2,116 matches
-
sectorul terțiar al economiei (serviciile), dar frontiera între industrii și servicii devine ea însăși permeabilă, asistîndu-se din ce în ce mai mult la o terțializare a industriei (exemplul serviciilor informatice) și la o industrializare a anumitor servicii (exemplul serviciilor bancare). Din punct de vedere doctrinar, se disting patru mari abordări tradiționale ale creșterii: 1) abordarea clasică, formulată la sfîrșitul secolului al XVIII-lea prin Adam Smith și reluată de către Marx sau Young; 2) concepția keynesiană, prezentată la jumătatea secolului XX de J.M. Keynes și continuată
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
clar și precis delimitat de postulate, principii sau poziționări critice, cu toate că există câteva cazuri notabile de încercări de susținere a faptului că, în ciuda diferențelor, traiectoriile disparate ale postmodernismului se unesc într-o nouă paradigmă sau epistemă. Deoarece lipsește un corpus doctrinar unitar, eticheta de postmodern este regăsită pe o pluralitate de teorii extrem de diferite (dacă nu divergente sau chiar opuse), astfel încât deși numărul lucrărilor care se ocupă de acest fenomen a cunoscut o creștere considerabilă, aceasta nu semnifică automat și o
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
și discursive. Încercând să limiteze utilizarea schemelor teatral-ideologice care privilegiază ideea de totalitate, criticul român sugerează că "o tratare moderat-teatrală și totodată sceptică a postmodernismului, tratare care ar trebui să fie sensibilă la pluralitate și bogăție, precum și suspicioasă față de rigiditățile doctrinare, ar putea fi o cale adecvată de explorare a postmodernismului"23 cale în sine postmodernă, adică plurală sau chiar rizomatică! Aceste minime trimiteri relevă importanța discursului despre istorie în orice "paradigmă" sau construct teoretic ne-am situa cercetarea; lectura proprie
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
accentuarea corupției și grosolăniei (alterarea substanței umane). Alte distanțe hiper- apar între candidații la fotoliile politico-administrative și localnici (comportamentele pre- și postelectorale alternând "pro-" cu "contra-", aderențele partinice pe regiuni) sau între parlamentari- partide și populația majoritară, neînregimentată politic (substanța doctrinară vehiculată adesea atât de stângaci). Mulți observatori și comentatori străini consideră că sursa principală o constituie contradicția dintre modernizarea lentă și persistența tradițiilor la noi. Or, discuțiile, vechi de mai bine de jumătate de secol, dintre susținătorii teoriei modernizării și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
al XVII-lea și începutul secolului al XVIII-lea s-a manifestat sub forma unor dispute între liber-cugetători porniți să reinterpreteze Biblia, filosofi raționaliști, de o parte, și credincioșii în miracole, în oracole, în magii și vrăjitorii sau pasionați teologi doctrinari ca J-B. Bossuet, de altă parte. Religia a fost subminată prin interpretarea filologică a Bibliei de către francezul Richard Simon (1638- 1712), apoi, în termenii luptei de clasă, înainte de Marx, de preotul francez ateu, Jean Meslier (1664-1729). Mai atent, filosoful și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
statului Vatican. În ultima sa enciclică, Spe salvi (Mântuire prin speranță), actualul papă Benedict al XVI-lea (n. 1927 în Bavaria) continuă critica naturalismului ateist marxist începută de papa Ioan Paul al II-lea odată cu ocuparea Sfâtului Scaun, a comunismului doctrinar susținut de acea filosofie. Cu toate acestea, nu se mai simte vigoarea speranței de odinioară în binele ce va veni. Victoriile politice din anul 1989 nu numai că au calmat spiritele, dar adesea le-au și deviat spre țeluri mai
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
vorbire despre libertatea poporului român, dacă o privim din perspectiva „ascuțirii luptei de clasă contra chiaburimei”, clasă ai cărei membri, aproape fără excepție, luaseră drumul pușcăriilor pentru „liniștea” celorlalți, mari iubitori de libertate, pace și o viață mai bună! Propaganda doctrinară ce le spălaseră mințile activiștilor comuniști năștea monștri semantici. g. Unificare sau „înghițire”? Raportul continuă tot în modul abstract, așa cum începuse: „...pentru Tineretul Muncitor dela sate creierea Organizației Unice înseamnă înlăturarea separatismului dintre toate categoriile de Tineret dela orașe și
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
aceasta este întotdeauna un unitas multiplex. Sîntem cu toții ființe poli-identitare, în sensul că reunim în noi o identitate familială, o identitate locală, o identitate regională, o identitate națională, o identitate transnațională (slavă, germanică, latină) și, eventual, o identitate confesională sau doctrinară. S-a în-tîmplat adesea ca ciocnirile dintre identități să se dovedească tragice, cum i s-a întîmplat în prima jumătate a secolului XX copilului cu tată german și mamă franțuzoaică. Însă concilierea în sine a bogățiilor a două identități aflate
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
explicate pe baza opțiunilor partidelor politice? Principala concluzie este că adoptarea politicilor publice este mult mai puternic corelată cu situația socioeconomică și cu eforturile de integrare euroatlantică decât cu schimbările în compoziția politică a formulelor de guvernare sau cu opțiunile doctrinare ale partidelor politice. Acestea determină mai curând ritmul adoptării legislației sau atenția acordată diverselor politici sectoriale în anumite momente, influența exercitată asupra conținutului propriu-zis al politicilor fiind relativ difuză, dificil de pus în evidență. BOGDAN GHEORGHIȚĂ Activitate și grupuri parlamentare
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
toate acestea, există încă nevoia unor clarificări ideologice. În prezent, Partidul Democrat-Liberal, unul dintre cele trei mari partide din sistemul de partide și totodată cel mai mare partid parlamentar din acest moment se află încă într-un proces de decantare doctrinară, după fuziunile și schimbările interne survenite în ultimul deceniu. În plus, pe scena politică a apărut o nouă grupare, activă mai întâi doar în Parlament, dar care acum s-a transformat într-un partid de centru-stânga. Aceasta a cules parlamentari
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din mandate la Cameră. Cu toate acestea, PUR a ales să își părăsească aliatul din alegeri, pentru a se alătura coaliției formate din PNL, PD și UDMR. În 2005, partidul își schimbă denumirea în Conservator, pentru a-și consfinți orientarea doctrinară. În ciuda ieșirii din alianța electorală din 2004, PSD se aliază din nou cu PC pentru alegerile din 2008, însă ponderea conservatorilor în urma ultimelor alegeri scade din nou la puțin peste 1%. Totuși, alegerile din 2008 sunt primele în care în
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
ponderea conservatorilor în urma ultimelor alegeri scade din nou la puțin peste 1%. Totuși, alegerile din 2008 sunt primele în care în rândul partidelor conservatoare a apărut PD (redenumit înainte de alegeri PDL), fost partid social-democrat, care a trecut printr-o schimbare doctrinară în 2005-2006. Sesizând culoarul politic lăsat liber de PNȚCD și insuficient reprezentat de PUR/PC, PDL s-a impus drept principalul partid de sorginte conservatoare, obținând peste 32% din voturi și preluând guvernarea. Așadar, spre deosebire de liberali, care au fost reprezentanți
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politici publice. Variațiile cele mai importante la nivel legislativ sunt apoi puse în relație cu cele înregistrate la nivel politic în timpul fiecărei legislaturi. Miza este de a vedea în ce măsură se poate considera că ele reflectă fie preferințe dictate de opțiunile doctrinare 6 ale partidelor și priorități asumate la preluarea puterii, fie măsuri adoptate sub presiunea contextului (actori interni sau externi) în care se derulează actul de guvernare. Capitolul este structurat în șase secțiuni din care prima descrie câteva repere minimale pentru
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
politice a trebuit să se desfășoare mult mai "organic". În consecință, ea traversează un proces mult mai dificil, cu implicații directe asupra activității parlamentare și guvernamentale (Lewis 2001). În ultimă instanță, acestea sunt afectate de lipsa unei identități politice și doctrinare clar definite, de incapacitatea participării la competiția programatică, de fragilitate structurală și de volatilitate. Este subliniată adesea slaba capacitate de a propune programe politice coerente și de a-și orienta acțiunile pe scena politică sau în procesul de guvernare în funcție de
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
definite, de incapacitatea participării la competiția programatică, de fragilitate structurală și de volatilitate. Este subliniată adesea slaba capacitate de a propune programe politice coerente și de a-și orienta acțiunile pe scena politică sau în procesul de guvernare în funcție de opțiuni doctrinare (Kitschelt 1995). În aceste condiții, este alterată logica participării la procesul de guvernare, așa cum este ea înțeleasă în democrațiile consolidate și, în ultimă instanță, elaborarea politicilor publice. Un alt aspect care atinge elaborarea politicilor publice este tematica în jurul căreia se
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
prin "tonul general" dat elaborării politicilor decât în cazuri specifice. Spre deosebire de perioada anterioară, rolul acestor factori este însă vizibil mai clar în ceea ce privește implicarea Parlamentului în elaborarea politicilor. De asemenea, sunt mai frecvente situațiile în care trăsăturile producției legislative ilustrează opțiunile doctrinare ale partidelor aflate la putere sau viziunea acestora privind politicile. Cu toate acestea, contextul socio-economic, tranziția sau proiectele europene ale României continuă să influențeze puternic legislația adoptată. Unul din cele mai relevante aspecte ale producției legislative este raportul acțiunii guvernamentale
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
instabilitatea guvernamentală care ar fi putut favoriza Parlamentul. Legislatura 2000 2004: politici europene vs. politica partidului Rolul jucat de factorii politici în procesul legislativ și în crearea politicilor este vizibil mai curând prin promovarea unor "interese politice" decât prin opțiuni doctrinare propriu-zise. În ceea ce privește conținutul politicilor este vizibilă presiunea exercitată de context, opțiunile ideologice ale partidelor aflate la guvernare fiind "sacrificate" adesea constrângerilor impuse de integrarea euroatlantică. Cele mai bune exemple sunt numărul mare de legi din domeniu apărării (necesare pentru aderarea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
loc atât în 1996, cât și ulterior în 2000 când stânga revine la putere. Variațiile înregistrate în tabloul politicilor publice sunt mult mai puternic corelate cu cele de la nivelul contextului socioeconomic și cu eforturile de integrare euroatlantică decât cu opțiunile doctrinare ale partidelor aflate la guvernare. Acestea din urmă determină mai curând ritmul adoptării legislației care stă la baza politicilor publice sau atenția acordată diverselor politici sectoriale la un moment dat. Spre exemplu, în perioada 1990-1996, opțiunea generală pentru gradualism a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
atrăgea rareori după sine autoetichetarea lor cu stânga (etichetă pe care puțini erau dispuși să o revendice). Mai mulți protocroniști mi-au argumentat, totuși, că protocroniștii erau stânga; iar un adversar al lor s-a autonumit parte a dreptei". Confuzia doctrinară din primii ani ai tranziției românești a fost puternic exploatată de reprezentanții fostului regim convertiți la democrație. Iată cum comenta Alina Mungiu Pippidi (2002, 110-111) situările doctrinare ale românilor în anii 90: "identificarea românilor cu dreapta sau centru-dreapta e asociată
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
stânga; iar un adversar al lor s-a autonumit parte a dreptei". Confuzia doctrinară din primii ani ai tranziției românești a fost puternic exploatată de reprezentanții fostului regim convertiți la democrație. Iată cum comenta Alina Mungiu Pippidi (2002, 110-111) situările doctrinare ale românilor în anii 90: "identificarea românilor cu dreapta sau centru-dreapta e asociată cu o educație mai bună, cu credința că profitorii regimului comunist continuă să tragă foloase și azi, cu vârsta mai puțin avansată și foarte puternic cu încrederea
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
din România. Nu ne rămâne decât să sperăm că el va fi treptat abandonat de schimbul de generație și de o bună politică de recrutare a elitelor în cadrul partidelor. E greu să defilezi la nivel european cu politicieni care invocă doctrinari ai extremei drepte interbelice și cu unii care abia rup două fraze în limba română, cum este greu să-i convingi pe europeni că ai o bună recrutare a elitelor politice după ajungerea lui C.V. Tudor și a lui George
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
de viață politică normală, la fel, critica literară oferise spectacolul magistraturii, apărase supremația esteticului și a sincronismului în plin protocronism etno-dictatorial (chit că, în fapt, profund antinațional), apărase normalitatea, spiritul concurențial, econo-mia de piață a ideilor, pluripartidismul (v. eterna polarizare doctrinară), sincretismul metodologic, ecumenismul ș.a.m.d. Tot ce era, atunci, o asumare nefirească de funcții, misiuni, tactici și strategii a revenit la firesc odată cu recâștigarea libertății. Criticul nu mai este nici pe departe omnisciența omnipotentă, cedându-și mare parte din
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de bază ale fiecărei religii. Creștinismul, mozaismul, islamismul, credințele politeiste orientale sau alte concepții de natură religioasă ne sunt prezentate diferențiat, nu numai printr-o doctrină specifică, ci și prin mesaj și limbaj diferențiate. Dacă diferențierea ar fi fost doar doctrinară, religiile lumii ni s-ar fi prezentat ca simple partide cu doctrină proprie, și prin urmare nici una dintre ele nu ar fi pus în discuție revelația dumnezeiască. Pentru că sunt adepta, în formă și fond, a creștinismului, afirm cu fermitate că
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Science/1410_a_2652]
-
legătură cu înțelepciunea pragmatică pe care Pinay se străduie s-o impună la vîrful puterii statale. Privind lucrurile mai profund, ca elemente subiacente, cele două biografii apar, de fapt, ca două sisteme opuse de valori. Personajul Pinay nu este un doctrinar. El rămîne totuși cu totul reprezentativ pentru o anumită stare de spirit, pentru o anume concepție despre Franța, despre viața socială, despre morala colectivă. Franța lui Pinay este aceea a Cărților rațiunii, a socotelilor stricte, a virtuților muncii, a prevederii
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
imobilizată. Istoria în mișcare, generatoare constantă de modernități succesive, care face și desface imperiile, societățile, moda și zeii, este, în schimb, fie refuzată cu violență, fie ignorată ui mod deliberat. E refuzată și de ideologii stării de natură și de doctrinarii vechii Frânte monarhice și creștine, care, în același fel, nu văd în evoluția sa decît un inevitabil proces de corupție și de degradare. Pe de altă parte, este ignorată chiar de cei care plănuiesc să construiască o societate viitoare după
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]