15,628 matches
-
Goga evocă în poezia Noi neliniștita așteptare a îndreptării unei grave erori a istoriei: La noi sunt codri verzi de brad Și câmpuri de mătasă, La noi atâția fluturi sunt Și-atâta jale-n casă. Privighetori din alte țări Vin doina să ne-asculte, La noi sunt cântece și flori Și lacrimi multe, multe. ...Din vremi uitate de demult. Gemând de grele patimi, Deșertăciunea unui vis. Noi o stropim cu lacrimi. Neliniștile voioase ale lui George Topârceanu: neliniștea "hotentotei părăsită de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
cer o auzi,/ Se stinse cu durere./ Iar ceru-ncepe a roti/ În locul unde piere." Cele trei poeme sintetizează suferința universală: a omului, a eonului de sus și a demiurgului care nu poate evita să producă suferință umană și eonică. Doina, unicat românesc, este o expresie de înaltă noblețe a inimi, și profundă rezonanță a suferinței metafizice: "Eu nu cânt că știu cânta,/ Cânt că-mi doare inima." * Că suferința este stare filozofică apare mai ales la Eminescu și Leopardi: "E
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1515_a_2813]
-
atmosferei feerice din versurile poeziei „ Cr?iasă din pove?ți"). Întregul peisaj descris În aceast? crea?ie literar? este o expresie a unei lumi edenice, pe care fiin?a poetului, o poart? În suflet din anii când „pove?ți ?i doine, ghicitori, eresuri", „abia-n?elese, pline deîn?elesuri" Îi Însemnau fruntea-i de copil. Acela?i sentiment de magic? armonizare cu ritmurile cosmice ale vârstei de aur (ale unei naturi sacralizate) face că tot peisajul descris s? par? „vr?jit
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
arhitectonic", ele fiind prezente În descrierea palatului Dochiei (f?urit din „stânce sure", având drept stâlpi „mun?i de piatr?", strea?în? „o p?dure" toate fiind simboluri ale infinitului), dar ?i a domei celeste. Atingând, din „ceruri", culmile stâncilor, „ Doina str?luce?te-n noapte că din marmur? zidit?, / Prin o mreaj? argintoas? că prin vis o vezi ivit? /A ei sc?ri ajung din ceruri a stâncimei negri col?i" {„Memento Mori"). De asemenea, sunt descrise palatul zeilor daci
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
f??? c???tăi" ?i „stânci c?runte", sc?ldat de „izvoare nflorite", de fluvii sclipitoare str?juite de ???rmii pline de flori" atât de frumoase, Încât „par a fi stele topite" adev?rât? Arcadie În care seară r? sun? poezia doinelor În chip de sunet de bucium: „ Sară pe deal buciumul sun? cu jale Turmele-1 urc, stele le scap???-n cale...", („Sarape deal") sau de „corn de aur": „ Câte-odat?-n corn de aur ei r?sun?-n dep?rtare, Trezind sufletul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
p?durii, a basmului, „ce zilele-mi copile ?i albe le-a ?esut": „ Trecut au anii că nori lungi pe ?esuri ?i niciodat? n-or s? vie iar?, ??ci nu m?-ncânt? azi cum m? mi? car? Pove?ți ?i doine, ghicitori eresuri Ce fruntea mi de copil o-nseninar?, Abia-n?elese, pline de n?elesuri ". (Trecut-au anii...) Identificat? cu lumea mitic? a p?durii, copil? ria este În termenii existen?ialismului modern, aceea?i „lume a miracolului" ?i a
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
i ve?niciei codrului. Vremea trece ?i vine; veacurile se succed În ritmul „ceasornicului" ce sorte?te durată lucrurilor pe p?mânt; p?rând s? între În horă timpului, ascult? iarnă geam?tul viscolelor ?i zâmbe?te prim?vară cântecului doinelor; plânge sub povară ploilor sau geme „pustiit, vestejit ? i amor?it" În singur?tatea dorului; zâmbe?te printre ramuri r???ritului de lun? sau culege „pulbere de-argint" din poiene „constelate". Cu fiecare toamn? ce-i troiene?te ????rile, el
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
parter”. I-am reîntâlnit pe Gica,Gigi,Gelu,Johnny și Veronica.Ne-am strâns mâinile și ne-am îmbrațișat cu Gica și cu Veronica.Au sosit în ordine Eugen,Iulian I,Lili,Adi,Sanda,Ela,Titi, Marian,Laurențiu,Nelu,Ștefan,Doina,Mioara și Iulian II. Adi a așezat fața de masă cu autografele noastre școlărești pe catedră.Dintre profesori s-au prezentat la întâlnire:dl.C.D. (Gibi),dra A.,dna S. și dna D.V.Ne-am reluat locurile în bănci.S-a
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
rău construcțiile din Bârlad? Dacă în proiect se prevăd și lucrări pentru plastica fațadelor ?”. Răspunsul a sosit prompt:”Banca taie din NCaceste lucrări;proiectele sunt tip și se fac doar adaptările la teren”...”Adică fundația,am completat”.A urmat „Șefuța”,Doina.Dupa ce a dorit să studieze sociologia,a devenit pragmatică și a urmat economia agrară.S-a stabilit la un IAS în județul Constanța.S-a căsătorit cu un bârlădean. In acel moment s-a auzit o bătaie decisă în
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
Dana Ionela Dzetzit, titular, gradul I; - Învățător Camelia Curuț, titular, gradul II; - Educator Maria Poiană, titular, gradul II; - Educator Corina Gherman, titular, gradul II; - Învățător Niculina Popa, titular definitiv, cadru didactic coordonator; - Profesor Nicoleta Filote, titular, gradul I, matematică; - Profesor Doina Mihaela Petrescu, titular, definitiv, limba română; - Profesor Virgil Vasilică Grigoraș, titular, gradul II, istorie geografie;Profesor Ovidiu Rotaru, titular definitiv, limba franceză; - Profesor Alina Georgiana Popa, suplinitor, limba engleză; - Profesor Ramona Pintileasa, suplinitor, definitiv, biologie;Profesor Florin Andone, suplinitor, debutant
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Grigoroaia); - Ana Onofrei;Maria Chiriacescu; Învățători: - Elena Grapan; - Maria Covătaru;Ioana Manoliu; - Eugen Manoliu; - Ecaterina Oneață; - Liuba Tudose; - Viorica Mărculeț (Buta); - Maria Iureniuc(Blaga); - Elena Negrea;Tereza Evelina Bulhuc; - Dorina Ciuraru;Maria Turicof (Colibă); - Ana Bostan (Baciu);Elena Miron (Simina); - Doina Damian; - Daniela Pascal; - Larisa Ciotârlă; - Mihaela Olaru ; - Didina Ciubotaru ; - Petru Miron. Profesori: - Ilie Pascal; - Domnica Pascal;Ecaterina Mercaș; - Elena Toma (Sava); - Petru Suliță; - Viorica Suliță; - Anica Lăcătușu;Teodora Popuțoaie; - Geta Anastasoaie;Constantin Sava ; - Eugenia Toma (Ciopraga);Mihai Marian; - Margareta Marian
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Vasile Bradu ; - Vasile Eugen Mircea ; - Lili Mărcușanu ; - Viorica Vamanu; - Paul Nechifor Moraru; - Mihai Pascal; - Valeria Niculescu; - Vasile Simina; - Constanța Hotăranu; - Viorica Muraru (Sună); - Valerica Nistor; - Georgeta Vornicu (Panait); - Mircea Rusu;Jenica Mărculeț; - Clemensa Săvescu; - Claudia Barnea; - Traian Simina; - Gelu Cojocaru;Doina Vatavu; - Mariana Popovici; - Elena Ciotârlă; - Carmen Ionică; - Ghizela Szalma;Paul Predușel; - Ciceronie Ungureanu; - Maria Simina; - Ciceronie Pascal; - Margareta Sârbu; Răzvan Botezatu; - Simona Tverdohleb;Gabriela Munteanu; - Mihaela Chirilă; - Raluca Bogza Feldioara Albu; - Ema Nemțanu; - Ana Maria Pavel; - Mihaela Cozma; - Preot Sorin
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
fizică; - Laurențiu Caba - profesor matematică; - Alexandrina Caba - profesor chimie, director. În anul școlar 2009-2010 încadrarea școlii se prezenta astfel: - Iuliana Ștefan - educatoare; - Alexandra Antimartinica - educatoare;Niculina Pope - învățător, c.d. coordonator;Marius Grosu - învățător; - Marinela Matcovici - învățător; - Anica Casape - învățător;Doina Mihaela Petrescu - profesor; - Nicoleta Filote - profesor; - Virgil Grigoraș - profesor; - Ovidiu Rotaru - profesor; - Alina Pope - profesor. Școala Bursul Deal Localitatea Bursuc Deal, fiind o localitate nouă în comparație cu localitățile Heci, Lespezi și Buda, apariția școlii este de dată recentă - la începutul sec
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
două locuri I, la aruncarea ciocanului și la suliță, la campionatele naționale de junioare. În 2008, a obținut trei locuri secunde la aruncarea ciocanului și locul II la aceeași probă în 2009. Obține de trei ori locul I la concursul „Doina Melinte”, locul I la Memorialul „Constantin Nehoi” în 2007, 2008, 2009, la suliță. Valentina Iuliana Lazăr - născută în 1991 la Lespezi. Elevă la Liceul Sportiv din Roman, participă la mai multe concursuri. Cele mai bune rezultate au fost locul II
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ursu - licențiată în Drept. FIII SATULUI DUMBRAVA (absolvenți de studii superioare) 1. Gheorghe Agănencei - inginer; 2. Constantin Ailincăi - profesor universitar; 3. Ecaterina Apostol; 4. T. Apostol - profesor de istorie; 5. Vasile Apostol - ofițer; 6. Ioan Calistru - profesor de biologie; 7. Doina Ciobanu - inginer agronom; 8. Gheorghe Crețu - profesor limba română; 9. Gheorghe Curcă - ofițer; 10. Ionel Doniceanu - ofițer; 11. Petru Doniceanu - ofițer ; 12. Nicolae Gâlcescu - ofițer; 13. Vasile Mocănița - inginer agronom; 14. Maria Negru - economist; 15. Voica Nemțanu - inginer agronom; 16
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Gheorghe Crețu - profesor limba română; 9. Gheorghe Curcă - ofițer; 10. Ionel Doniceanu - ofițer; 11. Petru Doniceanu - ofițer ; 12. Nicolae Gâlcescu - ofițer; 13. Vasile Mocănița - inginer agronom; 14. Maria Negru - economist; 15. Voica Nemțanu - inginer agronom; 16. Gheorghe Oniceanu - economist; 17. Doina Petrescu - profesor; 18. Ștefan Petrescu - profesor; 19. Doinița Șerpeanu - profesor; 20. Mihai Șerpeanu - inginer; 21. Nicolae Șerpeanu - profesor. FIII SATULUI BURSUC (absolvenți de studii superioare) 1. Elena Acatincăi; 2. Filaret Acatrinei - profesor ist; realizator tv; 3. Marcel Acatrinei - avocat; 4
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ciubotaru - asistentă, licențiată în biologie; 13. Maria Ciubotaru (Florescu) - medic, București; 14. Elena Cucinschi - profesor de istorie; 15. Dan Curuț - inginer agronom; 16. Petru Doboșeru - colonel; 17. Elena Grapan - profesor de biologie; 18. Vasilică Greșanu - inginer mecanic, director Kosarom; 19. Doina M. Irimia - arhitect; 20. Coca Hreamătă - inginer; 21. Dan Hreamătă - inginer; 22. Mariana Hreamătă - inginer; 23. Nicolae Hreamătă - inginer; 24. Elena Lăcătușu - economist; 25. Mihai Lăcătușu - inginer constructor; 26. Cezar Luchian - ofițer; 27. Octavian Luchian - inginer, numismat; 28. Puiu Manoliu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de Liviu Georgescu, nu este unul obișnuit, scris dintr-un capriciu. El poate fi considerat un Credo al autorului, o sinteză a ceea ce a înțeles el, într-o viață de om, despre lume. Stabilit la New York, împreună cu fermecătoarea sa soție, Doina, Liviu Georgescu profesează medicina la un nivel care l-a făcut faimos. Pe pereții cabinetului său din elegantul cartier Queens are zeci de diplome care îi atestă competența. Dar nu face numai medicină. Pictează (tablouri-viziuni, misterioase, cu care participă la
Inteligența creatoare by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/7203_a_8528]
-
CNSAS), citat de EvZ. Recrutat înainte de 1980, el ar fi dat 118 note informative despre colegii săi de la Politehnică. Printre cei turnați s-ar număra și personalități artistice ale vremii, cel mai cunoscut nume fiind cel al creatoarei de modă Doina Levintza. Dosarul a fost înregistrat la data de 26 aprilie 2013 la Curtea de Apel București, urmând să primească un termen de judecată. Columbeanu a fost verificat de CNSAS în calitate de candidat la Primăria Capitalei, la alegerile din 2012. Potrivit CNSAS
Irinel Columbeanu, acuzat că a turnat-o la Securitate pe Doina Levintza by Ion Voicu, ionvoicu () [Corola-journal/Journalistic/72306_a_73631]
-
lui Cezar Ouatu pe scena de la Eurovision 2013 se dorește a fi una de excepție, nu numai prin dotările tehnice spectaculoase de care va beneficia în timpul interpretării piesei „It's my life", dar și prin ținută SF, creație a celebrei Doina Levintza, pe care reprezentantul României o va purta pe scena de la Malmo, Suedia. Nu la fel de încrezători sunt, însă, unii dintre designerii români, potrivit cărora ținută lui Cezar Ouatu la Eurovision va fi una șocantă, dar nu în sens pozitiv. “Este
Designerii români nu cred că ținuta lui Cezar va seduce la Eurovision by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72301_a_73626]
-
prințesa Arabela.Toate acestea nu au nici o legătură cu crucea de la piept. E o ținută lipsită de gust și rafinament. Dacă ideea era să șocheze, va reuși, dar nu în sens pozitiv", a fost verdictul creatoarei de modă. În schimb, Doina Levintza, semnatara ținutei pe care Cezar Ouatu o va purta pe scena concursului Eurovision 2013, a arătat că "ideea vestimentației a plecat de la versurile piesei. Este vorba de naștere, renaștere, credința și speranță. Așa se explică și crucea pe care
Designerii români nu cred că ținuta lui Cezar va seduce la Eurovision by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/72301_a_73626]
-
că le va descoperi și va fi mișcat. Miorița, Meșterul Manole, domnitorii iluștri, Eminescu, Enescu, Blaga, Brâncuși, dar și G. Călinescu, Labiș, Marin Preda, apoi frânturile de peisaj românesc sunt elemente de evocare sugestivă, nu o dată memorabilă. în viziunea poetului "doine ardelene/ cu soarele pe umeri/ luminează mersul înțeleptului râu", "barba lui Dosoftei răsfrânge ramuri/ în lăstarii lor se coace graiul românilor", voievodul Neagoie, cel cu sfaturile către fiul său Teodosie, este "dascălul neprihănit al neamului", iar la Masa Tăcerii, "cei
Un greco-român by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/8744_a_10069]
-
Doina Condrea Derer Saga pentru cititorul mileniului trei este prima judecată ce-ți vine în minte sfîrșind lectura primului roman al prozatoarei Mariolina Venezia, De o mie de ani mă aflu aici (Mille anni che sto qui, Einaudi, 2007), cîștigător al
Mariolina Venezia - De o mie de ani mă aflu aici by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/8736_a_10061]
-
realizatoare de emisiuni de la Radio România Cultural să fie susținută de oameni ca (îi menționăm pe cei menționați și de Doinel Tronaru) Nicolae Manolescu, Alex Ștefănescu, Andrei Pleșu, Daniel Cristea-Enache, Dan C. Mihăilescu, Mircea Horia Simionescu, Ana Blandiana, Romulus Rusan, Doina Jela, Eugen Simion, Ileana Mălăncioiu, Sorin Alexandrescu, Alexandru Zub ș.a.? Relațiile cu asemenea oameni nu se fac la un șpriț, ci se câștigă în timp, prin profesionalism. În al doilea rând, cum își poate permite cineva să pretindă că personalitățile
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8771_a_10096]
-
nu există minciună, ci doar neliniște, căutare, zbucium. "Societatea de vînătoare"( "Der Jagdgesellschaft") de Thomas Bernhard, un spectacol regizat de Dragoș Galgoțiu, la care a lucrat cu doi scenografi mari, o echipă cu care ne-a obișnuit - Andrei Both și Doina Levința - și cu o trupă formidabilă. Exemplară. Ce am văzut m-a tulburat și mă urmărește. Din toate punctele de vedere. Piesa aceasta este ca un poem scris în transă. Dintr-o singură mișcare de condei, un poem ca un
Pavilionul de vînătoare by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/8791_a_10116]