuri din Rabindranath Tagore. El îi considera în centrul culturii pe scriitori și muzicieni pe artiști ca Goethe, Schiller, Mozart, ei fiind văzuți ca “adevărați fii ai Domnului”. Considera
Ludwig Wittgenstein () [Corola-website/Science/297773_a_299102]
-
de radio Virgil Ierunca. Cuplul Lovinescu-Ierunca a întreținut relații apropiate cu figurile importante ale exilului românesc, locuința lor pariziană devenind un nod pentru exilul românesc și pentru scriitorii și personalitățile culturale române aflate în vizită la Paris. Prin publicitatea făcută disidenților români în presa internațională, Monica Lovinescu și Virgil Ierunca au contribuit la ameliorarea tratamentului acestora de către autoritățile de la București. După Revoluție, au ales să rămână în Franța, Lovinescu supraviețuindu-i soțului său cu câțiva ani. Rămășițele lor pământești a fost
Monica Lovinescu () [Corola-website/Science/297917_a_299246]
-
sovietice a fost imens. Discursul a distrus orice urmă de legitimitate ai rivalilor staliniști rămași încă în lupta pentru putere, crescând foarte mult puterea lui Hrușciov în partid. În acest timp, Hrușciov a împuținat restricțiile, a eliberat un număr de disidenți și a inițiat politici economice care au pus un mai mare accent pe producția și comercializarea bunurilor de larg consum decât pe industria grea și extractivă. În același an, Revoluția anticomunistă din Ungaria a fost înăbușită în mod brutal de
Istoria Uniunii Sovietice (1953-1985) () [Corola-website/Science/298433_a_299762]
-
(n. 1951, Timișoara) este un scriitor și regizor român emigrat în 1981 în Germania, fiind unul din disidenții declarați ai comunismului. Din 2001 până în prezent este profesor la Academia de Teatru și Film din Karlsruhe. A studiat literatura la Timișoara, București și mai apoi în Heidelberg. Începând cu 1968 publică eseuri, versuri și proza. În anii '70 colaborează
Andrei Ujică () [Corola-website/Science/308590_a_309919]
-
a lui Carol au fost caracterizați de pace și de un buget echilibrat. Totuși au fost mulți cei care s-au revoltat legilor impuse de suveran și restricțiilor religioase a lui Laud: în 1634, a plecat o navă plină de disidenți religioși, printre care celebra teoloagă puritană Anne Hutchinson. Când Carol a încercat să impună politica sa religioasă în Scoția s-a confruntat cu numeroase dificultăți. Deși s-a născut în Scoția, Carol s-a înstrăinat de partea de nord a
Carol I al Angliei () [Corola-website/Science/306452_a_307781]
-
în emisiuni de televiziune în care a apărat cu îndârjire acțiunile de reprimare a rezistenței românești din munți, la care a luat parte ori le-a comandat. De asemenea, el a condus direct ancheta la care a fost supus scriitorul disident Paul Goma, înainte ca acesta să fie silit să plece în exil la Paris. El a fost acuzat de poliție politică, fără ca această acuzație să aibă urmări de ordin penal. Totodată, Pleșiță a fost unul dintre cei mai vehemenți contestatari
Nicolae Pleșiță () [Corola-website/Science/306698_a_308027]
-
(n. 16 noiembrie 1941, Pufești, Vrancea) este un jurnalist (de profesie economist) și disident anticomunist din România. Părăsește România în 1977, ca urmare a opoziției manifestate față de regimul comunist. Din 1980 este principala voce a postului Radio Europa Liberă din München. Prin emisiunile sale transmise de la acest post de radio, devine cunoscut pentru condamnarea
Neculai Constantin Munteanu () [Corola-website/Science/306708_a_308037]
-
a primit permisiunea în 1972 să se reîntoarcă în Marea Britanie. Se spune că ultimele vorbe adresate soției sale de omul politic sovietic au fost: "Englishwoman, go home!" (Englezoaico, du-te acasă!). Nepotul lui , Pavel Litvinov, a fost un fizician și disident sovietic.
Maxim Litvinov () [Corola-website/Science/306721_a_308050]
-
său din perioada de ucenicie la Basire, James Parker, au deschis un atelier de gravură în 1784, și au început să lucreze cu librarul și editorul Joseph Johnson. Casa lui Johson era un loc de întâlnire pentru intelectualii de marcă disidenți ai timpului: teologul și omul de știință Joseph Priestley, filozoful Richard Price, artistul John Henry Fuseli, feminista Mary Wollstonecraft sau revoluționarul anglo-american Thomas Paine. Împreună cu William Wordsworth și William Godwin, Blake și-a făcut multe speranțe în legătură cu revoluțiile franceză și
William Blake () [Corola-website/Science/307949_a_309278]
-
rolul lor ca groparul acestei literaturi, fiind susținuți de către un docent neamț [din RFG] neinformat, cum este domnul Solms din Marburg. Horst Schuller Anger, istoric literar si jurnalist din Brașov, respinge afirmația că membrii cenaclului Aktionsgruppe Banat ar fi fost “disidenți” și că ei s-ar fi aflat în “opoziție” sau în “rezistență”. O asemenea comparație cu grupurile de rezistență din fostele țări socialiste este derutantă. Mai degrabă se poate spune că a fost vorba de un oarecare “refuz” a tinerilor
Grupul de Acțiune Banat () [Corola-website/Science/302302_a_303631]
-
scriitori de limbă germană, care au format în 1972 un cenaclu denumit "Greupul de Acțiune Banat [...]". După 35 de ani, în 2010, însă, în decursul controversei asupra descoperirilor colaborării cu securitatea Schlesak îi numește pe aceiași autori timișoreni tineri "foști disidenți de lux a lui Ceaușescu - a celui rege grotesc cu sceptru și tron" Mircea Dinescu este de părere că acești tineri poeți de limbă germană din Banat n-au fost considerați de către Securitate ca cei care pricinuiau cele mai mari
Grupul de Acțiune Banat () [Corola-website/Science/302302_a_303631]