1,297 matches
-
de cel disto-vestibular. Relieful ocluzal al molarului 1 mandibular este completat de fosele principale și cele secundare: -fosele principale - mezială și distală - au o formă triunghiulară fiind limitate de crestele marginale de smalț. Fosa mezială este mai mare ca cea distală; -fosele secundare - în număr de trei - situate la locul de intersecție al șanțului mezio-distal cu celelalte trei șanțuri: centro-lingual, ocluzo-vestibulo-mezial și ocluzo-vestibulo-distal. Distanța între crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari și linguali este de 7 mm, iar între crestele marginale mezială
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
secundare - în număr de trei - situate la locul de intersecție al șanțului mezio-distal cu celelalte trei șanțuri: centro-lingual, ocluzo-vestibulo-mezial și ocluzo-vestibulo-distal. Distanța între crestele sagitale ale cuspizilor vestibulari și linguali este de 7 mm, iar între crestele marginale mezială și distală de 8-9 mm. Rădăcina: molarul 1 mandibular are două rădăcini, cea mezială mai mare și mai dreptunghiulară, cu două canale radiculare subțiri, iar cea distală rotunjită și subțire, cu un singur canal radicular mai larg. Rădăcinile nu se separă în
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
ale cuspizilor vestibulari și linguali este de 7 mm, iar între crestele marginale mezială și distală de 8-9 mm. Rădăcina: molarul 1 mandibular are două rădăcini, cea mezială mai mare și mai dreptunghiulară, cu două canale radiculare subțiri, iar cea distală rotunjită și subțire, cu un singur canal radicular mai larg. Rădăcinile nu se separă în apropierea liniei de colet ci la 4-5 mm spre apical. MOLARUL 2 MANDIBULAR (fig. 51), 3.7 , 4.7. înălțime totală = 20 mm înălțime coronară
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
descrescătoare a dimensiunii lor). La dintele implantat, cuspizii linguali sunt situați mai jos decât cei vestibulari datorită înclinării dintelui spre lingual. Cuspizii sunt separați de șanțurile intercuspidiene: mezio-distal cu o extremitate la nivelul fosei marginale meziale și alta în fosa distală și vestibulo-lingual cu o extremitate la nivelul fosei de pe fața vestibulară pe care o parcurge înjumătățea ocluzală și pe care o traversează, terminându-se șters pe fața linguală. Separă cuspizii mezio-lingual și mezio-vestibular de cei disto-vestibular și disto-lingual. Este situat
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
o extremitate la nivelul fosei de pe fața vestibulară pe care o parcurge înjumătățea ocluzală și pe care o traversează, terminându-se șters pe fața linguală. Separă cuspizii mezio-lingual și mezio-vestibular de cei disto-vestibular și disto-lingual. Este situat mai aproape de marginea distală și se intersectează cu șanțul mezio-distal. Relieful feței ocluzale este completat de fosele acesteia - două fose principale: mezială și distală și o fosă secundară la intersecția șanțurilor intercuspidiene. Molarul 2 mandibular are două rădăcini cu dimensiuni mai reduse decât ale
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
-se șters pe fața linguală. Separă cuspizii mezio-lingual și mezio-vestibular de cei disto-vestibular și disto-lingual. Este situat mai aproape de marginea distală și se intersectează cu șanțul mezio-distal. Relieful feței ocluzale este completat de fosele acesteia - două fose principale: mezială și distală și o fosă secundară la intersecția șanțurilor intercuspidiene. Molarul 2 mandibular are două rădăcini cu dimensiuni mai reduse decât ale primului molar, cu aceeași orientare mezială și distală, dar mai adunate, cu tendința de a se uni în treimea de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
feței ocluzale este completat de fosele acesteia - două fose principale: mezială și distală și o fosă secundară la intersecția șanțurilor intercuspidiene. Molarul 2 mandibular are două rădăcini cu dimensiuni mai reduse decât ale primului molar, cu aceeași orientare mezială și distală, dar mai adunate, cu tendința de a se uni în treimea de colet. Rădăcina mezială nu conține întotdeauna două canale radiculare, uneori existând un singur canal mai larg. MOLARUL 3 MANDIBULAR, 3.8., 4.8 înălțime totală = 17 mm înălțime
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
două linii paralele dreapta - stânga; MARSEILLER consideră aceste forme de arcade ca fiind cele mai frecvente; -arcadă în semicerc - specifică dentiției temporare; -parabolică - ce se deosebește de cea hiperbolică prin curbura frontală mai largă și divergența mai accentuată în zona distală - ovoidală - asemănătoare cu cea în semicerc dar, la nivelul premolar, grupul dinților laterali capătă un aspect mai rectiliniu. Pentru a examina forma arcadei se trasează două linii (fig. 58): -prima unește marginile incizale ale dinților frontali și vârful cuspidului vestibular
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
marginală este concavă spre ocluzal iar gingia interdentară este convexă spre ocluzal. ]n ansamblul arcadei, linia coletelor prezintă caracteristicile (fig. 66): -sinuozitatea sa scade spre distal; -curbura de pe fața mezială a unui dinte este mai exprimată decât curbura de pe fața distală a dintelui vecin, mezial; -curbura de pe fața mezială a unui dinte este cu un mm mai, accentuată decât pe fața lui distală. Această diferență este o adaptare compensatorie la înclinările dinților. e) Simetria reliefurilor coronare este necesară pentru a realiza
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
sa scade spre distal; -curbura de pe fața mezială a unui dinte este mai exprimată decât curbura de pe fața distală a dintelui vecin, mezial; -curbura de pe fața mezială a unui dinte este cu un mm mai, accentuată decât pe fața lui distală. Această diferență este o adaptare compensatorie la înclinările dinților. e) Simetria reliefurilor coronare este necesară pentru a realiza în formă și volum a arcadelor dentare. La nivel proximal simetria se realizează prin faptul că fețele proximale vecine ale dinților adiacenți
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
dintre cuspizii -mezio- și centro-vestibulari ai molarului 1 mandibular (cheia lui Angle); -la nivel premolar - deplasarea cu jumătate a premolarului mandibular față de cel maxilar; -la nivel canin - -mezializarea se constată prin faptul că axul caninului maxilar se continuă cu fața distală a caninului mandibular; - la nivel incizal - incisivii maxilari depășesc în plan sagital incisivii mandibulari. Distanța între fața palatinală a incisivilor centrali maxilari și fața vestibulară a centralilor mandibulari se numește overjet (fig. 79). Overjet negativ există în rapoartele ocluzale inverse
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
la nivel incisiv, liniile interincisive se continuă una cu alta și cu linia madio-craniană. Incisivul central mandibular intră în relație numai cu incisivul central maxilar, incisivul lateral mandibular intră în contact cu incisivul central și incisivul lateral maxilar iar jumătatea distală a incisivului lateral maxilar vine în contact cu jumătatea mezială a caninului mandibular. În plan vertical (fig. 81), cuspizii vestibulari maxilari depășesc și acoperă pe cei mandibulari, iar cei linguali îi acoperă pe cei palatinali (fig. 82). Acest grad de
Morfologia dinţilor şi arcadelor dentare by George COSTIN () [Corola-publishinghouse/Science/100971_a_102263]
-
de rezervor se explică prin relaxarea musculară a acestei porțiuni, ce permite creșterea de volum fără creșterea presiunii gastrice; fragmentarea alimentelor în particule mici și amestecarea lor cu sucul gastric, rezultând chimul gastric, proces ce are loc la nivelul porțiunii distale a stomacului (antrum); absorbția de apă și substanțe liposolubile; acțiunea antibacteriană, prin lizozimul salivar și mai ales prin aciditatea sucului gastric; secreția unor hormoni care au printre altele rolul de a adapta funcția motorie și secretorie gastrică la conținutul gastric
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
strat de fibre musculare. Stratul muscular este mai dens și mai gros la nivelul canalului cistic decât la nivelul peretelui vezicii biliare. Peretele canalului hepatic și al ductului comun conține fibre musculare longitudinale și circulare. Condensarea fibrelor circulare în porțiunea distală a canalului comun care pătrunde în peretele duodenal constituie sfincterul Oddi (fig. 12). Plexurile ganglionare se întind în peretele vezicii biliare și a canalelor biliare precum și în interiorul și exteriorul stratului muscular circular de la nivelul sfincterului Oddi. Ganglionii sunt foarte mici
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
sunt segmentare; ele au rolul de a amesteca conținutul colic. Contracțiile segmentare localizate împart colonul în haustre (segmente ovoidale învecinate); haustrele apar ca urmare a contracțiilor combinate ale musculaturii circulare și longitudinale de la nivelul colonului. b. Motilitatea porțiunii centrale și distale a colonului Mișcarea conținutului spre colonul transvers are loc foarte lent. Mișcările de la nivelul colonului transvers și descendent nu sunt propulsive, la acest nivel predominând haustrele. Haustrele determină frământarea conținutului intestinal și un transport ortograd lent care determină formarea fecalelor
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
în deshidratare sau în ingestia salină excesivă (fig. 47). Acestea determină și senzație de sete, stimulând ingestia de apă, după cum am menționat. ADH determină retenția de apă (emisia de volume mici de urină concentrată), prin creșterea reabsorției apei în tubii distali și colectori, datorată formării (cAMP mediată) de pori în membrana apicală a celulelor epiteliale (prin inserția de noi molecule de aquaporină). Dacă mecanismul este activat de ingestia salină crescută, retenția hidrică poate duce în timp la hipertensiune arterială. In caz
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
distal se întoarce către polul vascular al corpusculului renal. La acest nivel, peretele tubului distal ce intră în contact cu celulele aparatului juxtaglomerular formează macula densa („pata densă”), numită astfel datorită agregării nucleilor celulelor epiteliale în peretele tubului distal. Tubii distali sunt de obicei mai scurți decât cei proximali (fig. 98). Pereții tubului distal sunt alcătuiți dintr-un epiteliu cilindric unistratificat, ale cărui celule prezintă câteva trăsături caracteristice. Spre deosebire de tubul proximal, membrana polului apical nu prezintă margine în perie, deși pot
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de asemeni un grad de interdigitare extinsă, la fel ca la tubul proximal, iar limitele intercelulare sunt neclare. 24.5.4. Tubul colector Tubii colectori sunt alcătuiți din epiteliu cilindric unistratificat, ce pare mai puțin specializat decât cel al tubilor distali. Citoplasma este clară iar limitele celulare sunt distincte. Ducturile colectoare se unesc și devin din ce în ce mai mari pe măsură ce coboară prin zona medulară. Epiteliul tuburilor colectoare are caracteristica aparte de permeabilitate variabilă pentru apă, sub controlul hormonului retrohipofizar ADH. Tubii colectori se
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
nivelul arteriolei eferente sunt însă de mică amploare. Modificările de diametru al arteriolelor aferente pot apărea ca urmare atât a mecanismelor extrinseci de reglare (inervație simpatică) sau prin mecanismele intrinseci, ce realizează fenomenul de autoreglare. Reglarea simpatică Tubii proximali și distali și ramul ascendent gros al ansei Henle prezintă o inervație simpatică bogată. Noradrenalina are efecte vasoconstrictoare puternice, atât pe arterele interlobulare cât și pe cele aferente. Efectul se realizează prin stimularea receptorilor α adrenergici vasculari, prin stimularea receptorilor β1-adrenergici de la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de vedere biologic, ceea ce stimulează absorbția activă a Ca2+ și fosfatului prin mucoasa intestinală, și potențează acțiunea PTH asupra resorbției osoase. La nivel renal parathormonul reduce reabsorbția Ca2+ și fosfatului din tubii proximali și crește reabsorbția de Ca2+ din tubii distali, producând creșterea pierderii urinare de Ca2+. PTH se cuplează la membrana bazolaterală a celulei tubulare și stimulează AMPc, care la rândul său difuzează prin celula către membrana luminală, unde activează un canal de reabsorbție a Ca2+. Fluxul total zilnic de
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
unde activează un canal de reabsorbție a Ca2+. Fluxul total zilnic de Ca2+ în ultrafiltratul glomerular este de aproximativ 239 sau 10 000 mg. 67% din acest calciu este reabsorbit la nivelul tubului contort proximal, iar echilibrarea la nivelul tubilor distali se reglează de către PTH. Excreția reală zilnică este de 100-200 mg pe zi (sau 2,5-5 mmol/zi) la nivel urinar și de 50 mg sau 1,1 mmol la nivel cutanat, deci o pierdere zilnică maximă de 250 mg
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
urinară, uretra). Funcția căilor urinare intrarenale este de a conduce urina finală către bazinet, de unde va fi preluată de uretere și condusă la vezică. Tuburile drepte sau colectoare apar în zona radiată a cortexului renal, de unde primesc capetele tubilor contorți distali ai nefronilor. La intervale scurte se unesc între ele, crescând și în calibru, în așa fel încât vor forma piramidele renale. In zona medulară tubii fiecărei piramide converg pentru a se uni într un tub central, numit ductul Bellini sau
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2283]
-
de risc aterogen, cu determinări coronariene, cerebrale și periferice. Din punct de vedere anatomic, leziunile ateriopate din diabetul zaharat sunt similare structural cu cele din populația generală, dar apar mai precoce, sunt mai difuze, cu implicarea în special a segmentelor distale, iar calcificările arteriale au o prevalență mai mare. Două tipuri de leziuni patologice sunt de găsit la pacienții cu diabet: scleroza medială (scleroza Mönckeberg) și ateroscleroza cu plăci ateromatoase. Scleroza Mönckeberg este adesea asociată neuropatiei vegetative. Mecanismul exact este necunoscut
Tratat de diabet Paulescu by Lawrence Chukwudi Nwabudike, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92258_a_92753]
-
sclerodermie cutanată difuză, cu invadare cutanată rapidă la nivelul extremităților, față și trunchi, cu cel mai mare risc pentru interesarea precoce renală și a altor viscere, și sclerodermie cutanată limitată definită prin îngroșarea simetrică a pielii, limitată la nivelul extremităților distale și a fetei. SS a organelor viscerale se poate întâlni și în absența interesării cutanate, caz în care este denumită scleroză sistemică fără sclerodermie. Evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap se face în funcție de forma clinică, respectiv de intensitatea tulburărilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194508_a_195837]
-
sclerodermie cutanată difuză, cu invadare cutanată rapidă la nivelul extremităților, față și trunchi, cu cel mai mare risc pentru interesarea precoce renală și a altor viscere, și sclerodermie cutanată limitată definită prin îngroșarea simetrică a pielii, limitată la nivelul extremităților distale și a fetei. SS a organelor viscerale se poate întâlni și în absența interesării cutanate, caz în care este denumită scleroză sistemică fără sclerodermie. Evaluarea în vederea încadrării în grad de handicap se face în funcție de forma clinică, respectiv de intensitatea tulburărilor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194509_a_195838]