2,721 matches
-
într-o sală de proiecție. Numărul potențial de spectatori a devenit imens și el nu mai depinde de locul unde se află cineva sau de momentul difuzării unui program. Înțeles inițial ca fiind "o felie de viață", documentarul s-a diversificat în timp, ajungându-se la o întreagă gamă de noi genuri și formule. Dincolo de funcția de simplu document vizual, acest gen a descoperit că poate fi și operă de artă, oferind artiștilor variate posibilități de exprimare sau că poate juca
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
al VIII-lea avea să domine un haos de regate barbare, o mare amestecătură de populații, unele ieșite din tuful preistoric, cîteva latinizate, altele germanice, în sfîrșit altele asiatice. Pornind de la aceste seminții avea să se statornicească și să se diversifice un mozaic cuprinzînd nenumărate etnii, care s-au implantat în teritorii extraordinar de disparate. Astfel, încă de la începuturi, textura Europei se înfățișează ca o împestrițătură etnică, pe care secolele aveau să țeasă formele și figurile Istoriei sale și care a
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
contribuțiile culturale grecești, romane, iudaice, creștine să înceteze. Originalitatea europeană rezidă așadar nu doar în complementaritatea activă, ci și în caracterul conflictual permanent al moștenirii elene, al moștenirii romane și al moștenirii iudeo-creștine. Începînd cu Renașterea, dialogica culturală se va diversifica și se va intensifica în multiple dialogici diferite, dar interferente, între credință, rațiune, îndoială, empirism. Astfel, în și prin Renaștere, cultura europeană se ivește ca fierbere dialogică permanentă, suscitînd o țîșnire neîntreruptă de idei, de teorii, de năzuințe, de vise
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
produs un alt rezultat care determină partidele să nu țintească sporirea numărului de membri. Pentru asigurarea și consolidarea multipartidismului, statele postcomuniste au finanțat masiv activitatea partidelor în prima decadă (Smilov și Toplak 2008). Începând cu anul 2000, partidele și-au diversificat sursele de venit, obținând fonduri din donații private, de obicei ale companiilor. În tot acest răstimp, nu mai mult de 10% din veniturile partidelor erau reprezentate de cotizațiile membrilor (Lewis 2000). În statele vestice, unul dintre rolurile tradiționale ale membrilor
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cu scopul de a cultiva identități politice și de a mobiliza cetățenii care căpătau drept de vot. Punând accentul pe educație politică și încurajând cetățenii să extindă orizontul propriei implicări politice dincolo de procesul votării, astfel de partide au sporit și diversificat legăturile concrete cu cei pe care pretindeau că îi reprezintă (Scarrow 2000, 79). Membrii partidelor din România Înainte de a discuta cazul românesc, este utilă o perspectivă de ansamblu ținând cont de caracteristicile comune cu celelalte state postcomuniste. În literatură există
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
cifrele declarate (ale cheltuielilor) și cele observate a scăzut considerabil de îndată ce legile au intrat în vigoare. A treia, dat fiind caracterul schimbător al modificărilor legale indicator al unui proces longitudinal de învățare al legislatorilor natura actelor de corupție s-a diversificat. Nu este de mirare că aceia care au promovat legile respective (partidele aflate la guvernare) au beneficiat de cel mai mare avantaj de pe urma lor. Cele mai recente exemple ne arată cum sunt folosiți indirect banii publici pentru campanii electorale, prin
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din Alba-Iulia” organizat în ziua de 26 februarie de către revista „Ilustrațiunea Română” din București. D-șoara Maricica Dogaru a fost declarată „Regina Modei” din România. Odată cu trecerea în cel de-al patrulea deceniu al secolului al XX-lea, întrecerile sportive se diversifică, fapt demonstrat prin intermediul rubricilor de anunțuri ale presei locale. În iulie 1932, de pildă, Ștrandul Bacău a organizat mai multe competiții locale, dintre care amintim pe cele din ziua de 17 iulie - Miss Ștrand 1932, concurs de înot pentru juniori
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
89 și 16,3%). Ritmurile de creștere sunt evidente, iar omogenitatea colectivelor claselor experimentale s-a ameliorat și ea la testarea finală. Diferența de creștere între grupa experimentală și martor este semnificativă (p<0,001) procesul educativ, printr-o gamă diversificată de acțiuni motrice individuale ale elevilor. Experimentul pedagogic a demonstrat eficiența elaborărilor metodice a lecțiilor, care au la bază jocuri pentru dezvoltarea forței, prin sporirea nivelului de pregătire fizică la elevii claselor experimentale față de cei ai claselor martor, reieșită din
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3024]
-
tradiția școlii, de particularitățile somatice, fiziologice, psihologice și sociale ale elevilor ciclului gimnazial. Cercetare noastră, după cum am specificat de la începutul lucrării, nu și-a propus să schimbe programa de studiu la disciplina “Educație fizică”, ci doar să îmbogățească și să diversifice paleta de mijloace, accesibile în lecția de educație fizică. Schimbarea produsă, planificarea jocurilor pentru dezvoltarea forței a demonstrat că și prin intermediul lor se pot rezolva sarcinile și obiectivele lecției. Planificarea încearcă prin acestea să realizeze obiectivele educației fizice la un
Jocuri pentru dezvoltarea forței în învățământul gimnazial by Prof. Ursu Eduard și Prof. Ursu Dorin Mihai () [Corola-publishinghouse/Science/1598_a_3023]
-
estetică și psihologie. Din 1864, i se adaugă prietenii prelectori Vasile Pogor și Petre P. Carp. Unele conferințe vor fi tipărite în revista "Convorbiri literare", altele vor vedea lumina tiparului doar în formă de rezumat. În timp, temele conferințelor se diversifică, prelectorilor inițiali alăturându-se junimiști precum Iacob Negruzzi, A.D. Xenopol, Al. Lambrior, G. Panu, Ștefan Vârgolici... În martie 1876, sala Universității ieșene este animată de un nou conferențiar (de doar 26 ani!), Mihai Eminescu, având ca temă " Influența austriacă asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
sferă care cuprinde economia, clasele sociale, corporațiile și instituțiile de administrare a bunăstării (Polizei) și dreptului civil. "Sistemul de necesități" stimulate de societatea civilă în acest sens separă categoric condiția umană de mediul înconjurător natural. Necesitățile se multiplică și se diversifică și arată clar că societatea civilă nu este un substrat, un dat anterior și invariabil al vieții, existînd în afara spațiului și a timpului. Societatea civilă este, din contră, produsul, rezultatul unui proces lung și complex de transformări istorice. "Crearea societății
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
folosirea unor limbaje specializate, denumite limbaje de autor; crearea de software orientate pe scenarii, cu ajutorul căruia există posibilitatea organizării derulării unor secvențe de ecrane în care ponderea desenului și a graficii color este predominantă. Universul limbajelor de programare s-a diversificat foarte mult. Dintre acestea se pot aminti Turbo Pascal, Fortran, Fox Pro, C++, Java. Visual Basic, programele utilitare sub Windows în diverse versiuni, subseturi și dialecte. Dintre acestea relativ multe s-au impus în IAC pe baza următoarelor considerente: apariția
Fenomene de înregistrare magnetică by GabrielaRodica Burlacu () [Corola-publishinghouse/Science/1160_a_1948]
-
datoria lingviștilor de a descifra semnele care ne asaltează în scopul utilizării lor ca instrumente de înțelegere și producere a sensului. Un bilanț subiectiv asupra lingvisticii textului dezvăluie modul în care, în aproximativ cincizeci de ani, lingvistica textuală s-a diversificat, dînd naștere la paradigme științifice diferite care coabitează cu informații tot mai specializate și, prin aceasta, tot mai dificil de transmis. Lingviștii s-au cantonat în limitele unei departamentalizări academice, inadecvată, de multe ori, scopului suprem: studierea funcționării limbii și
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
dăm un conținut lingvistic acestei caracteristici pragmatice a paratextului. Considerăm că paratextul impune o asemenea analiză teoretică: funcționalitatea lui cere o atenție deosebită față de funcționarea textului, dar și față de mizele argumentative ale unui obiect discursiv atît de empiric, atît de diversificat. Dincolo de această contingență aparentă, regularitățile semnificative pe care le vom examina vizează stabilirea existenței unor moduri de textualitate generică și specifică, fundamentale și recurente, deoarece examinarea unui corpus vast arată că acest tip de discurs este mai "restrictiv" decît s-
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
specializate. Animalele oportuniste sunt tot timpul angajate în explorarea mediului pentru a descoperi noi avantaje și facilități. Creierul lor, dezvoltarea lor biologică (validată de procesul selecției naturale) favorizează explorarea continuă, motiv pentru care sunt dependente de un flux intens și diversificat de stimuli din partea mediului. Dar școala este gândită ca un mediu specializat (deci artificial în raport cu mediul natural, obișnuit), axat pe educație, iar mai nou pe învățare (am tot glosat pe marginea distincției dintre educație și învățare). Cu alte cuvinte, este
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
stimuli a elevilor a creat o industrie de nișă plasată sub sintagma edutainment (George Ritzer). 5.3. Nevoia de stres și educația Ca animal oportunist, omul are nevoie de un volum mare de stimuli și, mai ales, de un registru diversificat de stimuli. Strămoșii săi, culegători și mai apoi vânători, prelucrau un volum imens de informații oferite de stimuli proveniți din mediu, pentru a putea să se apere, să se hrănească, să construiască adăposturi, să se reproducă și să îngrijească o
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
terenul de vânătoare al strămoșilor săi, deci aici trebuie să întâlnească stimuli și stimulare; dacă nu, inventează birocrația (înțeleasă ca o complicare inutilă generată de nivelul prea slab de stimulare). Sarcinile vânătorului preistoric erau variate și solicitante (volum ridicat și diversificat de stimuli); terenul de vânătoare al omului din supertrib este de multe ori monoton, oferind un registru sărac de stimuli (de exemplu, munca standardizată, la bandă rulantă); creierul uriaș al omului este subfolosit, în condițiile în care biologic are o
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
mai bun; așa s-a ajuns la combinarea celor două exigențe, rezultatul fiind producerea noutății în conformitate cu principiul extremismului stimulilor: "[...] deoarece stimulii supernormali sunt atât de puternici și răspunsul nostru ne poate epuiza, e nevoie ca, din când în când, să diversificăm elementele pe care alegem să le amplificăm. Cu alte cuvinte, introducem schimbarea. Atunci când intervine o modificare de acest fel, de obicei este dramatică, deoarece se răstoarnă o întreagă tendință. Cu toate acestea, nu împiedică urmarea unei anumite variante agoanei după
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
firești, nici necesare, ci se datoresc numai unei păreri iluzorii. Epicur consideră ca firești și necesare dorințele care suprimă durerea, ca, de exemplu băutura, atunci când suntem însetați; pe când prin dorințe firești, dar nu necesare, el înțelege pe acelea care numai diversifică plăcerea, fără să caute să înlăture suferința, ca de exeplu, mâncărurile scumpe; prin dorințele care nu-s nici firești, nici necesare, el înțelege cele referitoare la coroane onorifice și la obținerea unei statui". (Laertios, 1963, p. 505) Dacă ar fi
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
și câte culturi există atâtea moduri de raportare se constată, ca să nu mai vorbim de variațiile din interiorul fiecărei culturi(cf. N. Radu, 1995, p. 9). Aprecierea este realistă și corectă. De fapt, adolescența a constituit prilej de abordări foarte diversificate din partea specialiștilor. Considerarea ei ca fiind „vârsta integrării sociale” a întrunit însă cele mai numeroase adeziuni. Adolescența nu semnifică numai depășirea pubertății, ci și, mai ales, „ieșirea din societatea de tip totalitar familial și școlar și integrarea în viața socială
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
bunicilor”, „Club - Arte și Sentimente”, „Diferiți, dar egali”, „Împreună pentru copiii noștri” etc. identificarea împreună cu părinții a nevoilor și așteptărilor de la școală prin aplicarea de chestionare, organizarea de mese rotunde pe această temă, dezbateri, discuții libere; organizarea unor activități extrașcolare diversificate în regim de parteneriat cum ar fi: serbări școlare, excursii, sărbătorirea festivă a unor evenimente speciale din viața școlii și a elevilor, organizarea unor activități care să vizeze păstrarea și perpetuarea tradițiilor locale; implicarea părinților în acțiuni de atragere a
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
cu toată gama de aspecte negative pe care le implică repetenția. Cunoscându-l bine pe elevul cu potențial intelectual ridicat, învățătorul se poate orienta spre transmiterea unui volum mai mare de cunoștințe sau pe efectuarea unui număr mai mare și diversificat de exerciții și probleme, solicitându-i mai mult gândirea și atenția. De acceea cred că pentru sprijinirea diferențiată a elevilor la învățătură, învățătorii trebuie să cunoască cu precădere acele particularități psihologice care au o influență determinantă asupra randamentului școlar: nivelul
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
microunitățile de timp, cum sunt minutul și secunda. Printre unitățile cognitive se mai enumeră marea categorie a simbolurilor și a conceptelor. Sub acțiunea învățării, reprezentările suportă modificări esențiale, atât în ceea ce privește sfera și conținutul care se lărgesc, se îmbogățesc și se diversifică, căt și în ceea ce privește modul de a se produce și de a funcționa. Reprezentarea capătă în cursul micii școlarități noi caracteristici: claritate, coerență, mobilitate, generalitate. Școlarul mic reușește să descompună reprezentarea în părți componente, în elemente și caracteristici cu care el
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
elevilor prin implicarea activă a acestora în acțiuni de măsurare, comparare și diferențiere. Etapa terminală a ciclului primar, clasa a IV-a, ocupă o poziție deosebită în evoluția proceselor educaționale, în formarea personalității școlarului mic. Conținuturile învățării se amplifică, se diversifică și își modifică structurile. Ceea ce complică și mai mult lucrurile, în ceea ce privește procesul de instruire și învățare, este creșterea numărului de discipline, a volumului informațional. Școlarul din clasa a patra „se caracterizează printr-un plus de maturizare și experiență, ajungând aproape de
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
Langue française (1987) și 83 din Études de linguistique comparée (1991) au fost consacrate, în totalitate, tipologiilor de texte și discursuri sau tipurilor de texte. Seria revistelor și lucrărilor de sinteză despre argumentație, descriere, povestire, explicație și conversație s-a diversificat, demonstrându-se astfel progresul înregistrat de analizele parțiale ale acestor cinci importante forme preluate din tradiția retorică și din manualele de compoziție clasică. În aria didacticii limbii franceze ca limbă maternă, străină sau secundară sau, mai mult, în domeniul literaturii
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]