KorAP: Find »[drukola/base=drac & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...580 >

14,485 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855

mai ales presa. MINISTRUL: Da, presa rîde atît de ușor. Uneori îi invidiez că sînt veseli. Veseli ca niște... Ca niște purceluși. JENI: Mielușei. MINISTRUL: Nu, purceluși. JENI: Mielușei. MINISTRUL: Pur-ce-luși! Ce rost are să ne contrazicem? JENI: Așa e! Porcii dracului. Ar fí în stare să rîdă de dumneavoastră doar pentru că aveți o secretară pe care o cheamă Jeni. Sau că umblați cu pantalonii descheiați. Sau că la petreceri vă puneți chiloții în cap ca pe o bonețică. MINISTRUL: Eu? Am

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
fi să-mi aduci cafeaua? Poate e gata demult. JENI: Cum să fie gata dacă n-am comandat-o? MINISTRUL: Ai dreptate. Poate ar fi mai bine să renunț la cafea. JENI: Mult mai bine. MINISTRUL: Am s-o dau dracului de cafea. E atît de neagră, de deprimantă, de dulce, de amară, de inefabilă. JENI: Vai, domnule ministru. Să păstrăm măsura. Cafeaua nu poate fi inefabilă. MINISTRUL: Și totuși, într-o zi ca asta... JENI: Ziua Europei? MINISTRUL: Exact. JENI

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
ai luat-o de la alegătoarele tale, din circumscripția ta de nespălați. MINISTRUL: Știi tu că sînt nespălați? PATROANA: Păi dacă nu erau nu te alegeau pe tine. MINISTRUL: Nu m-au ales. Știi bine că nu m-au ales, nespălații dracului. Dacă nu deveneam ministru rămîneam acolo, cu ei, să-mi înfund viața în noroiul lor. Iar acum, cînd am ajuns ministru, vii și mă vinzi. Asmuți purcelușii asupra mea. Secretele mele ajung în presă... PATROANA: Aoleu! Secretele! Mamă! Faceți voi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
dragă, mai lasă-mă un minut cu scorpia asta. PATROANA: Scorpie? JENI: Acum nu sînt , Jeni, sînt Otilia. Sau Venera, cel mult. Vă rog să mă lăsați să vă prind decorația. V-am călcat panglica. PATROANA: Are și decorație, panglicarul dracu'! MINISTRUL: Nu vreau decorația. Mă înțepi de fiecare dată cu acul. JENI: Acul e sterilizat de mine. MINISTRUL: Și asta înseamnă că trebuie să mă înțepi cu el? JENI: Nu. Dar dacă vă înțep, nu veți lua microbi. Microbii îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
a făcut strigoi, n-o ajuta. Așa-i trebuie. PATROANA: Leșin... MINISTRUL: Las-o să leșine. PATROANA: Mor... JENI: O las să moară? MINISTRUL: Dacă e doar aparentă, las-o. JENI: Vai de mine! MlNlSTRUL: Ce se mai zvîrcolește, babornița dracului! Și ce rigor avea adineauri. Cu inconsecvența asta n-o mai scoatem noi la capăt. JENI: Cred că are o criză. MINISTRUL: Eu cred, dimpotrivă, că a ieșit din criză. PATROANA: Mă sufoc... Mă sufoc... JENI: Da. Se sufocă. MINISTRUL

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
un arc în cur... Nu, a fost doar o metaforă a domnului ministru. Sigur... A domnului ministru personal. Da... Sigur că este lîngă mine. Ce să facă? Bine. Încearcă să facă față situației... Ce minister? Ce minister e aici? MINISTRUL: Dracu' știe, că dacă-i schimbă mereu denumirea... JENI: Nu știm, pentru că îi schimbă mereu denumirea... Aproximativ? MINlSTRUL: Aproximativ al curselor, al burselor, ceva de felul ăsta, să-i ia dracu... JENI: Al curselor, al burselor. Ceva de felul ăsta să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
facă față situației... Ce minister? Ce minister e aici? MINISTRUL: Dracu' știe, că dacă-i schimbă mereu denumirea... JENI: Nu știm, pentru că îi schimbă mereu denumirea... Aproximativ? MINlSTRUL: Aproximativ al curselor, al burselor, ceva de felul ăsta, să-i ia dracu... JENI: Al curselor, al burselor. Ceva de felul ăsta să-i ia dracu'. Nu! Nu pe dumneavoastră... Scuzați. MINISTRUL: Al surselor. Umane. JENI: Al surselor. Exact. Al surselor umane. MlNISTRUL: Aha. Uite am notat: "Al resurselor umane și educării". JENI

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
dacă-i schimbă mereu denumirea... JENI: Nu știm, pentru că îi schimbă mereu denumirea... Aproximativ? MINlSTRUL: Aproximativ al curselor, al burselor, ceva de felul ăsta, să-i ia dracu... JENI: Al curselor, al burselor. Ceva de felul ăsta să-i ia dracu'. Nu! Nu pe dumneavoastră... Scuzați. MINISTRUL: Al surselor. Umane. JENI: Al surselor. Exact. Al surselor umane. MlNISTRUL: Aha. Uite am notat: "Al resurselor umane și educării". JENI: "Ministerul resurselor umane și educării". Nu educației, doamnă, "educării". Sigur că e altceva

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
educării". JENI: "Ministerul resurselor umane și educării". Nu educației, doamnă, "educării". Sigur că e altceva. Așteptăm. Mulțumesc. MINISTRUL: O să vină? JENI: Cred că da. Uitați că s-a mai liniștit. S-o punem pe scaun. MINISTRUL: Ce grea e, otrava dracului! JENI: Acum stă bine. Cred că scapă. MINISTRUL: Aproape că-mi pare rău. Adu-i totuși un pahar cu apă. (Jeni iese.) Ce-i cu tine? Te simți mai bine? Dă din cap într-o singură direcție, ca să pricep: da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
viață, te omor. PATROANA: Mor... Mor... Mor... MINISTRUL: Taci din gură, ursoaică năpîrlită ce ești. JENI: Domnule ministru. Au venit ziariștii. Sînt o grămadă. Spun că e ceva suspect. MINISTRUL: Și ce vor? JENI: Declarații senzaționale în exclusivitate. MINISTRUL: Cum dracu' au aflat? JENI: Au observat că n-ați ajuns la ceremonia de ziua Europei și apoi au văzut o salvare venind încoace. Așa au dedus că e ceva grav. MINISTRUL: Și salvarea unde este? JENI: N-au mai lăsat-o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
un ocnaș evadat. EMMA: De unde să știu! Eu, miloasă, l-am primit. Tu, coleric l-ai văzut și: haț! Vei beneficia de circumstanțe atenuante! CHARLES: Adică mă vei trăda. EMMA: Fără milă. CHARLES: Am vrut să te salvez. EMMA: Pe dracu'! M-ai omorît zi de zi. Ai extras morala din toate piesele proaste. Ce aere savante! Și cînd îți beai ceaiul, nepăsător, sigur că eu sînt prea proastă să te otrăvesc. Ei, destul. Și lasă porcăria aia de sabie! Să

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
iubesc, așa că prin urmare / am din amor puteri de răzbunare: (Le trage celor doi cîte una în cap, ei cad.) Dar nu-i destul ce v-am făcut anume / veți mai plăti chiar și pe ceea lume! (Apare o marionetă Drac, îi înhață pe cei doi și îi tîrăște afară, cîntînd deșănțat.) DRACUL-PĂPUȘĂ (cîntă): Ați făcut cum v-am zis / azi vă dau ce v-am promis. / (Muzică de fanfară, cortina cade peste scena păpușilor, Charles și Emma aplaudă, apol își

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
trage cortina scenei cu păpuși, se urcă pe scenă și, trăgînd de sfori, aduce marionetele în poziția verticală. Muzică. Între marionete și împreună cu ele, Emma un dans de teatru de estradă, cu gesturi tot mai indecerrte, apoi valsează cu marionete Dracului, punînd piedici celorlalte marionete, care dansează și ele. Totul este doar reveria Emmei; Toreadorul, cînd se va întoarce, nu va vedea nimic. Dansul crește în viteză.) EMMA: Ce credeți voi?! Că doamna Bovary sînt eu?! Voi sînteți doamna Bovary, nemernicilor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
vedea nimic. Dansul crește în viteză.) EMMA: Ce credeți voi?! Că doamna Bovary sînt eu?! Voi sînteți doamna Bovary, nemernicilor! Osîndiților! Șapte generații de prinți au ucis șapte generații de prințișori și viceversa. Vino-ncoace! (ÎI ia în brațe pe Drac) Tu ești doamna Bovary, drăguțule, cam tuciuriu, dar nostim! Ah, singurul spițer pe lume e amorul! El te face să ronțăi ca pe o acadea capul iubitului. (Smulge capul Prințului și-l aruncă jos.) Ce credeți voi? (Ciupește sforile marionetelor

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
jos.) Ce credeți voi? (Ciupește sforile marionetelor ca pe niște corzi de harfă.) Ce credeți voi, spînzuraților?! Că eu sînt eu? Voi sînteți doamna Bovary, singureilor! Ce să-i faci? Azi e sabatul soțioarelor de spițeri! (Trage de coadă marioneta Dracului.) Hai la mine, măgărușule! Uite ce codîrlău! Dum-ne-zeu a murit! Și te propun pentru postul lui! Asta am citit-o undeva. Unde? E bine să citești, atîrnaților, dar e mai bine să-ți vezi de treabă! (Cîntă) Pe un umăr

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
Nu știam cum. TOREADORUL: Ce monstru! EMMA ( Ia dintr-un colț cufărașul): Să nu-ți treacă prin cap să mă omori dacă o să fim singuri. Știu să ți-o iau înainte. TOREADORUL: Acum e totuna! Fac ce spui. A pus dracul stăpînire pe mine. EMMA (a luat cufărașul, e gata de plecare): Nu-ți uita spada! TOREADORUL: Nu mă mai ating de ea. EMMA: Prostii! Cum o să-ți cîștigi gloria, dacă nu luptînd? Ca să nu mai zic de bani. TOREADORUL: E

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
simțea nevoia unui mare scandal, a unei crime. Am făcut foarte bine: un subiect de vorbă timp de un an. (Iese, urmată de Toreador. După ce ușa s-a închis în urma lor, se ridică iar cortina pe scena păpușilor.) REGELE-PĂPUȘĂ: Al dracului mă doare / Vreau ca să mi-o scoată / Ce n-am pus! DRACUL-PĂPUȘĂ: Degeaba, dacă-i vătămată! REGELE-PĂPUȘĂ: Știi s-o scoți? Mi-o scoate! PRINȚUL-PĂPUȘĂ: Pe nerăsuflate! REGELE-PĂPUȘĂ: Ce n-am pus! PRINȚUL-PĂPUȘĂ: Dezleagă! REGELE-PĂPUȘĂ: Ce să mai dezleg? DRACUL-PĂPUȘĂ

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
REGELE-PĂPUȘĂ: Ce să mai dezleg? DRACUL-PĂPUȘĂ: Doamne, azi, pe robu-ți / ca eu să-l culeg! REGELE-PĂPUȘĂ: Știi s-o scoți? PRINȚUL-PĂPUȘĂ: Îndată! Zici că te-a ciupit / Un țînțar de unde nici nu te-ai gîndit. REGELE-PĂPUȘĂ: Ah, mă doare-al dracu'! DRACUL-PĂPUȘĂ: Bine că mă strigi! REGELE-PĂPUȘĂ: Scoate-mi-o mai iute! PRINȚUL-PĂPUȘĂ: Iute! Nu-ți fă griji! (Îl spintecă pe Rege cu spada și curge din el rumegușul.) DRACUL-PĂPUȘĂ (scormonește în pieptul Regelui și scoate o inimă mare de lemn

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
cu spada și curge din el rumegușul.) DRACUL-PĂPUȘĂ (scormonește în pieptul Regelui și scoate o inimă mare de lemn vopsit): Cînd e vătămată / scoate-ți-o pe dată / Cînd e vătămată / scoate-ți-o îndată! (Regele-Păpușă zace cu sforile moi, Dracul Păpușă iese mușcînd din inimă. Din tavan coboară Îngerașul hidos, care-l încoronează iar pe Prinț, în sunetul fanfarelor. În salon, de sub pînză, iese domnul Bovary și aplaudă, în picioare.) III (Scena reprezintă același salon. Mobilele au fost însă lipite

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
Asta-i discuție? Adica eu nu mai pot discuta? Ți-a plăcut sau nu baletul? EMMA: Nu. CHARLES: De ce? EMMA: A fost imoral. CHARLES: Totuși, mie mi-au plăcut foarte mult soliștii. EMMA: Și mie. CHARLES: Termină! Ești insuportabilă! Ce dracu'! N-ai pic de personalitate! EMMA: Am crezut că-i bine să te aprob. CHARLES: Adică tu nu ai nici o părere a ta? De ce? EMMA: Tu ești bărbat. CHARLES: Și ce? EMMA: Ești soțul meu. CHARLES: Și ăsta e un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
să te porți așa? Ca o oaie? Nu vrei să discutăm? Să aflăm adevărul? Nu ai chef să mă contrazici? EMMA: Nu. CHARLES: Cum e posibil? Ce vom face în felul ăsta? EMMA: Facem ce vrei tu, dragul meu. CHARLES: Dracu' să mă ia dacă pricep ceva din mofturile astea. Și pe tine, la fel. EMMA: Da. Cum zici tu. CHARLES: Altădată te enervai cînd înjuram. EMMA: E dreptul tău. CHARLES: Mai du-te naibii (Iese și trîntește ușa dinspre celelalte

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
ești dumneata? MEFISTO (stă pe fotoliu, pune spada, aceeași din primele acte, lîngă el, acum se observă că este Ion din partea I și Toreadorul din partea a II-a): Pot să stau? EMMA: Te rog! Dar cine ești? MEFISTO: Eu? Mefisto. Dracul, Lucifer... Poți să-mi spui Luci! EMMA: Să-l chem pe soțul meu... MEFISTO:A, nu! Nu-i nevoie. Lasă-l să se odihnească. Va face o călătorie lungă. EMMA: Unde? MEFISTO: Departe. EMMA: Nu cred MEFISTO: Dacă-ți zic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
masă. EMMA: Vrei ceai? CHARLES: Da, dragă! Avem nevoie amîndoi. Piesa asta a fost o mare aiureală. Tu ai înțeles ceva? EMMA: Știu și eu... Cred că da. CHARLES (bea ceai): Da... așa, și eu pot spune cîte ceva, dar dracii ăia care tot apăreau și toate uciderile alea... Mai-mai să mă tem să-mi beau ceaiul. EMMA: Chiar așa? Te lași influențat? (Rîd amîndoi.) CHARLES: Știi ce nu mi-a plăcut? Titlul! EMMA: Ca să-ți spun foarte sincer, eu nici

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
Efimița tresare. EFIMIȚA: Ce-i asta? RICĂ: O bucată nouă. Stella confidente! EFIMIȚA: Nu... asta... RICĂ: A! Un porttabac cu muzică. Are două cîntece. EFIMIȚA: Două? RICĂ: Firește. EFIMIȚA: Bine... (începe să plîngă) RICĂ: Ce ai? EFIMIȚA: Fir-ar a dracului de viață, ș-afurisită! N-am avut parte și eu măcar de o compătimire! RICĂ: Fii bărbată! EFIMIȚA (suspinînd): Întreabă-mă să te-ntreb! RICĂ: Alt nimic nu mai ai să-mi poruncești? EFIMIȚA: Ce! Eu să-ți poruncesc dumitale

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]
puțin) Ce porcărie! SONIA: Dar ce este? BUNICA: Uite ce scrie taică-tu! (citează) "Nevastă-mea semăna destul de bine cu soacră-mea. Avea firea ei acră și violentă. Nu era mult mai deșteaptă. Dar făcea mai urît cînd o apucau dracii. Adică prea des pentru mine." Nerușinatul. BUNICUL (explică): Stai dragă! N-ai dreptate. Nu el, ginerele tău, spune asta. BUNICA: Da' cine? BUNICUL: Personajul lui din nuvelă. Habar n-ai de literatură. (mică pauză) SONIA: Ia auziți! (citează indignată, bătînd

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1557_a_2855]