14,040 matches
-
pământ pentru școală și alte instituții culturale. Mai menționăm că toate documentele (statistici, tabele, proceseverbale) se referă numai la o parte dintre cei împroprietăriți (aproximativ 190 din 309), în principal foști clăcași din Lunca. împroprietărirea clăcașilor din comuna Filipeni în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza a avut ca urmare concentrarea bejenarilor bucovineni așezați în locuri diferite pe moșia Filipeni (Știubiana, Dobreana, Slobozia, Valea lui Pește, Fântâna Durii) în satul Lunca, pe ambele maluri ale Dunavățului: o parte s-au așezat în stânga
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
vreme, pe moșia boierească se folosea munca țăranilor dependenți, vecini, deveniți clăcași, care aveau în folosință suprafețe de teren primite de la proprietar, a slugilor boierești - oameni de curte - și a robilor țigani. Gospodăria boierească era scutită de unele dări față de domnie, pe cât vreme gospodăria țărănească plătea o largă categorie de dări, ducând, în unele cazuri, la pierderea statutului social. Unealta principală pentru munca în agricultură era plugul din lemn cu cuțit de fier. Se folosea atât plugul greu pentru desțelenire, trasă
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
alcoolice îl aveau proprietarii moșiilor - boieri și mănăstiri - aceștia au întrevăzut posibilitățile de câștig de pe urma transformării cerealelor în alcool și au înființat „fabrici” de distilare numite velnițe. Industria alcoolului absorbea întreaga producție de cereale, încât a fost nevoie de intervenția domniei și a Porții Otomane. Fabricarea alcoolului era cunoscută românilor din Moldova cu mult timp înainte de a se fi adusă procedeul alcoolului din Galiția (horilca). Pe la 1670, Duca Vodă scutește de camătă o velniță a mănăstirii Trei Ierarhi din Iași și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
călărea o mârțoagă. Despre oi, Cantemir ne spune că sunt de trei feluri: oile de munte, oile de Soroca (astăzi Republica Moldova) și oile sălbatice de pădure. Oilor de la munte nu li se știe numărul, cele din ținutul Câmpulungului aduceau venituri domniei care percepea darea numită gorștina de oi. Și pentru vitele mari se plătea o dare numită văcărit, aplicată numai în anumite perioade și evenimente deosebite, când erau impuse la dări mănăstirile și boierii. Până la mijlocul secolului al XIX-lea în
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
în cancelaria domnească. Începânăd cu secolul al XVII-lea, limba slavonă a început a fi înlocuită în slujba religioasă, în scrierea cărților bisericești, în cancelaria domnească și în cultura istorică cu limba română, scrisă cu alfabetul cririlic, folosit pânăă la domnia lui Alexandru Ioan Cuza (1859-1866). Nu va fi deci de mirare dacă în toate bisericile românilor, inclusiv în biserica mănăstirii lui Coste Călugărul de pe Runc, în biserica din Filipeni și Fruntești, s-a făcut slujba în limba slavonă, după cărți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Ce știm sigur este că la 1565 este amintit popa Onica din Fruntești, care, împreună cu rudele sale din Obârșie (e vorba de obârșia, începutul Dunavățului, adică Mărăști, însă s-ar putea să fie și Obârșia Berheciului) l-au pârât la domnie (domn era Alexandru Lăpușneanu) pe Gavril Dunavăț și pe verii lui din satul Filipeni pentru o jumătate de poiană, unde a fost Coste Călugărul. Despre sat și biserică vorbește un document din 1605, în care Anton din Fruntești cere să
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pe spusa celor bătrâni și după o corespondență găsită în arhiva bisericii, lucruri notate de preotul Gh. Chirilă. Pentru edificarea cititorului transcriem raportul preotului Gh. Chirilă din 1893: „Domnule Ministru, Subsemnatul George Chirilă din secția Lunca, comuna Filipeni, conform ordinului Domniei Voastre nr. 3728, vă comunică cu respect următoarele: 1. Patronul bisericii este Schimbarea la Față; 2. Personalul de servire la această biserică este complet; 3. Ca preot singur la această biserică mă numescă George Chirilă și sunt hitoronisit, confirmat prin actul Episcopal
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
își respectă angajamentele vis-a-visă cu plata contractuală; 13. Parohienii de la această biserică sunt adevărați creștini ortodocși; și sub raportul moral își îndeplinescă datoriile religioase vis-a-visă cu biserica și cu personalul bisericesc. Acesta fiind rezultatul ce vă pot comunica conform ordinului Domniei Voastre nr. 3728 și vă rog să binevoiți a primi osebita stimă și respectu ce v consacru. Preot ss. Gh. Chirilă.” Bisericuța modestă din lemn tip navă, fără pridvor, cu pronaosul și naosul formând o singură încăpere, cu altarul despărțit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
prin secolul al XVII-lea, când s-a scrisă românește dar cu alfabet slav, numit chirilic, după numele celui care l-a „inventat”, misionarul creștin Chiril, grecă sau bulgar ca neam, alfabet folosit de români până la introducerea alfabetului latin, în timpul domniei lui Al. I. Cuza. Poporul de rând, căruia și se citea Evanghelia slavă într-o limbă necunoscută, a suportat cu stoicism pe preoții care citeau din cărțile religioase și nu suntem siguri că ei șștiau cu adevărat ce citesc; mai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
introducerea prin forță , prin amenințare și grele pedepse, a limbii slavone. Această înlocuire sar fi făcut, potrivit unei tradiții, prin anul 1150 (cel puțin pentru vlahii din sudul Dunării), sau, după Dimitrie Cantemir, în Moldova, înlocuirea s-a făcut în timpul domniei lui Alexandru cel Bun). Nici un clerică român nu și-a pusă întrebarea (atunci, în secolele trecute și apuse) de ce Dumnezeu nu înțelege limba română, încât era nevoie de un mijlocitor atât de greoi, de neînțelesă pentru cei mulți, ca limba
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
clasele a V-a, a VI-a și a VII-a; dna Maria Păvăluță, învățător definitiv la clasa a IV-a și dna Elena Pintilescu învățător definitiv instruiește elevii clasei a II-a. Am găsit prezenți la datorie pe toți domnii învățători care țin cursuri de dimineață. în orele de după amiază, predă la clasa I dl Dumitru Arbureanu, învățător gr. II și la clasa a II-a dna Ermina Moisei, învățător definitiv. Sălile în care se țin cursurile sunt împodobite cu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
organelor fiscului, explică, în bună măsură, „ascunderea” populației birnice. De altfel, sunt mărturii de epocă că „nu se poate ști numărul exact al locuitorilor Principatelor Românești extracarpatice și nici guvernele înșiși nu-l cunosc”, după aprecierea consulului austriacă Reicewich. Nici domniile, nici boierii nu erau interesați în recenzarea exactă a populației, pentru a nu se mări dările (haraciul) către Poarta Otomană, cât și pentru a nu trezi interesul altor puteri pentru teritoriile românești, idee pe care o găsim exprimată de delegația
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
a nu se mări dările (haraciul) către Poarta Otomană, cât și pentru a nu trezi interesul altor puteri pentru teritoriile românești, idee pe care o găsim exprimată de delegația boierilor români în fața înaltelor autorități țariste din Petersburg, în 17691770. în timpul domniei lui Mihail Sturza (1834-1849) s-a făcut, în 1846, o alt înregistrare a populației după „o rotunjire” din care reiese că populația (liuzi) a scăzut față de Harta rusă din 1835: - Fruntești din Ocolul Berheciului = 38 liuzi - Filipeni din Ocolul Berheciului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1891-1896, numărul celor care plăteau impozite era de 443, cifr care reprezintă capi de familie.24 308 La începutul secolului al XX-lea, în România Mică de după 1906, când s-au sărbătorit, cu prea mare fast, 40 de ani de domnie ai regelui Carol I (1866-1916), dar și după tragedia răscoalelor țărănești din 1907, guvernanții de atunci au vrut să măsoare puterile țării după numărul populației, determinată de condițiile economice și de structura administrativă, reflectată în recensământul din 19 decembrie 1912
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mai făcea „nunta cu vedre” și orații de nuntă. Vadra, după câte se știe, este o unitate de măsură pentru capacități, cu care se măsura vinul. Am făcut atâtea vedre de vin, spuneau gospodarii răzeși, sau plăteau zeciuiala vinului către domnie tot în vedre. Când vorbim de nunta „cu vedre”, avem în vedere două aspecte: câte vedre de vin se „cheltuiau” cu nunta și, al doilea aspect, mirii erau întâmpinați cu vedrele pline cu vin, dar nu știm dacă erau vărsate
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
că iasă la arat. Toader Pușcu nu i-a răspunsă nimic, nu l-a alungat cu vorbe grele, ci s-a întorsă spre casă și l-a strigat tare pe fecioru-său, Veniamin, spunându-i să aducă boii cu plugul că „domnia lui” vrea să meargă la arat. Activistul a bătut în retragere și a povestit pățania, s-a lecuit de propagandă ateistă. X. 4 Evoluția locuinței. Casa cu chiler, casa tradiționalș. Siliștea casei* Vechile așezări din tot arealul românesc, nu numai
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
răzeși a scăzut, iar situația lor socială s-a deteriorat ca urmare a asaltului dat de boieri asupra moșiei răzeșești. Despre o participare la conducerea treburilor obștești n-a mai putut fi vorba; totul se reducea la plătirea dărilor către domnie și a „birului” către Poarta Otomană. Până la Unirea Principatelor din 1859, niciun domnitor, niciun boier nu a luat în seamă țărănimea care ajunsese în stare de clăcășie pe moșiile proprietarilor. Atunci, la divanurile ad-hoc, au fost chemați și câte șase
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
dă-i țăranului o țară, o bucată de pământ, ca să aib și el țară, și să-i poți spune du-te și mori pentru ea. Pentru țăranii din comuna Filipeni, au vorbit la Unire și la marile reforme înfăptuite în timpul domniei lui Alexandru I. Cuza, boierii din familia Rosetti, despre care știm că n-au fost în opoziție față de Al. I. Cuza și reformele sale, dar tim sigur că la Războiul de Independență au vorbit chiar țăranii din Filipeni (Lunca), mergând
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
termen modern, putem spune că juzii, cnezii, vatamanii și staroștii sunt organe executive; organele puterii sunt reprezentate de sfatul „oamenilor buni și bătrâni”. Puterea militară (centrală) reprezentată de șefi militari ai cetelor migratorilor sau, după întemeierea statelor feudale românești, de domnie (domnul era și voievod) impunea obștilor unele dări și tributuri constând din cereale, piei de animale, carne, produse lactate, miere și bani (moneda era rară și se găsea greu). Obligațiile materiale ale obștilor erau repartizate global (gloabele, amenzile, dările), apoi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
mărturie în numele satului, participa la hotărnicii, stabilind hotarele, care, apoi, erau înscrise în documentele de cancelarie. Obștea avea dreptul de judecată asupra membrilor săi, bătrânii satului având calitatea de judecători. Obștea nu putea judeca cazurile de omor care erau date domniei: „Și care va fi vinovat de moarte să-l lege bătrânii aleși ai satului și să-l trimită la curte, la judecată și la spânăzurătoare.” în caz de omor (nu avem relatări despre astfel de cazuri în Filipeni și Fruntești
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
centrale era colectarea multelor dări în produse și bani, a gloabelor și amenzilor, era firescă să existe un personal numerosă care umbla prin sate pentru strângerea sumelor datorate. Dările erau diferențiate după categoria socială a datornicului. Răzeșii plăteau dările către domnie (stat): dajdia - 30 lei anual, la fel, ruptașii, cei care încheiau cu visteria o înțelegere că plătescă o singură dată toată suma datorată și nu pe sferturi. Țăranii liberi, răzeșii, erau datori domniei cu multe alte dări în natură, din
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
socială a datornicului. Răzeșii plăteau dările către domnie (stat): dajdia - 30 lei anual, la fel, ruptașii, cei care încheiau cu visteria o înțelegere că plătescă o singură dată toată suma datorată și nu pe sferturi. Țăranii liberi, răzeșii, erau datori domniei cu multe alte dări în natură, din cereale, din vite, din vin, din oi, toate strânse de oamenii desemnați de domnie, prin intermediul boierului din zonă, de regulă dintre mazili, sau chiar dintre răzeși. În epoca modernă, privighetorul de ocol (un
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
o înțelegere că plătescă o singură dată toată suma datorată și nu pe sferturi. Țăranii liberi, răzeșii, erau datori domniei cu multe alte dări în natură, din cereale, din vite, din vin, din oi, toate strânse de oamenii desemnați de domnie, prin intermediul boierului din zonă, de regulă dintre mazili, sau chiar dintre răzeși. În epoca modernă, privighetorul de ocol (un fel de subprefect) ordona mazililor să strâng dările pe sferturi, plătite în moneda care circula atunci: galbeni, carboave, sorocoveți, ruble și
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
sau vataman. Așa cum am arătat [vezi: supra], bejenarii s-au așezat în diferite locuri pe moșia Filipeni: în Știubiana, în Slobozia, în Dobreana și în lunca Dunavățului, dar nu formaseră pe deplin satul numit Lunca. Într-o anafora (raport către domnie) din iunie 1839, în care sunt înregistrate actele răzeșilor din Fruntești, cu pretenții asupra moșiei Dobreana, este înscrisă la punctul 17 - un izvod (inventar) din 26 martie 1818, iscălit de medelnicerul Boghici, cuprinzător de 588 lei ce s-ar fi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
1869: locotenent de primar este Nechita Pușcuță care semnează cu chirilice și martorii la fel (erau obligatorii la înregistrarea nașterii, căsătoriei, decesului). Pe 11 octombrie 1869 apare locotenent de primar Vasile Bârgăoanu care semnează cu chirilice. Deși chiar de la începutul domniei lui Al. I. Cuza se trecuse la alfabetul latin, mult timp s-a mai folosit alfabetul chirilic, apoi s-a folosit un alfabet de tranziție în care se scria cu alfabet chirilică și cu alfabet latin. În 1871 primar era
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]