2,129 matches
-
strecurase prin „relații“. De la fereastra înaltă a camerei ei ce da spre curtea interioară, sora bunicii ne explica: aia e prințesa cutare (în mintea mea, capotul ce-l purta baba - doamnă Chiajna la pensie - se transforma în strai bogat de domniță, cârpa în brocart strălucitor, ridurile grele de la gât în șirag de mărgăritare), ailaltă ministreasa cutare... De fapt, niște ruine umane care abia se târau, pe când călăuza noastră printre blazoane vermiculare se ținea dreaptă și vioaie, înaltă și voinică, nespus de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
fost martora căderii regimului comunist pe când vă aflați în Europa de Est? Cum ați perceput acele evenimente? În decembrie 1989 eram studentă la Facultatea de Istorie și Filosofie din cadrul Universității București. Locuiam cu mama și fratele meu într-un apartament pe strada Domnița Anastasia chiar vis-à-vis de Ministerul de Interne. Deci, în perioada evenimentelor din decembrie 1989, am avut ocazia să fiu martoră a unora dintre cele mai dramatice momente ale căderii comunismului în România. Primul episod la care am asistat de la balconul
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Administrative/882_a_2390]
-
Revista idealistă”, „Făt-Frumos”, „Flacăra”, „Gazeta Transilvaniei”, „Timpul”, „Vocea adevărului” ș.a. Ecouri din lirica Văcăreștilor și a lui Costache Conachi se răsfrâng în stihurile lui G. (un volum intitulat Poezii apare în 1873 la Iași, în același an cu nuvela istorică Domnița Ruxandra și cu o culegere de nuvele și poezii, Încercări literare), înrâurit însă mai evident de V. Alecsandri. E o poezie în ritmuri săltărețe, cu un tonus, în fond, optimist, robust, care cochetează uneori cu poza romantică, poetul deplângându-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
Unele pagini sunt de evocare pur și simplu, fără intenție literară (Amintiri din timpurile „Unirei”, Din Junimea, Cum am început a scrie, O baie în Marea de Nord, O serbare școlară). Zile trăite (1903) este cartea unui memorialist predestinat. SCRIERI: Domnița Ruxandra, Iași, 1873; Încercări literare, Iași, 1873; Poezii, Iași, 1873; Novele, I-II, Iași, 1880; ed. 2, I-III, București, 1886; ed. 3, I-III, București, 1899; ed. 4, I-III, București, 1907-1908; Poezii, Iași, 1886; Domnița Ruxandra. Fluierul lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
memorialist predestinat. SCRIERI: Domnița Ruxandra, Iași, 1873; Încercări literare, Iași, 1873; Poezii, Iași, 1873; Novele, I-II, Iași, 1880; ed. 2, I-III, București, 1886; ed. 3, I-III, București, 1899; ed. 4, I-III, București, 1907-1908; Poezii, Iași, 1886; Domnița Ruxandra. Fluierul lui Ștefan. Piatra lui Osman..., Iași, [1893]; Poezii, Iași, 1893; Pagini răzlețe, Iași, 1901; Zile trăite, Iași, 1903; Pacate mărturisite, Iași, 1904; Bogdan Petriceicu Hasdeu, București, 1909; Spice, București, 1909; Aliuță. Șanta, București, [1916]; Petrea Dascălul, București, [1916
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287162_a_288491]
-
precum și a celei următoare (Golful sângelui, 1936), în care e încorporată unui ciclu de cinci secvențe, unde ea devine a doua. Inspirația îi fusese declanșată poetului de o inscripție latină de pe mormântul soției unui principe transilvan. Eufonia numelui francez al domniței, îngropată „la Sâmbăta de Sus/ în munții valahi, cu fața la Apus”, i-a stârnit poetului, el însuși născut din mamă franceză, imaginația și visarea : „ce-ai căutat pe unde plânge doina... Simplul fapt de a releva inscripția funerară și de a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
i-a stârnit poetului, el însuși născut din mamă franceză, imaginația și visarea : „ce-ai căutat pe unde plânge doina... Simplul fapt de a releva inscripția funerară și de a recompune în filigran pe marginea ei icoana imaginară a unei domnițe dispărute de veacuri în tainița uitării e în sine un fapt poetic. Radu Boureanu, închipuindu-și viața de supunere și răbdare a domniței străine în umbra castelanului de la Sâmbăta de Sus, îl anticipează pe Lucian Blaga, care o va cânta
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
a releva inscripția funerară și de a recompune în filigran pe marginea ei icoana imaginară a unei domnițe dispărute de veacuri în tainița uitării e în sine un fapt poetic. Radu Boureanu, închipuindu-și viața de supunere și răbdare a domniței străine în umbra castelanului de la Sâmbăta de Sus, îl anticipează pe Lucian Blaga, care o va cânta mai târziu pe Uta, al cărei chip gingaș și învăluit în taină se află sculptat în catedrala de la Naumburg („lângă scutul seniorului, Uta
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
scutul seniorului, Uta...”). Ca și de o inscripție latină pe un mormânt uitat, imaginația poetică poate fi declanșată și de un „anunciu” inserat prin anul 1837 în Gazeta de comerciu : „S-a scos în vânzare o roabă de 18 ani”. Domniței de la Sâmbăta de Sus i-a rămas doar numele pe o piatră de mormânt ; tinerei roabe nici atât : „Cum o cheamă pe fată nu știe nici pământul/ Pe care nu rămase dovadă peste ani/ Semn funerar ”. De ce să fi fost scoasă
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
exact, o anumită opțiune culturală : Viața spătarului Milescu (1936) și Frumosul principe Cercel (1978) ; două destine românești de anvergură europeană. Interesul pentru aceste două personaje istorice ̀ mi pare de aceeași esență cu cel pe care i l-a suscitat domnița franțuzoaică de la Sâmbăta de Sus. Radu Boureanu face parte dintre cărturarii români care înțeleg tradiția românească în spirit european, ̀ mpotriva mentalității vernaculare și xenofobe a trublionilor recurenți. Punctul cel mai înalt al poeziei lui Radu Boureanu îmi pare a
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
de goûtéurile de la cinci, când mergeam în mare favoare, invitate de ea; de covoarele persane, de șalurile venețiene, de argintăria masivă și vesèla de un gust rafinat; de cupeul ce venea să ne ia de la școală și de aerul de domnițe autentice pe care îl aveam, scoborând din caretă: Tem pus edax rerum... (Timpul care distruge totul). Am vorbit numai despre tine, despre iubirea și înțelegerea noastră adâncă; în cameră plutea, pe când vorbea, un aer de grație vetustă; se lămurea estompat
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
nu Emanuel uitase jocul în care se angajase (Moara la Iosafat), ci Vladimir era amnezic. El nu înțelege că Emanuel murise, trecuse podul spre Valea Iosafatului. Onofrei povestește despre un ofițer de roșiori, pe care l-a întâlnit pe Strada Domniței. El se întoarce acasă călare. Era un bărbat frumos, însetat de cultură. Existența lui este un adevărat ritual, desfășurâdu-se pe un plan metafizic. Totul a pornit, după cum afirmă el, de la Upanishade, când locotenentul și-a pus întrebarea în legătură cu propria existență
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
spus, perspectiva istorică a narațiunii din 1904 era precară. Imputare aplicabilă, de altfel, și istorisirii Vremuri de bejenie (1907), ca și romanului Neamul Șoimăreștilor (1915). La maturitate, un Sadoveanu atent apelează metodic la documente; cu cinci ani înainte de romanul Nunta domniței Ruxanda (publicat în 1932) adunase informații și date multiple: despre boierii de întâiul și al doilea rang, despre componența divanului domnesc al lui Vasile Lupu, despre sistemul administrativ și judecăți ("Pravila"), despre monedele în circulație și altele. Atrag luarea aminte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
zidurile numai că e mai înalt, 30-40 metri și mai impunător. Aici se zice că-și avea sălaș în al 14-lea veac Dobrotici, pirat care vămuia marea din acest cuib de vultur. Banditul acesta a devenit prinț luând o domniță dela Bizanț, fata împărătesei, și el însuși a fost socru lui Mircea, dându-i zestre Dobrogea. Pichet grăniceresc. Farul, clădire albă, deasupra mării, în bătaia vânturilor. Singurătate mare. (Drumul pe care am venit printr-un sat de găgăuzi, sat bogat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
plecarea noastră, vorbesc de pace, pace! Șef al biroului de informații care a debutat prin a ataca diligența de Hotin. Așteptând pe domnu Ministru, fruntașii satului, cu popa, s-au chirchilit și primesc pe ministru cu grozav entuziasm. [LEXIC. NUNTA DOMNIȚEI RUXANDA] [1927]* Dintr-o colindă basarabeană: Câte flori sunt pre pământ Toate mărg la jurământ. Numa spicu grâului Și cu lemnu Domnului Stau la poarta Raiului Și judecă florile Unde li-s mirosurile. Le-au luat madamele Să-și stropască
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Bogdan cu bătrânul; dar înainte pune la cale cu feciorul lui Jder și cu tovarășul lui cel bețiv, eliberarea bătrânului Jder. Bogdan încredințează bețivului un inel care va deschide porțile. La granița Pocuției; puterea lui Ștefan-Vodă. Dragostea lui Bogdan pentru "Domnița îndepărtată" și gândul lui s-o cucerească cu sabia. N-are nădejde însă când se gândește că e slut. Întoarcerea cu sănii pe viscol. Bogdan duce pe tatăl său la casa Jderului, unde e găzduit, unde află dragoste și-nțelege
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
țara de jos... Domnul ese ca să vadă alaiul, după chinuite zile de podagră, la 80 ani în lumina și înflorirea codrului și a câmpiei... Oști Bătrânul Boldur și Leul Moldovei Bogdan tânărul și Maria Doamna Hrăman... El a iubit pe domnița Leșilor Elisabeta Pentru dragostea și ura ei a dat o bucată de țară, a ars cetăți și a prădat Lehia. Și n-a nădăjduit niciodată în dragostea unei femei totuși l-a iubit o zână și el n-a știut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a ars cetăți și a prădat Lehia. Și n-a nădăjduit niciodată în dragostea unei femei totuși l-a iubit o zână și el n-a știut decât după ce ea a murit ori în ceasul morții ei A iubit O domniță de departe Dar de ea n-a avut parte... Pe calul lui îl chema Mehmet. Cort de piei de căprioară. Peste zale Bogdan purta contăș de coloarea sângelui dulamă, ca mușchiul, de catifea. Căciula de râs cu pene de cocor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Basarabilor -, a umblat în Orient și la Veneția cunoaște multe lucruri; are o înclinare spre proverbe filosofice, nu e măscărici cât are humor de aceea displace boierimii. Lui Vodă îi place să-l audă câteodată, mai ales ca să facă plăcere Domniței celei tinere a lui Radu-Vodă. 27 Fevr. și următoarele zile anul 1470 arderea Brăilei și a cetății de Floci. 1471 război cu Radu-Vodă Joi 7 Mart 1471 au intrat Tătarii până la Tg. Siret. 8 Noemvrie împarte Ștefan Steaguri armatei la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a cetății de Floci. 1471 război cu Radu-Vodă Joi 7 Mart 1471 au intrat Tătarii până la Tg. Siret. 8 Noemvrie împarte Ștefan Steaguri armatei la Milcov 18 Noemv.-20 Noem. Cursul apei Miercuri 24 Noem. Ștefan luă Cetatea Dâmboviței și domnițele și averile și a stat cu oastea în benchet trei zile la 28 Neoembvrie vin Turci dela Giurgiu (13000), dar sunt zdrobiți. La 31 Dechemvrie 170000 turci intră în Moldova și așează tabără la Bârlad dar în primăvară Ștefan restabilește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la o ............, muierile au înconjurat un detașament întârziat de Turci (Turcu cu untu) și l-au vârât în iaz, mânându-l cu cocioarve aprinse; apoi au dat foc stuhului... V. Ștefan Meșter se duce la cetatea Neamțu, ca să vadă pe domnițele lui Radu-Vodă. De acolo din pisc vede cete de năvrapi în pradă; trimite răspuns lui Onu Păr-Negru și alcătuiesc o lovitură. Meșter se duce la Ștefan-Vodă. Onu Păr-Negru întâlnește un convoiu în care găsește o fată de cneaz purceasă la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
o coaliție contra Păgânilor. Papa trimite emisar până la Uzun Hasan. 1470 Ștefan a bătut Brăila dela 1470 la 1473 urmează o serie de incursiuni și lupte între Munteni și Moldoveni 1473 Ștefan pune pe Laiotă. Atunci ia pe Doamnă și Domniță. Laiotă trădează. 1474 Ștefan duce pe Basarab cel tânăr. 1472 Ștefan ia pe Maria de Mangop Prinții de Mangop (Paleologi) erau rude cu cei dela Trapezunt, care și ei dăduseră o soție lui Huzun Hasan. 1474 Trimisul Papei la Uzun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
din Mangop 18 Noembrie 1473 războiul cu Radu-Vodă. Izvorul Apei trei zile depărtare de București. la 21 urmărire la 23 în preajma Dâmboviței la 24 intrare în Buc. Radu fuge la Giurgiu. Oastea stă în Buc., trei zile. Ștefan ia pe Domnițe. în scaun a fost așezat Basarab cel bătrân Laiotă feciorul lui Dan Voievod, care domnise în Muntenia cu 20 ani în urmă pribeag la Sighișoara cu Basarab cel tânăr. După războiul la Munteni, Domnul își așază tabăra la Vaslui. 1474
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1935). 7. cf. Anii de ucenicie (1944). 8. I. I. Mironescu (1883-1939) medic, profesor la Facultatea de medicină din Iași, scriitor. Prieten al lui Mihail Sadoveanu. 9. "Prietinul" era Octavian Goga. 10. Paginile 143-146 însumează documente pregătitoare pentru romanul Nunta domniței Ruxanda (1932). PARTEA a IV-a 1. Corneliu M(oldovanu) (1883-1952), scriitor. 2. "Costake" Popa ginerele lui Mihail Sadoveanu. Soțul Profirei Sadoveanu. 3. Stanley, Sir Henry Morton (1841-1904), ziarist și explorator britanic. 4. Petre Andrei (1891-1940)profesor la Universitatea din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
găselnița cu căminul de fete a fost a celor de la "Personal" și "Secu" (ceea ce era cam totuna), putând astfel à la longue sa ne verifice "tăria" de caracter. Mai gândesc și la aspectul pozitiv al situației fiind înconjurați de atâtea domnițe, care de care mai jună belă, dichisită și cu vino-ncoa, trebuia și noi să ne prezentăm și să ne comportăm civilizat și cu ștaif, punând astfel în practică cele studiate la prelegerile privind "Protocolul". Menționez că spre cinstea MAE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]