3,330 matches
-
nu-și imaginează că se poate și altfel. Au trăit și s-au format Într-un mediu al aranjamentelor, alianțelor secrete și trădărilor și văd În acest stil normalitatea. O profesiune, o calificare. Limbajul lor, gestica, stilul, discursul - totul le divulgă această competență. Chiar unii intelectuali, atunci, ca și acum, s-au menținut numai prin capacitatea de pliere pe această logică a conspiraționismului. O Întâlnim nu doar În mediul politic, ci și În sectorul economic, În presă, În câmpul universitar. Am
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de violență acoperite de anonimat, lupta Înjositoare pentru o supraviețuire lașă, acapararea frauduloasă a puterii de către cei din umbră. Neuitând că a făcut cândva curs de psihologie clinică cu Vasile Pavelcu, trasează caracteristicile „sectei parazite”, analizează modificarea malignă a caracterelor, divulgă răsturnarea valorilor și ascensiunea mediocrității, demitizează falsa schimbare care a constat În Înlocuirea peste noapte a ideologiei comuniste cu Biblia, face portretul „hibridului” - ipostaza de tranziție a omului nou, diagnostichează dedublarea existențială a românului, care s-a resemnat să execute
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
de călărie pentru Malin, 150 coroane numerar pentru Johan. Nici nu mă hotărâsem bine că vine la mine. Cică și-a găsit serviciu la poștă. Păi tot îți dau bani, zic eu. Evident că nu-i ajung. Refuz să-i divulg suma pe care o primește de Crăciun. Ar fi vrut să știe, căci are de gând să-și ia chitară electrică după Crăciun din banii câștigați la poștă plus cadoul de sărbători. La școală i s-a recomandat să lucreze
by P. C. Jersild [Corola-publishinghouse/Memoirs/1092_a_2600]
-
itinerariului și precauția de ocolire a zonelor populate și a tuturor satelor, oricât de izolate, mergând numai noaptea și numai prin pădure și prin zăpadă înaltă, atacul unor răufăcători asupra călătorilor, întâlniri neașteptate, trădarea călăuzei străine, care sub puterea băuturii divulgă numele transfugilor, și în sfârșit după o aparentă reușită trecere dintr-o țară în alta, spulberarea planurilor de călugărire ale lui Aleksei, întâmpinat de fratele mai mare de cealaltă parte a graniței și reîntors acasă, cu forța. Rămas singur, fără
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Romanescu, poetul se exprimă și prin tăcere? Pe lângă procedeele ce "dau cu umărul" în subiect (paradox, yponoia, poem cu dublu final etc.), există și o tehnică a eschivei. Dar nici un poet nu e volubil când e adus în situația să divulge strategia și armele sale de elită. Cum priviți diletantismul în actul de creație artistică? Vă referiți, desigur, la diletantismul care "împănează" creația literară cultă. Nici măcar nu-l privesc. Îmi repugnă. Vă dau cuvântul de onoare că, la douăzeci de ani
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
și Boerescu sfătuiesc pe Callimachi să stea în defensivă, iar nu să ia ofensiva, în nici un chip să nu devie agresiv față de Austria. Sub acuzările ce i se aduc și sub amenințarea de a fi dat judecății, fiindcă ar fi divulgat secrete de stat, Callimachi-Catargi trimite o scrisoare de apărare ziarelor. El se apără spunând că n-a publicat corespondența decât după ce a fost acuzat de Ion Brătianu că n-a știut apăra interesele țării pe lângă guvernul englez, unde fusese trimis
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
zăpăcitor, fertil, indicibil... A.B. La ce se poate aștepta în viitorul apropiat cititorul tău de la tine? Scriitorul scrie... Cititorul citește. Eu sunt cititor. Din când în când scriitor... Mă las în voia inspirației. Nu premeditez. Detest prefabricatele. Impostura... Nu divulg proiectele. Trudesc în... atelierul de potcovit inorogi! Respect publicul. Încerc să nu-l stresez... A.B. Ce prețuiești cel mai mult la oameni? Ce ai vrea să prețuiască oamenii când te văd? Verticalitatea, suplețea, generozitatea. Într-un cuvânt: Buna creștere
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
Activase politic în cadrul Facultății de Agronomie din Iași și a fost arestat pe 15 iunie 1948. Dumitru Bordeianu spune că a fost crunt torturat de Zaharia la camera 3-subsol și apoi de Țurcanu, după ce a fost prins că nu a divulgat un butoi ascuns ce conținea materiale legionare. Unul dintre cei aflați în cameră cu Caziuc la acest ultim episod relatează că Țurcanu le-a cerut victimelor lui Caziuc să îl tortureze, pentru a se răzbuna. Caziuc fusese închis, ca toți
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
dreptate, încă de la 15 februarie 1931, într-un articol „Ziaristica și snobismul”, un oarecare, U.N. Critic, răspundea unui cititor care acuza că articolele din Timpul „nu ies din cadrul impus”, că aceasta se întâmplă pentru că „ nici relele pe care le divulgă nu se îndreaptă îndată.” „Ce putem face cu o apariție săptămânală, restrânsă la patru pagini? Să ne ocupăm numai de critică de artă, de serbări și jubilee într-o vreme de atâta anarhie administrativă?” Se întreba și-i răspundea retoric
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
materialul Note privind Lucian Blaga, scriitor, redactat în baza raportului unui critic literar de la Timișoara, care pe vremuri scrisese și cîteva articole asupra operei blagiene, ce l-a vizitat pe 13 septembrie 1960, la domiciliu. Numele criticului informator nu este divulgat de către domnul Bălu. Criticul-delator a fost primit cu bucurie și prietenie, la atîția ani de cînd nu se văzuseră, de către poet. Blaga s-a plîns acestuia de "asasinatul moral, al cărui executor a fost poetul Mihail Beniuc, prieten al sursei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
îmbătrînește, și azi, mîine va fi uitat. Or, convingerea lui este că regimul va dura încă mulți ani, probabil peste limita vieții sale". Ca într-o farsă tragică, victima care s-a confesat criticului-informator: "A rugat apoi sursa să nu divulge nimănui cele discutate. În anii aceștia a învățat să se ferească de prietenii săi, care, adesea, în naivitatea lor, i-au făcut mai mult rău decît bine". Și pentru a-și împlini rolul machiavelic pînă la final, înaintea despărțirii, "sursa
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
smuls mustățile. După vreo două zile, a venit Stoian Ioan și a spus, în auzul întregii camere, că el este împuternicit de Direcția Generală a Penitenciarelor să facă orice în cameră, iar dacă cineva i se va opune sau va divulga cele ce se vor petrece în cameră, va fi omorît. După aceasta, el și cu membrii comitetului său au împletit curelele și au tăbărît asupra celorlalți deținuți. Primul a fost bătut Serca Eugen, pînă cînd a rămas întins pe jos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
Ellis, dar nu de asta mă aflu aici. - Păi atunci care-i chestia? Altă mică sorbitură. A privit spre carnetul din poală. Părea că îi vine greu să continue, ca și cum Kimball încă nu se hotărâse cât de mult să-mi divulge ca să-mi câștige interesul. Dar expresia lui s-a schimbat scurt, dregându-și vocea. - Ceea ce vă voi dezvălui va constitui probabil un mare șoc, de aceea m-am gândit că e mai bine să vorbim între patru ochi. Am băgat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
îi întâlnește. Este un truc pe care-l folosește cu succes, înmagazinând astfel în receptorul memoriei vizuale „date suplimentare” despre o persoană. Corinne, căreia eu îi spun în secret „patetica și optimista din Cantoane”, mi-a promis că-mi va divulga porecla mea la Berlin, la finalul călătoriei. M-a asigurat că nu sună rău și, crede ea, mi se potrivește. Până atunci, pot să mă amuz pe socoteala altora. Mergem cu autobuzul spre Ypres, un oraș din Belgia, unde vom
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
mă amuz pe socoteala altora. Mergem cu autobuzul spre Ypres, un oraș din Belgia, unde vom vizita și un muzeu al Primului Război Mondial. Peisajul e frumos („ce frumos e și nordul Franței!”, sunt tentat să strig, dar mă sfiesc să-mi divulg entuziasmul). Mi-ar plăcea să rătăcesc vreo două zile, singur, pe aceste meleaguri, să trec prin sate și orașe și să vorbesc cu oamenii. Numai așa, cred, voi putea spune că am văzut Franța profundă... Cineva ne anunță că suntem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
și a Justiției în sine. Discreția trebuie să cuprindă și semnele noastre tradiționale de recunoaștere; de asemenea și detaliile ritualului. De fapt, precum știți, nici aici nu e o taină. Și semne de recunoaștere și ritualul, de mult au fost divulgate. Împreună cu desemnele simbolurilor, le poate oricine găsi până și în dicționare enciclopedice. Asta nu însemnează că Masoneria e cunoscută. Câteva cuvinte și câteva gesturi, rudimente cu caracter material, neorganizate și neînsuflețite, nu pot da nimic din spiritul inițierii. Ezoterismul nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
urmele pietății bătrânilor voievozi și a strămoșilor noștri, păstrate - din timpul veacurilor - ca niște moaște scumpe din trecutul zbuciumat al poporului nostru. Un erou ! „Pe când generalul Polivanov, ministru de Război al Rusiei țariste, scria la 7 noiembrie 1916 raportul secret - divulgat de Soviete - prin care sfătuia încorporarea României; pe când d. Diamandy, ministrul nostru la Petrograd, vedea toate în roz; pe când d. Brătianu credea că nu trebuie jignită Rusia și, în loc să trimită Tezaurul nostru în Suedia, îl arunca în gura lupului; pe când
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]
-
acest moment, Nichita Danilov? Din câte am auzit, aplecându-ne urechea la maeștrii literaturii care ne-au premers, după cincizeci de ani un scriitor riscă totul pe (câte) o carte... Adam J. Sorkin ne spunea odată că proiectele nu se divulgă pentru că nu se mai realizează...Să zicem că romanul meu, Mașa și Extraterestrul nu mai este chiar un proiect, lucrez de ceva timp la el, dar mai am și altele în lucru. O carte necesită un anumit timp... Nu sunt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
în care ar putea să cadă? Sunt destule. Una ar fi moda, atracția către acea uniformă sufletească ce nu se potrivește tuturor, acel machiaj ce riscă a-i falsifica fizionomia. Părelnic un passe-partout, adoptarea modei literare, iute perisabilă prin definiție, divulgă o slăbiciune, un organism psihic nevertebrat. Lansată de un autor sau de o grupare restrânsă, moda se întâmplă să producă o mulțime de victime. Unele se pot dezmetici, altele nu. O altă capcană ce-l pândește pe tânărul confrate, în legătură cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
această comportare, pe cât îi dezvăluia poetului firea, pe atât îi ascundea existența personală, abătând atenția semenilor de la multele sale suferințe tăcute. Din tinerețe fusese chinuit de boli grele și de sfâșierile produse de o mare dramă familială. Din orgoliu nu divulga aceste lucruri, știute totuși de apropiații săi. Prefera să ofere despre sine, acționat de același orgoliu, o imagine a egoismului și a impasibilității decât să se știe că este om ca și ceilalți, expus prea umanelor dureri și necazuri. Lui
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
sublimează psihicul și elimină tot ceea ce este impur. Dușmanii lui sunt sufletele primare, neevoluate și impure, pe care, cu forța regeneratoare a cornului, le poate maturiza spiritual. în China, inorogul este numit Jilin, adică yinyang. O legendă populară despre inorog divulgă și defectul unicornului - trufașa părere de sine: <footnote id="48">48 ibidem </footnote Să fi avut cunoștință domnitorul despre acest produs folcloric, de a cerut să se înfățișeze pentru sine corp subțiat de țap în locul corpului plin, de cal, al
Supoziţii pe colţul unui blazon. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Crihană () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1429]
-
preoți franciscani. Aici la Bacău din nou am fost anchetați și supuși la torturi de tot felul. Tot aici am fost judecați și condamnați la ani grei de închisoare. Vina mea a fost de data aceasta că nu i-am divulgat pe Pr. Petru Albert și pe profesorul Radu Hâncu, care în camera mea din Arhiepiscopia romano-catolică din București discutau schimbarea regimului și noua componență a Guvernului. Fiind recidivist am fost condamnat la 7 ani. După condamnare am fost transferat la
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
o așa-zisă „crimă de uneltire împotriva ordinii sociale”. În ce a constat această crimă, pe scurt ea putea fi rezumată în următoarele acuze grave: 1. M-am rugat cu poporul pentru episcopii și preoții arestați; 2. Am refuzat să divulg secretul spovezii. Aici, însă, era vorba de o simplă înscenare; 3. Am păstrat legătura frățească și colegială cu confrații mei preoți franciscani; 4. Eram în legătură cu Frații Școlilor Creștine, considerați ca și franciscanii niște dușmani ai poporului; 5. Aș fi făcut
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
păr și expertize medicale, dar eram sub ochiul necruțător al camerelor de luat vederi. Bașca faptul că la începutul lucrului am semnat (noi, doi studenți amărâți), un contract de "confidențialitate" în care ne angajam ferm să nu citim sau să "divulgăm" date din dosare. Ne găsim la nivelul -2, undeva sub un pavaj scăldat de soare al burgului lui Calvin. Clădirea are șapte etaje la suprafață și trei sub pământ, dacă ar fi să cred butoanele de la ascensorul numai nichel și
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
19 ianuarie 1987) ROTARU Dan „Socialismul, ca orânduire, oamenii care construiesc această orânduire, trebuie să constituie izvorul din care să ia puteri talentul fiecăruia. Mai mult ca oricând, fiecare privire aruncată în jur se poate încărca de poezie și poate divulga condeiului, spre consemnare, Marea Poezie a acestui timp. Spre aceasta ne îndeamnă slovele recentului document. Conștienți de misiunea pe care o au, scriitorii pot să arate lumii fața țării în care trăiesc, oamenii în slujba cărora își pun talentul. Pe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]