5,649 matches
-
lui Șerban Cantacuzino). Brâncoveanu își făcuse viitorul ginere (care nu uită Greceanu - „nici [...] acesta nu cu proastă gătire de la tată-său venise, om mare lângă împărăție fiind, știut și învățat foarte”) dregător, asigurându-i un statut demn de un ginere domnesc. Statutul acompaniat, evident, de asigurări materiale pe măsură. Același Radu Popescu ne spune că Vodă îl lipsise de griji, făcându-și-l ginere - soț al Stancăi - pe beizadea Radu Iliaș, posesor al unor deprinderi greu de suportat („Sărac era foarte
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiu din prima căsătorie) la 2 ianuarie 1529 și fiica lui Neagoe Basarab (îi făcuse lui Radu de la Afumați un fiu, pe Radu Ilie) a rămas văduvă. Se va recăsători (Biserica închidea uneori ochii la asemenea acte, iar o coroană domnească nu era de lepădat), în 1541 cu un alt Voievod Radu, Radu Paisie (1535-1545), cel care fusese călugăr și egumen al Mănăstirii Argeșului. Ruxandra era din nou Doamnă și reușește s-o convingă pe Despina Milița să se întoarcă temporar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și tron a fost întrerupt brusc, pretendentul a fost însemnat la nas și călugărit. Soacra ostilă va fi eliminată și ea (prin sugrumare), iar Ruxandra continuând a fi un fel de „semn dinastic al domniei” (necesar în cazul unei „ascendențe domnești incerte”, al unei „paternități echivoce” - Dan Cernovodeanu) trece în stăpânirea biruitorului: „Deaca veni Alexandru vodă Lăpușneanu în țară [...], décii luă pe Roxanda, fata lui Pătru vodă, să-i fie doamnă lui, care era mai nainte să o ia Joldea” (Grigore
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fiul lui Ieremia Movilă) Doamnei Elisabeta: „Ca să vezi și tu, Doamnă, ce face fratele tău, lucru ce mai înainte nici cei mai tirani voievozi n-au făcut, și poate că el umblă și după domnie, căci poartă de acum semne domnești, adică tobe, trâmbițe, steaguri și poruncește să fie ascultat”238. Lupta din 1612, de la Cornul-lui-Sas, a fost cruntă pentru Movilești. „Veniiu Potoțchii [ginere al lui Ieremia Movilă; el a condus intervenția contra lui Ștefan Tomșa, care, în 1611, îl dăduse
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
feciorul pârcălabului Cârstea Buhuș și al Năstasiei Prăjescu, Dumitru (sau Dumitrașcu), cel prin care „familia Buhuș devine mai cunoscută și intră în rândul celor dintăi boieri ai Moldovei atât prin bogăție, cât și prin rangurile ce le ocupă în sfatul domnesc”246 (și-a început cariera în cancelaria voievodală ca diac, pentru a ajunge, în câteva rânduri mare vistier, pârcălab de Hotin și mare spătar 247), la o vârstă fragedă. Pravila mică stipula: „Omul să fie de 15 ai, și așa
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pe vréme ce s-au rădicat dorobanțŭ, călărașii hoțéște asupra domnu-său și a neamului boeresc, atuncea au ucis pre Papa postelnicu, fiind leat 7163[1655]”, „iară pe tată-său Preda vornicul, l-au ucis Mihnea Vodă cel Rău, în casele domnești de la Târgoviște, nefiind vinovat nimic” (Nicolae Iorga, op. cit., vol. II, p. 74). Moartea bunicului său, ucis de slujitorii răsculați, era amintită („pomenirea”) și de o cruce pusă de beizadea Constantin, fiul cel mare al lui Constantin Brâncoveanu, cruce așezată chiar
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
faptul că aceia sunt [copii] de concubine, și toți sunt socotiți legitimi și vin la moștenire”), o acceptare tacită, contestată uneori doar din motive politice. Moartea taților făcea din numele acestor bastarzi („legitimați” doar de o eventuală urcare în scaunul domnesc: în Apus, unde chestiunile privind puterea și autoritatea au fost rezolvate mai grabnic, nobilii rezervau chiar „locuri” în arborii lor genealogici pentru copiii din flori) - cele mai multe necăsătorite oficial - niște „văduve” sui-generis. Destule dintre ele nu le-au spus istoricilor cum
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o socotește pe Maria Rareș coborâtoare din spița logofătului Isaia de la Baia, atestat pe vremea lui Alexandru cel Bun. Era boieroaică, deci, această Marie, căreia Pomelnicul Mânăstirii Probota (cel săpat în piatră la proscomidie) îi zice „mama sa Maria” (mamă domnească, deci) - adică a ctitorului Petru Rareș -, iubită domnească „oficializată” de Ștefan cel Mare prin edificarea, în folosul ei, a Curții din Hârlău. Se știe, la fel, că Bogdan al III-lea, fratele vitreg al lui Petru Rareș, a făcut mai
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lovit fiul lui Ștefan cel Mare în rezolvarea carierei sale conjugale. Același Bogdan al III-lea a fost îndrăgostit de o Anastasie din ținutul Lăpușnei (o chipeșă boieroaică, pesemne, din partea locului). Ajuns Domn și luându-și numele de Alexandru - prenume domnesc al strămoșilor săi, deși în onomasticonul voievodal moldav îl aflăm și pe Petru, primul său nume -, fiul Anastasiei (lista odraslelor sale, legitime și nelegitime este lungă: Bogdan, Pătru, Constantin, Ștefan, Ionașcu, Mihail, Ilie „Blânarul”, Anghelina, Tudora, Greajna, Teofana, Martina, Trofana
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
locuri) căsătorită cu un boier. Nu era „cneaghină”, iar „Doamnă” a ajuns doar prin cinstirea pe care i-a acordat-o fiul ei (l-a născut prin 1438), odată urcat pe tron (tradiția o păstrează ca rezidând în niște Curți domnești), înmormântând-o voievodal (a răposat la 4 noiembrie 1465), lângă Bogdan al II-lea (acesta murise la 15 octombrie 1451), într-unul din lăcașurile cunoscute sub numele de Probota Veche (Sfântul Nicolae din Poiană). Teudora (Tudora), soră cu Iane banul
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
o ține aicea cu sine!”) o conspirație reușită. Doamna Safta i-a supraviețuit soțului ei - ea a fost autentica văduvă a lui Gheorghe Ștefan -, a fost târâtă în câteva procese pentru recuperarea unor bunuri, a făcut pe mai departe gesturi domnești închinând, în 1687, Mânăstirea Bistrița Patriarhiei din Ierusalim. Trăia încă, se pare, prin 1699, când trecuse de optzeci de ani. Mai apăruse, însă, încă o pretedentă la rangul de văduvă - Ștefana Mihailovna, o circaziană (din nou o cercheză, frumoasă cu
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și învățat foarte” - Radu Greceanu), beneficiari ai unor dote fabuloase, devenéau „personaje” în niște „spectacole nupțiale” grandioase menite să dovedească forța și opulența socrului mic (Stanca - Radul beizadea: „a cărora nuntă s-au făcut în luna lui noemvrie, însă veselie domnească mare și înfrumusițată, care în zilele noastre asémene aceiia n-am mai pomenit” - Radu Greceanu; Maria-Constantin Duca: „gătit-au Măria sa pre fiica Mării sale cu toate céle vrédnice, cuvioase și domnești cinsti și orânduiala și împreună cu cinstite și mari obraze
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
s-au făcut în luna lui noemvrie, însă veselie domnească mare și înfrumusițată, care în zilele noastre asémene aceiia n-am mai pomenit” - Radu Greceanu; Maria-Constantin Duca: „gătit-au Măria sa pre fiica Mării sale cu toate céle vrédnice, cuvioase și domnești cinsti și orânduiala și împreună cu cinstite și mari obraze o au trimis anume cu cinstită, cea cu de toată creștinătatea împodobită, jupâneasa Stanca, maica Mării sale lui Costandin vodă și cu cinstitul și blagorodnicul unchiul Mării sale Costandin Cantacuzino, carele
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
din Popești, Domn al țării Românești între 1669 și 1672. Era fiica postelnicului Neagu și nepoată a acelui Voievod („om de casa Cantacuzinilor”) ironizat de cronicarul Bălenilor și expulzat într-un ridicol al sărăciei doar prin transcrierea meniului de la masa domnească (urmare a dependenței totale față de „Postelnicești”, adevărații stăpâni ai țării): „[...] pentru ca să facă ce le va fi vrerea, cum și făcea, nu numai boerilor, ci tocmai și ticăitului domnului Antonie vodă, că atâta îi scurtase toate veniturile, cât nici dă mâncare
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în boală grea, au plătit datoria sa, ce-au fost datoria lumii, și s-au săvârșit la anul 7054, septembrie 2, vineri la miază noapte...”) n-a obligat-o pe Doamna Elena Ecaterina să părăsească odăile rezervate ei în palatul domnesc. N-a plecat, fiindcă, în chiar ziua morții soțului ei, „boerii cu toată țara” (Grigore Ureche) „rădicară” (după sfatul episcopilor și al întregului sfat” - zice Macarie, a cărui opinie trebuie să fi consunat cu ale celorlalți) la domnie „pre Iliaș
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
și frumoasă poveste de dragoste; Miron Costin, posac, consemnează doar întâmplarea ce ținea de o „istorie anecdotică”, neinteresantă pentru el: „Având Radul-vodă o fată din trupul lui, ar fi fugit ea cu o slugă, ieșind pe o fereastră din curțile domnești din cetatea Hârlăului. Și s-a ascuns în codru. Și au făcut Radul-vodă năvod de oameni și au găsit-o în mijlocul codrului, la o fântână ce se cheamă Fântâna Cerbului, lângă podul de lut. Deci pe slugă l-au omorât
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
fel de „Curte” (mă voi întoarce asupra acestei chestiuni), volubilă înainte, sobră acum, „care îi ocupă timpul, dar și o ajută, îi umplu viața”. ...și se plimbau prin grădini Dacă este aproape sigur că urmașii lui Petru Cercel în palatul domnesc de la Târgoviște au putut să se bucure de „mândrele grădini italienești”, amenajate lângă palat (construit de Domn; ca și biserica) - Franco Sivori, secretarul italian al Voievodului, le-a văzut și vorbește cu admirație despre ele, ca și despre „colțul zoologic
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Doamnei Ruxandra. Maniera italienească de a îmblânzi (un control „estetic”) cadrul vegetal (n-aș vrea să trec cu vederea nici „intervenția” lui Matei Basarab, care, om gospodar și plin de respect pentru duhul autohton, poruncise ca, la București, lângă palatul domnesc, să fie plantată „livedea gospod.” [livada domnească]), de a oferi condiții pentru un repaus într-un spațiu disciplinat, pătrunde riguros la Curțile Domnești românești (după cum, la fel, se răspândise după 1550 și în Occident). Grădina domnească era un spațiu vegetal
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Basarab, care, om gospodar și plin de respect pentru duhul autohton, poruncise ca, la București, lângă palatul domnesc, să fie plantată „livedea gospod.” [livada domnească]), de a oferi condiții pentru un repaus într-un spațiu disciplinat, pătrunde riguros la Curțile Domnești românești (după cum, la fel, se răspândise după 1550 și în Occident). Grădina domnească era un spațiu vegetal privat, realizat, la început, prin utilizarea cadrului natural (era doar o variantă „amenajată” închisă, ocrotită, a pădurii) și destinat folosirii lui individuale de către
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la București, lângă palatul domnesc, să fie plantată „livedea gospod.” [livada domnească]), de a oferi condiții pentru un repaus într-un spațiu disciplinat, pătrunde riguros la Curțile Domnești românești (după cum, la fel, se răspândise după 1550 și în Occident). Grădina domnească era un spațiu vegetal privat, realizat, la început, prin utilizarea cadrului natural (era doar o variantă „amenajată” închisă, ocrotită, a pădurii) și destinat folosirii lui individuale de către Voievod și familia sa. Din când în când, pe măsura trecerii timpului, grupului
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
la palatul brâncovenesc de la Mogoșoaia o grădină „pătrată, în stil italian” și tot după un model familiar lui i se înfățișa și grădina - desenată, se zice, de un arhitect străin, numit Pecena Levin, și îngrijită de specialiști italieni - a palatului domnesc de la București: „Această grădină - spune secretarul florentin -, vorbind drept, este destul de frumoasă, de formă pătrată și desenată după bunul gust italian”. Apa, remarcată de istorici în grădina Frumoasa, cu care Grigore al II-lea Ghica îi va uimi pe ieșeni
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
în grădina Frumoasa, cu care Grigore al II-lea Ghica îi va uimi pe ieșeni pe la 1740, își făcuse apariția - cu luciul ei odihnitor și răcoros („apa răcoritoare” face parte din imaginarul românesc al raiului) - de multă vreme în grădinile domnești. Tot implicarea desfătării o urmăreau și amenajările ce încep să mobileze grădinile de pe la jumătatea veacului al XVII-lea - chioșcurile (celui de la București Del Chiaro îi zice loggia), edificii ale odihnei care vor deveni foarte repede polifuncționale, „spații ale repaosului”, podoabe
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
judecând - în afara neregulilor din comportarea oamenilor Bisericii - și chestiuni legate de familie (între ele căsătoriile dintre rude - le îndemna tradiția bizantină, care le punea la dispoziție și pravilele) și de moșteniri, împărțind dreptatea, cel mai adesea, în baza unor mandate domnești (drepturile de jurisdicție încredințate mănăstirilor, episcopilor sau mitropolitului, întărite și reconfirmate de voievozii în succesiune, se transformau deseori în imunități) sau chiar și fără delegări speciale. Inamicii văduvelor au fost mulți și inventivi. Două dintre văduvele care și-au legat
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lor, care cereau popei Costandin și văduvei Ioana diaconeasa stăpânirea a patru delnițe din moșia Bârzești, nu au dreptate (pricina se mai judecase o dată) și că toate actele și mărturiile „oamenilor bătrâni” dovedesc netemeinicia acestei pretenții, „pentru care am dat domneasca noastră carte la mâna preotului i a frate-său și a diiaconesi Ioana...”. Destule necazuri le pricinuiau văduvelor de boieri (drept este că și printre ele se aflau destule care practicau abuzul și își îndemnau urmașii să continue conflictele; cum
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
care au fost nevoiți să-i dea înapoi lui Dragomir armașul 44.000 de aspri (un sat - Tâmbureștii), întrucât Mandea, fratele lui țintea, și Dragomir armașul, „ei au fost birari în județul Râmnicul Sărat. Deci a fugit Mandea cu asprii domnești de haraci, cu 88.000, peste Dunăre, la Mircea voievod”. Dându-i satul, urmașii lui Mandea „s-au plătit de către Dragomir armașul” (se arată în hrisovul dat de Alexandru al II-lea Mircea). Complicată viața văduvelor... Spectrul sărăciei: confiscarea averii
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]