1,418 matches
-
să completeze lista, să nu aibă toarășii de la regiune motive de reproș, să nu-l facă de râs pe toarășul Cameniță, care provenea din cadrele raionului nostru și urmărea cu atenție toate semnalele care soseau din raionul Serenite. -Sunt elemente dușmănoase? a simulat tovarășul Gârmoci o vagă curiozitate. -Dușmănoase! a strigat cu convingere șeful Securității locale. -Atunci, bine, a hotărât primul-secretar. Și tot el: -Chiar și numele e dușmănos, ce nume e ăsta, Vodă?, ăsta e nume dușmănos! și-a dat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
urmărea cu atenție toate semnalele care soseau din raionul Serenite. -Sunt elemente dușmănoase? a simulat tovarășul Gârmoci o vagă curiozitate. -Dușmănoase! a strigat cu convingere șeful Securității locale. -Atunci, bine, a hotărât primul-secretar. Și tot el: -Chiar și numele e dușmănos, ce nume e ăsta, Vodă?, ăsta e nume dușmănos! și-a dat cu părerea Gârmoci și fruntea îi era încrețită de efortul intelectual deosebit pe care-l depusese. Această apreciere, că numele e nepotrivit, a constituit supremul argument prin care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
Serenite. -Sunt elemente dușmănoase? a simulat tovarășul Gârmoci o vagă curiozitate. -Dușmănoase! a strigat cu convingere șeful Securității locale. -Atunci, bine, a hotărât primul-secretar. Și tot el: -Chiar și numele e dușmănos, ce nume e ăsta, Vodă?, ăsta e nume dușmănos! și-a dat cu părerea Gârmoci și fruntea îi era încrețită de efortul intelectual deosebit pe care-l depusese. Această apreciere, că numele e nepotrivit, a constituit supremul argument prin care familia noastră a fost inclusă pe lista cu deportați
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
fugit în pădurea Galimea să se alăture lui Baldovin. -Futu-le mama lor de derbedei, bine că știm, îi belim, să nu le mai treacă lor prin cap cât va fi sămânța lor pe acest pământ să pună la cale acte dușmănoase împotriva orânduirii populare! a exclamat Fanache excitat de perspectiva iscată din senin de a-i înfunda pe bandiți și de a-l liniști pe tov Cameniță. *** În același timp, în pădurea Galimea, fratele meu și camaradul său își luau în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
tare, nu seamănă cu fiul ei pe care tocmai îl eliberase și care se dovedise atât de cooperant. -Tovarășa, a început tovarășul Cameniță morocănos, apoi și-a dat seama că greșise, cum să i se adreseze cu tovarășa unui element dușmănos. Nici doamnă nu putea zice, el nu folosea niciodată cuvintele domn, doamnă, nu le putea suferi. Așa că, după câteva clipe de ezitare, s-a oprit la apelativul cetățeană: -Cetățeană, recunoști că completezi împreună cu întreaga familie împotriva poporului? O undă de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
de a respecta condițiile de frățietate între noi. Nu, acuma că e drapelul, că e istoria, că e limba, că e neamul, iar mâine spui, domnule, noi nu suntem români, și venim cu niște istorii, nu aberante, de-a dreptul dușmănoase asupra românilor care au dăinuit mii de ani. Așa că trebuie să înmulțim luptătorii care trezesc această nație spre unitate, spre înțelegere, fără a urî pe străini. De fapt, noi nu urâm pe nimeni, dar luptăm pentru un adevăr, limbă română
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
în vreme ce aiuritul de Pațulea se urca pe birou cu fundul și, de-acolo, ca și cum sindicatul îl delegase să supravegheze mestecatul colegilor, își morfolea veșnicul său sendviș cu hamsii și arunca priviri aparent dezinteresate, dar în substratul lor freudiene și naționalist, dușmănoase către tăvița lui Attila. Cât putea să-l enerveze pe Pațulea minuțiozitatea cu care colegul Horvath - de altfel, cel mai bun specialist în materie de injectoare cu aburi - își orânduia roșiile, măslinele și toate celelalte înainte de a se apuca de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
manifesta, dând o atenție deosebită și evenimentelor din Principate, „din ambele surori Moldova și Muntenia”. El supunea unui rechizitoriu permanent stările politice din Principate, mai ales din Moldova dezaprobând continuu „terorismul fără pildă” al lui Mihail Sturdza, această atitudine foarte dușmănoasă a dus și la moartea ziarului. Privind întreaga activitate politică a „Bucovinei” putem afirma că din coloanele acestui ziar ne răsar limpede înaintea ochilor viața politică a unui neam întreg. Această imensă muncă de redacție a fost făcută de cei
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
împestrițată cu formațiuni pumnuliste până ce devine de-a dreptul pumnulistă pierzându-și frumusețea limbajului. Acest lucru a fost posibil deoarece din redacție făcea parte Aron Pumnul. Gazeta a profitat de fiecare prilej pentru a lovi în „despotul” de la Iași. Atitudinea dușmănoasă ce reiese chiar din primul număr, ironia usturătoare presărată în coloanele ziarului de fiecare dată când era vorba de Mihail Sturdza au făcut senzație. Acest lucru nu a putut fi trecut cu vederea de domnitorul moldovean, conflictul dintre acesta și
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Loredana Puiu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93272]
-
i se citea pe față proasta dispoziție, stătea proțăpit pe pasarelă, supraveghind sosirea și plecarea lucrătorilor. Macaragiul, cu care, Între timp, ne Împrieteniserăm, ne-a sfătuit să ne găsim un moment mai bun, fiindcă, zicea el, șefu’ era o scîrbă dușmănoasă. Așa că ne-am pus pe așteptat, activitate care a durat toată noaptea, stînd la căldură În cabina macaralei, o invenție străveche care mergea pe aburi. Răsăritul soarelui ne-a găsit tot pe platformă, așteptînd, cu tot cu bagaje. Speranțele noastre de a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
ne-a pus o ștampilă mare În pașapoarte cu ziua de plecare de 14 iulie, așa că am luat-o pe jos pe podul care unește și desparte cele două țări. Un soldat venezuelan ne-a verificat bagajele, cu aceeași insolență dușmănoasă ca și omologii săi columbieni - lucru care pare să fie o trăsătură comună Întregii specii militare - și n-a scăpat ocazia să ne supună la propriul său interogatoriu, doar ca să vedem că vorbeam cu cineva cu „autoritate“. Ne-au reținut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1962_a_3287]
-
A.I. nr. 6088 din 25 septembrie 1955 i-a fost fixat "domiciliul obligatoriu" la Iași, pentru 36 de luni. În același an, Securitatea i-a deschis un dosar individual de urmărire informativă cu scopul de a-i fi documentată "activitatea dușmănoasă ca episcop clandestin și superior al franciscanilor". Activitatea de urmărire va continua și la Parohia "Mihail Kogălniceanu" (jud. Constanța), unde Securitatea i-a fixat "domiciliul obligatoriu". În anul 1957, ep. Ioan Duma a fost la un pas de a fi
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
împiedica realizarea „Programului de înfăptuire a societății socialiste multilateral dezvoltată”, și ca atare trebuiau găsite sau născocite probe care să justifice ruperea relațiilor cu Sfântul Scaun, motivele trebuind să vizeze în principal „uneltirile contra ordinii sociale și așa zisele activități dușmănoase”; persoanele care puteau fi implicate fiind ușor de găsit în acea perioadă. De altfel, încă din 17 iunie 1948 fusese denunțat, unilateral, Concordatul dintre Sfântul Scaun și România, urmat de expulzarea nunțiului apostolic Patrik O'Hara. Totul era pregătit și
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
experiența atâtor amici de-ai lui. Faptul că le scrisese nu era însă suficient pentru a-l condamna. Căci, conform Constituției sau a Codului Penal, de care pe atunci încă se mai ținea aparent cont, faptul de a scrie literatură dușmănoasă regimului nu devenea delict decât odată cu popularizarea acesteia. Or, se pare că Ion nu-și citise nimănui lucrările, nici lui Mircic, nici lui Ovidel și nici altora. Până la urmă s-a găsit însă un martor al acuzării, închis și el
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
câte ceva din acele piese... Era ștefan Augustin Doinaș! Această depoziție a fost suficientă pentru a-l trimite pe Toledan din nou la pușcărie.) Cum să te mai miri atunci de Ion cel Mic?! Datorită poziției sale importante în cadrul intelectualității române dușmănoase și socotit ca fiind un fel de cap de lot, Mihai Rădulescu a fost condamnat la maximum de pedeapsă: cinci ani! Poate că erau împlămădite în acest verdict nemilos și zavistia de primă tinerețe a lui Costel Vișinescu, și resen
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
-mi erau plesnite, umflate și sângerau, iar dinții din față se clătinau și mă dureau îngrozitor. Sângele care-mi cursese din belșug se amestecase cu țărâna care-mi intrase în gură în momentul în care sărutasem involuntar și brutal pământul dușmănos, împiedicându-mă să respir în mod firesc, având pe gâtul meu sacul plin cu tizic ce mă obliga să stau lipit pământului ca în fața unui dictator nemilos. Titi, Titi! Vai de mine, Titi! Ce-ai pățit, Titi? Scoală-te, scoală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
și salutară a arbitrului de colț oprind meciul dintre doi adversari inegali, prin gestul simbolic al aruncării prosopului peste rugii care mă trântiseră la pământ rânjind într-o satisfacție meschină. Acum ne îndreptam obosiți spre casă, călcând tot prin miriștea dușmănoasă, agresivă și inconștientă, împiedicându-ne frecvent de rugii de mure care se întindeau pe toată suprafața miriștii, asemenea unor liane din jungla inospitalieră, dar crescute pe orizontală. Praful drumului, înfierbântat la maximum, ne ardea tălpile desculțe, pișcate de miriștea nemiloasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
mama abia-abia își mai deplasa corpul, continuându-și interminabilul rond. Ultima brazdă a plugului crease o adâncitură, o denivelare vizibilă cu ochiul liber doar ziua. Dar acum aproape că se întunecase, pământul era complet acoperit de zăpada viscolită de crivățul dușmănos, așa că nimeni nu putea bănui această adâncitură de înălțimea unei trepte între solul arat și cel nearat. Mama obosise până la epuizare și cu greu mai putea ține în mâini cele două lucruri: sacoșa și sufertașul. Forțându-și propriile sale limite
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
aceea a clădirii fundația avea aproximativ douăzeci de centimetri înălțime peste care era fixată ușa cu respectivul prag de lemn, care te introducea în coridorul despre care am vorbit. Cu mare dificultate am depășit această barieră, sub privirea disprețuitoare și dușmănoasă a organului de miliție. Ce i-am cășunat? Cu ce l-am provocat? Care să fi fost cauza mereu crescândei antipatii împotriva mea? Nu știu. Starea lui de irascibilitate, ura lui împotriva mea creșteau proporțional cu diminuarea îngrijorătoare a puterilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
a jurat în sinea lui să nu mai bată niciodată la nicio poartă câte zile-o mai avea de trăit. Cu bocancii lui grei de fost polițist, picioarele-l duceau fără voia lui, călcând în neștire pe trotuarul fierbinte și dușmănos. Din mersul lui automat, inconștient s-a oprit fără să-și fi propus acest lucru în mod rațional sub un copac mare cu o umbră deasă care te ademenea la un binemeritat popas pe o vreme caniculară. Era un dud
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
156 DEMETRIUS Lucia O fericită: Lucia Demetrius (nota V. I.) „...Da, Uniunea Sovietică, stăpână pe cea mai înaintată tehnică, propune lumii întregi pace și nu obosește reînnoindu-și propunerile și găsind mereu formule noi care să potolească spiritele iritate și dușmănoase. Pentru că în această țară, pe care revoluția a primenit-o din adânc, omul vede de pe alte poziții perspectivele omului și, după ce a găsit formula fericirii, dorește fericirea tuturor făpturilor conștiente și sensibile și nu râvnește la cotropire, ci la liniștea
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
20 iulie 1972) HULUBEI Horia O întruchipare a fidelității și abnegației - Petru Groza (nota V. I.) „Toți i-am admirat fidelitatea și consecvența cu care a urmat politica Partidului Muncitoresc Român în problema națională, în lupta contra atitudinilor perimate și dușmănoase care împiedicau conviețuirea frățească între poporul român și minoritățile naționale. De la înălțimea postului pe care-l ocupa și-a servit cu abnegație poporul, ducând o acțiune neobosită pentru ridicarea prestigiului țării și afirmarea pe plan internațional a Republicii Populare Române
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
5 zile după care am revenit acasă. Desigur că acest amănunt nu scăpase torționarilor care trebuiau să fie cât mai bine informați cu privire la punctele slabe ale unui ,,obiectiv”. Și probabil era singurul aspect pe care puteau pedala în intențiile lor dușmănoase. În 2005 am început să nu mă simt bine, seara după ce veneam acasă mă culcam în condiții normale, iar dimineața mă sculam în condiții suspecte, slăbit, într-o stare generală proastă, nu puteam mânca pe fondul unei senzații de greață
Viaţa - o lecţie by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91772_a_93175]
-
telefon. Când urlați bărbătește că în notele informative pe care le ați semnat ați fost un adevărat patriot, îmi venea să vă îmbrățișez, nu alta! Am închis ochii și, ascultânduvă, miam imaginat cum trebuie să fi fost când anchetați elementele dușmănoase... Nu vă ascund că am simțit un fior de plăcere atât de intensă cum numai generalul Vlad mil mai oferea. Vam văzut cu ochii minții cum urcați, temerar, pe stâncile Vârfului Omu, cum vă întâlniți cu bubulii lui Pavel Coruț
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
și fiica nu s-au revăzut niciodată, însă au purtat o intensă corespondență. Din anul 1955, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu a fost urmărită de Securitate. Arestată pe 23 mai 1958, a fost condamnată la 18 ani de tem niță grea pentru „discuții dușmănoase la adresa regimului democrat din RPR“. În momentul arestării avea 71 de ani. A trecut prin în chisorile Malmaison, Uranus, Jilava, Văcărești. Rezistența ei la șantaj (a refuzat s-o îndemne pe Monica Lovinescu să revină în țară și să colaboreze
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]