1,538 matches
-
3 idem 4 ibidem, p. 117-120 5 ibidem, p. 111 57 tinerilor poeți ai momentului. A făcut-o cu generozitate și poate și cu o anume circumspecție lesne de înțeles. Așa s-au născut paginile generoase dedicate lui Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, Ioan Alexandru. Ștefan Aug. Doinaș este „un neoclasic printre moderni”, „asumându-și de la ei rafinamentele expresiei, dar stăruind să fie neabătut Omul cu compasul, poet al exactității interne a lumii.”1 Criticul fixează ca de obicei
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
111 57 tinerilor poeți ai momentului. A făcut-o cu generozitate și poate și cu o anume circumspecție lesne de înțeles. Așa s-au născut paginile generoase dedicate lui Ștefan Aug. Doinaș, Nicolae Labiș, Marin Sorescu, Ioan Alexandru. Ștefan Aug. Doinaș este „un neoclasic printre moderni”, „asumându-și de la ei rafinamentele expresiei, dar stăruind să fie neabătut Omul cu compasul, poet al exactității interne a lumii.”1 Criticul fixează ca de obicei cu finețe notele individualizante ale poetului: simplitatea savantă, farmecul
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
Senatului nr. 41/1992 privind aprobarea componenței nominale a comisiilor permanente ale Senatului se modifică după cum urmează: - Se completează componența Comisiei pentru cultură, artă și mijloace de informare în masă (anexă nr. X) cu domnul senator Ștefan Popa (Ștefan Augustin Doinaș), Grupul parlamentar de orientare civic - liberală (P.A.C.). PREȘEDINTELE SENATULUI prof.univ. OLIVIU GHERMAN -------------
HOTĂRÂRE nr. 13 din 17 mai 1993 pentru modificarea Hotărârii Senatului nr. 41/1992 privind aprobarea componentei nominale a comisiilor permanente ale Senatului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123403_a_124732]
-
Articolul UNIC Se validează mandatul de senator al domnului Ștefan Popa (Ștefan Augustin Doinaș) în Circumscripția electorală nr. 41 București, mandat rămas vacant ca urmare a decesului fostului senator Rene-Radu Policrat. PREȘEDINTELE SENATULUI prof. univ. OLIVIU GHERMAN ----------------
HOTĂRÂRE nr. 9 din 25 februarie 1993 privind validarea unui mandat de senator. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123696_a_125025]
-
striga un singur cuvânt din gura lui Hristos: „Pocăiți-vă!”. Încheiam ședința noastră cu conștiința pe care ne-o dădea rugăciunea: Cu noi este Dumnezeu. CAPITOLUL III Scurta biruință legionară: 1940 -1941 „Și cornul sună, însă foarte puțin.” (Ștefan Augustin Doinaș) Septembrie se apropia. Tata ne prezentă nota cu suma de bani pentru taxa de internat și școlarizare, banii de drum, costul cărților și rechizitelor. Pentru cărți ne aloca o sumă simbolică: Dacă ești atent la explicația profesorului și iei notițe
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
semnul Sfintei Cruci, cu brațul tău care s-a atins de genunchiul însângerat al Domnului Hristos. Sărut dreapta, părinte Ioane! Profesorul Ion Maxim Am ajuns în celulă și cu profesorul Ion Maxim, fost coleg de facultate al lui Ștefan Augustin Doinaș. Avea un entuziasm extraordinar, era îndrăgostit până la patimă de toate valorile creației spiritului românesc. Discutam probleme de cultură și-l admiram pentru viziunea lui optimistă despre valoarea creației românești și ascendența asupra altor creații europene. Fără creația populară românească, cununa
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
optimistă despre valoarea creației românești și ascendența asupra altor creații europene. Fără creația populară românească, cununa creațiilor europene ar fi ca o grădină fără crini și fără trandafiri, zicea câteodată cu pătimașa lui dragoste pentru tot ce era românesc. Pentru Doinaș avea aproape un cult. Aș dori să nu cadă în plasa întinsă de masoni! Ar fi o mare pierdere. Prin celulele prin care trecea anima spiritele care, din cauza suferințelor care nu se mai terminau, cădeau într-o blazare periculoasă, devenind
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
9. Naum Gellu, scriitor; 10. prof. univ. Pleșu Gabriel Andrei, filozof; c) Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Mare Ofițer: ... 1. academician Săndulescu Mircea; d) Ordinul național Pentru Merit în grad de Mare Cruce: ... 1. Bernea Horia, pictor; 2. Doinaș Ștefan Augustin, scriitor; 3. Caramitru Ion, actor, presedintele UNITER; 4. prof. univ. dr. Mihăilescu Ioan, rector, Universitatea București; 5. prof. univ. dr. Marga Andrei, rector, Universitatea "Babeș-Bolyai" Cluj-Napoca; 6. prof. univ. dr. Mihai Ioan, Universitatea de Vest Timișoara; 7. prof.
DECRET nr. 521 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor ordine naţionale unor personalităţi universitare, culturale şi juridice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/131740_a_133069]
-
primarul comunei I.L. Caragiale; 22. președintele Societății Române de Radiodifuziune; 23. președintele Societății Române de Televiziune; 24. Florin Rotaru, secretar de stat la Ministerul Culturii și Cultelor; 25. Dinu Săraru, directorul Teatrului Național "I.L. Caragiale" din București; 26. Ștefan Augustin Doinaș, academician; 27. Fanus Neagu, academician; 28. Liviu Ciulei, membru corespondent al Academiei Române; 29. Ștefan Cazimir, profesor universitar; 30. Boris Elvin, critic literar; 31. Alexandru Paleologu, scriitor; 32. Radu Beligan, actor; 33. Carmen Stănescu, actrița; 34. Ludmila Patlanjoglu, critic teatral; 35
HOTĂRÂRE nr. 254 din 13 martie 2002 privind declararea anului 2002 "Anul Caragiale". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/140762_a_142091]
-
gramaticii curente): „Adaugă tu pasului numai încrederea, / evlavia, grija și saltul.” (L. Blaga) „Veniți să vânăm în păduri nepătrunse / Mistrețul cu colți de argint, fioros, Ce zilnic își schimbă în scorburi ascunse / Copita și blana și ochiul sticlos...” (Șt. Aug. Doinaș) Formă verbală proprie prin excelență comunicării lingvistice orale, imperativul suspendă realizarea sintactică a funcției de subiect gramatical; subiectul rămâne inclus în dezinența de persoană a verbului, persoana a II-a, singular sau plural: „Ia-mă-n brațe și ascunde-mă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
propoziție) reprezintă: • reluarea funcției de complement; când forma lungă a pronumelui (sau pronumele nepersonal sau substantivul) urmează formei scurte: „Dă-mi-i mie ochii negri... nu privi cu ei în laturi.” (M. Eminescu) „Clădirea-și este sieși idol.” (Șt. Aug. Doinaș) „În sunete din urmă pătrunde-n fire cânt, Jelind-o pe crăiasa cu chip frumos și sfânt.” (M. Eminescu) • anticiparea funcției de complement; când forma lungă a pronumelui (sau substantivul) precede forma scurtă: „Ca să pot muri liniștit, pe mine /Mie
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
un nume (pronume), verbul îi impune acestuia cazul nominativ; „Piere în jocul luminilor / Saltul de-amurg al delfinilor.” (L. Blaga) „Îți plac fotografiile - la ceasul când se preschimbă-n tigri: fiecare își ține-n gură halca ei de timp.” (Șt.Aug. Doinaș) 2. determinate de convergența dintre natura morfologică a regentului și funcția sintactică a termenului dependent: • substantivul impune termenului subordonat (substantiv, pronume etc) cazul genitiv: „Florile și fiecare sens luminos al lumii / să poposească-n cartea mea deschisă, și ca-n
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
convergența dintre sfera semantică a regentului și funcția sintactică a termenului dependent: • verbele cu tranzitivitate directă cer un complement direct, care, când se realizează prin nume (pronume), se situează în acuzativ: „Mai bine ia cornul și sună într-una.” (Șt.Aug. Doinaș) • o parte din verbele cu tranzitivitate indirectă impun complementului indirect, pe care-l cer, pentru împlinirea câmpului lor semantico-sintactic, cazul dativ: „Căci azi le semeni tuturor / La umblet și la port.” (M. Eminescu) • verbele cu dublă tranzitivitate impun cazul acuzativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
hotărât (a sau l) cer de la substantivul (pronumele) însoțit cazul genitiv: „Din jurul lui dispăruse lumea cea semiobscură a tinereții.” (M. Eminescu), „Dindărătul frunzei, din neant ca printr-o cortină transparentă, cineva c-un deget delicat îmi tot face semn.” (Șt.Aug. Doinaș) • prepozițiile de proveniență verbală asemeni, contrar, datorită, mulțumită, potrivit, conform și prepoziția grație impun cazul dativ: „Mulțumită lui, nume cunoscute se mânjâseră de necinste.” (M. Caragiale), „Datorită stării de letargie nu m-am dus dincolo de pădure, să caut o ieșire
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
o introduc este marcată numai de unele pronume (adjective) relative și numai în stil direct. Pronumele relative care și ce sunt mărci ale unor propoziții atributive: „Crezi tu că râul curge, că unda Care ne scaldă-i pururea nouă?” (Șt.Aug. Doinaș) Pronumele relativ compus cel ce marchează identitatea funcțională a propozițiilor introduse, în funcție de cazul la care se situează: • genitiv: atributivă: „Dar cuvintele sunt lacrimile celor ce ar fi voit așa de mult să plângă și n-au putut.” (L. Blaga) • dativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ce e cugetarea sacră? Combinare măiestrită Unor lucruri nexistente; carte tristă și-ncâlcită Ce mai mult o încifrează cel ce vrea a descifra.” (M. Eminescu) și nume predicativ cu dezvoltare propozițională: „Sunt cel ce-ntoarce din rostul lor / văzutele...” (Șt.Aug. Doinaș) d. Adverbele relative marchează dezvoltarea complexă (adverbele cum și cât) sau propozițională a unor funcții sintactice în interiorul relațiilor de interdependență și dependență: „Las’, mamă, că lumea asta nu-i numai cât se vede cu ochii.” (I. Creangă), „Încotro ne îndreptam
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
întrebuințate la diateza impersonală: Mi s-a spus că toți au plecat din oraș. sau, în stil direct, într-o relație de incidență, în structura unui enunț complex: „- Stăpâne, ziceau servitorii cu goarne, mistrețul acela nu vine pe-aici.” (Șt.Aug. Doinaș) Enunțurile asertive, cu verb implicit, se pot realiza ca enunțuri constatative, când actualizarea planului lor semantic se înscrie în sfera cunoașterii empirice: A început să ningă din nou. sau ca enunțuri ilustrative, când actualizarea planului lor semantic este subordonată unei
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
diferite funcții sintactice: • pronume (adjective) interogative: cine, care, ce, ce fel de, cât (câtă, câți, câte): „Și pentru că nu pleca, am adăugat: Cui vrei să telefonezi?” (O. Paler) „Ce fiară ciudată mă umple de sânge / oprind vânătoarea mistrețului meu?” (Șt.Aug. Doinaș) • adverbe interogative: unde, când, cum, cât, încotro, de câte ori: „Unde te duci? Când o să vii?” (M. Eminescu) Rămâne în afara vreunei funcții sintactice adverbul interogativ oare, caracteristic ambelor categorii de interogative, expresie în același timp și a unei atitudini subiective față de conținutul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
RELAȚII DE DEPENDENȚĂtc "RELA}IA DE INTERDEPENDEN}|" 28. În enunțuri dubitative imperative conjunctivul are autonomie și, în consecință, poate construi predicatul unei propoziții nedependente: „Mai bine ia cornul și sună într-una / Să suni până mor, către cerul senin...” (Șt.Aug. Doinaș) 29. Fapt ce determină pe Marina Rădulescu, art. cit., să înscrie între relațiile de interdependență și unele relații de dependență (verb ¬ complement obligator: direct, indirect). 30. Sintagma este folosită mai ales în gramatica franceză. În Limba română contemporană, București, 1954
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Bibliografie Abulafia, David, Marea cea mare. O istorie umană a Mediteranei, Editura Humanitas, București, 2014. Aristotel, Politica, Editura IRI, București, 2001. Augustin Doinaș, Ștefan, prefață la Goethe, Faust, Editura Grai și Suflet, București, 1995. Avram, Liviu, Să stârpim minciuna politrucilor: legea alegerii primarilor încă poate fi schimbată,www.adevărul.ro, 2.12.2015. Baechler, Jean, Capitalismul, Editura Institutul European, Iași, 2005. Bagdasar, Nicolae
[Corola-publishinghouse/Science/84935_a_85720]
-
al speranței, al practicii și al inventivității, al artificialului și al forței; prin aceasta, el se află in serviciul năzuinței omenești, devenind specialistul ocaziilor, furnizorul mijloacelor și inventatorul spectacolelor. <ref id=”7”>Lohmeyer, D., citat din Prefața lui Ștefan Augustin Doinaș, Editura Univers, București, 1982</ref> Pe nobilă și nesecată a cunoașterii, dublată de năzuinți atotcuprinzătoare către Absolut. Lumea îl cunoscuse ca pe un șarlatan lipsit de suflet si de orice fel de scrupule și de legile morale. Faust-ul remodelat de către
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
Polirom grație unui bărbat deschis, receptiv și netemător: Silviu Lupescu. Am donquijotit ani de zile de una singură cu antifeminismul intelectualilor publici. Între timp, unii dintre ei și-au schimbat semnificativ abordarea, introducând teme feministe în reviste prestigioase (Ștefan Aug. Doinaș) și în curricula universitară (Cristian Preda), ca să dau câteva exemple semnificative. În schimb au apărut alții foarte recent, în 2005 pe lângă care oponenții sus numiți erau îngeri, în primul rând fiindcă nu erau și misogini, chiar și în deceniul tranziției
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
în mod obligatoriu, printre cei care nu au mai putut rezista: cei dispăruți, ca și el, înainte de vreme, sub apăsarea nedreptăților pe care le-au suferit. Fiindcă eu cred că dacă vorbim, bunăoară, despre președintele nostru de onoare Ștefan Aug. Doinaș și despre rezistența manifestată de Domnia Sa și nu vorbim și despre Ovidiu Cotruș, care i-a fost prieten și a cărui onoare este și ea în afara oricărei îndoieli, participăm și noi la mistificarea de care ne plângem și care tinde
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
prieten și a cărui onoare este și ea în afara oricărei îndoieli, participăm și noi la mistificarea de care ne plângem și care tinde să se generalizeze. Și cine ar putea vorbi totuși despre Ovidiu Cotruș, dacă nu vorbește Ștefan Aug. Doinaș, care l-a cunoscut mai bine decât noi toți, și dacă nu vorbesc eu, care, ca și Domnia Sa, l-am văzut în Clinica de la Cluj în ultima lui zi de viață, când era să nu-l mai recunosc, fiindcă începuse
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
legendă cu alegerea «ideii» de scriitori. Se pare că după un mare succes obținut în iunie 1991 la Roma (la un simpozion despre literatură și politică), protagoniștii (scriitori de prestigiu, între care Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Laurențiu Ulici, Ștefan Aug. Doinaș) au fost invitați la Ministerul Afacerilor Externe pentru a li se mulțumi - gest elegant - pentru gloria care, în aceste clipe, s-a răsfrânt asupra întregii Românii. Și cum au ajuns ei la poarta vizirilor și se pregăteau a asculta cu
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]