KorAP: Find »[drukola/base=duhovnicesc & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...47 48 49 ...273 >

6,803 matches

Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653

deplin înălțimile și adâncimile sufletului, îi cunosc și pe ceilalți ca pe ei înșiși și au o anumită cunoaștere a celor viitoare. Cunoașterea de sine a celui duhovnicesc nu este o cunoaștere trupească, exterioară, materială, unilaterală, limitată, ci una lăuntrică, duhovnicească, în bogăția de sensuri pe care o are viața omenească. Este o cunoaștere experimentală, prin participarea și unirea cu realitatea cunoscută, care, pe treptele cele mai înalte este Însuși Dumnezeu, izvorul oricărei cunoașteri și autocunoașteri. Cunoașterea de sine este, la

STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
bogăția de sensuri pe care o are viața omenească. Este o cunoaștere experimentală, prin participarea și unirea cu realitatea cunoscută, care, pe treptele cele mai înalte este Însuși Dumnezeu, izvorul oricărei cunoașteri și autocunoașteri. Cunoașterea de sine este, la cei duhovnicești, luminată de Dumnezeu, căci nu putem cunoaște bine, autentic, și nu putem cunoaște cu adevărat decât în Dumnezeu și prin Dumnezeu. Doar harul dumnezeiesc poate capacita firea umană până la sesizarea cât mai exactă, interioară, a realtăților vieții sufletești. Așadar, cunoașterea

STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
în Dumnezeu și prin Dumnezeu. Doar harul dumnezeiesc poate capacita firea umană până la sesizarea cât mai exactă, interioară, a realtăților vieții sufletești. Așadar, cunoașterea de sine este întotdeauna un act de pocăință căci, pe măsură ce înaintăm în această cunoaștere, pe lângă adausurile duhovnicești, ne dăm seama permanent și de scăderile noastre, nu atât intelectuale, raționale, cât mai ales morale, duhovnicești. Adevărata cunoaștere de sine începe prin pocăință și nu se termină niciodată, afundându-se tot mai mult în adâncul, în abisul smereniei. Pe

STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
interioară, a realtăților vieții sufletești. Așadar, cunoașterea de sine este întotdeauna un act de pocăință căci, pe măsură ce înaintăm în această cunoaștere, pe lângă adausurile duhovnicești, ne dăm seama permanent și de scăderile noastre, nu atât intelectuale, raționale, cât mai ales morale, duhovnicești. Adevărata cunoaștere de sine începe prin pocăință și nu se termină niciodată, afundându-se tot mai mult în adâncul, în abisul smereniei. Pe treptele înalte, cunoașterea de sine înseamnă a simți deplin condiția de creatură, față de Creatorul iubitor. Așadar, atunci când

STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
se termină niciodată, afundându-se tot mai mult în adâncul, în abisul smereniei. Pe treptele înalte, cunoașterea de sine înseamnă a simți deplin condiția de creatură, față de Creatorul iubitor. Așadar, atunci când definește omul, spirirualitatea ortodoxă vorbește despre el cu sfială duhovnicească și îl numește ,, taină teologică,,. La fel, întreaga sa viață sau întregul dinamism al vieții sale duhovnicești, în centrul căruia se află sistemul minte - inimă, constituie o taină. De aceea, teologia are o cunoaștere mai adâncă, interioară despre elementele acestei

STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
de sine înseamnă a simți deplin condiția de creatură, față de Creatorul iubitor. Așadar, atunci când definește omul, spirirualitatea ortodoxă vorbește despre el cu sfială duhovnicească și îl numește ,, taină teologică,,. La fel, întreaga sa viață sau întregul dinamism al vieții sale duhovnicești, în centrul căruia se află sistemul minte - inimă, constituie o taină. De aceea, teologia are o cunoaștere mai adâncă, interioară despre elementele acestei taine. Încercările științelor naturale și experimentale de a o exprima, în termenii conceptelor închise, structuraliste, se lovesc

STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
ale desăvârșirii, fără, însă, a se putea exprima totul. Persoana umană nu poate fi limtată la calcul aritmetic sau cantitativ, pentru că taina sa este inepuizabilă, este inepuizabilă, este un univers de taine. A încerca să înțelegi omul înseamnă, pentru părinții duhovnicești ai Răsăritului (consemnați și citați deseori de Părintele Dumitru Stăniloae), a încerca să înțelegi eforturile ființei umane în dorința neîncetată de a înainta spre Arhetipul ei, altfel această înțelegere este doar una parțială, fragmentară, înseamnă o exprimare a relativului uman

STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
a teologiei mistice amintim evidențierea deosebirii ontologice dintre om și Dumnezeu, respingerea sau refuzarea dizolvării persoanei umane în dumnezeire, dimensiunea comunitară a existenței, comuniunea cu aproapele, considerarea Sfintei Treimi ca temei și fundament al tâlcuirii întregii spiritualități creștine, aspectul hristologic, duhovnicesc și eclesiologic al misticii ortodoxe. În măsura în care se împărtășește de acestea, pe calea ascezei și a contemplației, a făptuirii și a theoriei, omul se descoperă pe sine, își descoperă rostul și rolul său în această lume și viață și descoperă rațiunile

STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
de antropologii și psihologii, soluția teologică întregește și încununează toate celelalte elemente ale discursului antropologic, și aceasta la un mod ontologic, profund optimist și pozitiv, într-o perioadă în care, datorită egocentrismului luciferic, recursul la cuvintele inspirate ale adevăraților Părinți duhovnicești pare inoportun, perimat și anacronic. Omul este o ființă teologică. De aceea știința care spune cel mai multe și la modul propriu despre taina umană este Teologia. Științele experimentale analizează structura, științele umaniste - legăturile diferite în cadrul sau în afara acestei structuri

STEFAN TOMA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367324_a_368653]
Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660

pagini. Cartea aceasta care, cu adevărat zidește, este foarte binevenită deoarece tema abordată este de mare actualitate pentru viața creștină, din perspectiva dobândirii vieții celei veșnice. Lucrarea de față se adresează, în egală măsură, atât preoților duhovnici, cât și fiilor duhovnicești, cu atât mai mult studenților, ucenici întru ale Teologiei, ca viitori părinți spirituali ai comunităților ce le vor fi rânduite de Dumnezeu prin chemarea lor la Sfânta Taină a Hirotoniei sau a Preoției. Cu alte cuvinte, scrierea aceasta se adresează

RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
spirituali ai comunităților ce le vor fi rânduite de Dumnezeu prin chemarea lor la Sfânta Taină a Hirotoniei sau a Preoției. Cu alte cuvinte, scrierea aceasta se adresează tuturor acelora care se nevoiesc și urmăresc un real și continuu progres duhovnicesc. Prin felul în care este structurată, lucrarea Părintelui Emil Cioară încearcă să cuprindă unele dintre cele mai importante elemente ale temei, din punct de vedere liturgic și pastoral, pentru a putea fi un ghid ori un îndreptar, dar și o

RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
mărturie despre duhovnic și duhovnicie, precum și despre Taina Spovedaniei. Așa stând lucrurile, cartea de față este cuprinsă din două părți mari și alcătuită, în total, din șase capitole, după cum urmează: - Partea I - „Instituția Duhovniciei în Tradiția Răsăriteană”; Capitolul I - „Preotul Duhovnicesc în Biserica Ortodoxă” prezintă persoana duhovnicului ortodox cu toate calitățile și responsabilitățile cerute de această nobilă și sfântă misiune, având subcapitolele: 1.Persoana duhovnicului, 2.Paternitatea spirituală în tradiția ortodoxă, 3.Calitățile necesare parintelui duhovnicesc, 4. Responsabilitățile părintelui duhovnicesc, 5

RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
Tradiția Răsăriteană”; Capitolul I - „Preotul Duhovnicesc în Biserica Ortodoxă” prezintă persoana duhovnicului ortodox cu toate calitățile și responsabilitățile cerute de această nobilă și sfântă misiune, având subcapitolele: 1.Persoana duhovnicului, 2.Paternitatea spirituală în tradiția ortodoxă, 3.Calitățile necesare parintelui duhovnicesc, 4. Responsabilitățile părintelui duhovnicesc, 5. Duhovnicul - „Psihoterapeutul” ortodox în care este prezentată dimensiunea terapeutică a preoției; Capitolul II - „Fiii Duhovnicești și responsabilitățile lor” îi prezintă pe cei ce sunt numiți în spiritualitatea ortodoxă „fii duhovnicești” sau „ucenici duhovnicești”, cu responsabilitățile

RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
Preotul Duhovnicesc în Biserica Ortodoxă” prezintă persoana duhovnicului ortodox cu toate calitățile și responsabilitățile cerute de această nobilă și sfântă misiune, având subcapitolele: 1.Persoana duhovnicului, 2.Paternitatea spirituală în tradiția ortodoxă, 3.Calitățile necesare parintelui duhovnicesc, 4. Responsabilitățile părintelui duhovnicesc, 5. Duhovnicul - „Psihoterapeutul” ortodox în care este prezentată dimensiunea terapeutică a preoției; Capitolul II - „Fiii Duhovnicești și responsabilitățile lor” îi prezintă pe cei ce sunt numiți în spiritualitatea ortodoxă „fii duhovnicești” sau „ucenici duhovnicești”, cu responsabilitățile pe care le au

RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
această nobilă și sfântă misiune, având subcapitolele: 1.Persoana duhovnicului, 2.Paternitatea spirituală în tradiția ortodoxă, 3.Calitățile necesare parintelui duhovnicesc, 4. Responsabilitățile părintelui duhovnicesc, 5. Duhovnicul - „Psihoterapeutul” ortodox în care este prezentată dimensiunea terapeutică a preoției; Capitolul II - „Fiii Duhovnicești și responsabilitățile lor” îi prezintă pe cei ce sunt numiți în spiritualitatea ortodoxă „fii duhovnicești” sau „ucenici duhovnicești”, cu responsabilitățile pe care le au față de părintele lor spiritual, căci așa cum avem responsabilități față de părinții trupești care ne-au născut, ne-

RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
necesare parintelui duhovnicesc, 4. Responsabilitățile părintelui duhovnicesc, 5. Duhovnicul - „Psihoterapeutul” ortodox în care este prezentată dimensiunea terapeutică a preoției; Capitolul II - „Fiii Duhovnicești și responsabilitățile lor” îi prezintă pe cei ce sunt numiți în spiritualitatea ortodoxă „fii duhovnicești” sau „ucenici duhovnicești”, cu responsabilitățile pe care le au față de părintele lor spiritual, căci așa cum avem responsabilități față de părinții trupești care ne-au născut, ne-au crescut și educat, tot astfel, din punct de vedere spiritual, avem datorii față de cei ce ne-au

RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
față de părinții trupești care ne-au născut, ne-au crescut și educat, tot astfel, din punct de vedere spiritual, avem datorii față de cei ce ne-au născut la viața cea nouă în Hristos. Acest capitol are următoarele subcapitole: 1.Fiul duhovnicesc, 2.Responsabilitățile fiilor duhovnicești, 3. În căutarea unui duhovnic - ce prezintă sensibila și delicata problemă a căutării și găsirii unui povățuitor spiritual, 4.Pregătirea duhovnicului pentru Taina Spovedaniei. Mărturisirea sa; Partea a II - a, intitulată: „Taina Spovedaniei în Biserica Ortodoxă

RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
ne-au născut, ne-au crescut și educat, tot astfel, din punct de vedere spiritual, avem datorii față de cei ce ne-au născut la viața cea nouă în Hristos. Acest capitol are următoarele subcapitole: 1.Fiul duhovnicesc, 2.Responsabilitățile fiilor duhovnicești, 3. În căutarea unui duhovnic - ce prezintă sensibila și delicata problemă a căutării și găsirii unui povățuitor spiritual, 4.Pregătirea duhovnicului pentru Taina Spovedaniei. Mărturisirea sa; Partea a II - a, intitulată: „Taina Spovedaniei în Biserica Ortodoxă”, este formată din patru

RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
și irepetabilă și, deci, are nevoie de un tratament individualizat, cu alte cuvinte, cât se poate de personalizat. Chiar dacă în aparență păcatele sunt aceleași, tratamentul însă, trebuie să difere de la caz la caz, adică de la un fiu la alt fiu duhovnicesc. În acest context, pe baza practicii vechi și noi a Bisericii, Părintele Emil Cioară a reușit să propună câteva epitimii, pornind de la cele cu caracter general și „ până la cele ce nu se cuvin a fi recomandate în zilele noastre”. Acest

RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
cerului și asigurarea câștigării împărăției veșnice” (p.15), și „bibliografia” - care cuprinde toate scrierile și lucrările, studiate, consultate și citate de autor. Prin urmare, „Titlul acestei lucrări - Duhovnicul și Taina Spovedaniei în Biserica Ortodoxă - exprimă cele două realități de ordin duhovnicesc, strâns legate una de alta, și anume: Preotul, în calitatea sa de Duhovnic, de Părinte spiritual - duhovnicesc, și Spovedania ca Taină a iertării păcatelor. Duhovnicul este slujitorul îmbrăcat în haina harului primit la Taina Preoției, la care se adaugă încredințarea

RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
consultate și citate de autor. Prin urmare, „Titlul acestei lucrări - Duhovnicul și Taina Spovedaniei în Biserica Ortodoxă - exprimă cele două realități de ordin duhovnicesc, strâns legate una de alta, și anume: Preotul, în calitatea sa de Duhovnic, de Părinte spiritual - duhovnicesc, și Spovedania ca Taină a iertării păcatelor. Duhovnicul este slujitorul îmbrăcat în haina harului primit la Taina Preoției, la care se adaugă încredințarea specială din partea ierarhului care l-a hirotonit, prin ierurgia duhovniciei, acordată ca o mărturie și o nădejde

RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
care se adaugă încredințarea specială din partea ierarhului care l-a hirotonit, prin ierurgia duhovniciei, acordată ca o mărturie și o nădejde a împlinirii cu destoinicie de către slujitorul Sfântului Altar a acestei lucrări. De aceea, părintele duhovnic trebuie să fie profund duhovnicesc, cu bolile sufletești ale păcatelor vindecate, pentru a putea tămădui neputințele altora, fără să se rănească pe sine, căci din demnitatea slujirii preoțești decurge pentru el necesitatea de a căuta neîntrerupt sfințenia. „Viața clericilor este evanghelia laicilor”. Înainte de săvârși Sfânta

RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
mărturisește același distins ierarh al Bisericii Ortodoxe Române și profesor de Teologie - Liturgică în aceeași „Prefață”. Printre altele și, dincolo de „paternitatea sa spirituală” ce are două sensuri: - acela de „părinte” și acela de „bătrân - avvă”, care avea ucenici, responsabilitățile părintelui duhovnicesc sunt: acceptarea și asumarea delicatei meniri de părinte spiritual, rugăciunea continuă pentru fiii săi duhovnicești, iubirea dezinteresată a acestora și purtarea sarcinilor acestora, în duhul iubirii lui Iisus Hristos. În altă ordine de idei, „lucrarea sacramentală care se săvârșește în

RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
Prefață”. Printre altele și, dincolo de „paternitatea sa spirituală” ce are două sensuri: - acela de „părinte” și acela de „bătrân - avvă”, care avea ucenici, responsabilitățile părintelui duhovnicesc sunt: acceptarea și asumarea delicatei meniri de părinte spiritual, rugăciunea continuă pentru fiii săi duhovnicești, iubirea dezinteresată a acestora și purtarea sarcinilor acestora, în duhul iubirii lui Iisus Hristos. În altă ordine de idei, „lucrarea sacramentală care se săvârșește în Biserică are și latura sa tămăduitoare. Lucrarea preotului duhovnic se completează și cu cea de

RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]
Biserică are și latura sa tămăduitoare. Lucrarea preotului duhovnic se completează și cu cea de mijlocitor în tămăduirea sufletească, putând fi numit cu un tehnic modern: „psihoterapeut”. Termenul acesta este pus în ghilimele pentru a nu reduce sau limita lucrarea duhovnicească, care este „sinergie”. Părintele duhovnicesc „îl ajută pe credincios să treacă de la stadiul de „chip” al lui Dumnezeu la cel al „asemănării” cu Dumnezeu. Călăuzindu-l spre îndumnezeire, îl călăuzește de fapt spre vindecare - căci îndumnezeirea este vindecare”. Deci, „viața

RECENZIE PARINTELE EMIL CIOARA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367331_a_368660]