2,935 matches
-
să-mi fie poem sau stih de iubire,/ pentru noi, pentru pictură.” (Scrisoare primăverii) Valuri de lumină îi vindecă neputințele mângâind cu dorinți rebele sufletul sau descătușat și sărutat de iubirea preacurată: “cândva mi-ai dăruit/ din bolta ochiului tăcut/ dulceața-n valuri de lumină,/ să mă mai spele cu-n sărut/ de răsărituri, zile însorite/ ori seri în stropii ploii/ sau nopți albastre cu lună plină.”( Elegia I) Dunărea cu lacrima sa limpede, Bărăganul înveșmântat în soare, pământul care-și
CONSTANŢA ABĂLAŞEI-DONOSĂ SI CULOAREA CUVÂNTULUI ÎNVEŞNICIT de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1927 din 10 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381946_a_383275]
-
asupra acestuia să le aducă. Mai întâi îl supăra pe dânsul ca din nevoințe să înceteze, aducându-i aminte de avuții, de purtarea de grijă a surorii sale, de prietenia multora, de iubirea de argint, de iubirea de slavă, de dulceața desfătării și celelalte odihne ale vieții; și mai pe urmă, arătându-i asprimea faptei bune și cum că este mai mare osteneala ei. Îi punea în minte și neputința trupului și lungimea vremii, și în scurt timp, mulțime de gânduri
PĂRINTELE SPIRITUAL AL MONAHILOR CREŞTINI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382060_a_383389]
-
Un vânt liniștit, abia perceptibil, răcorea vastele întinderi de ape ale uriașului Nil, făcând ca pe luciul său să călătorească valuri blânde, în rânduri multe, repetându-se la nesfârșit. Mulțumită acestui vânt, aerul din Delta era plăcut, cald și mângâietor. Dulceața acestei mângâieri făcea ca toate întinderile de ape, ca și malurile și ostroavele, să pară daruri ale Cerului pentru locuitorii din ținut. La marginea apelor Nilului, se afla bogăție de stufăriș, de trestie inundată de ape și de smârcuri de
FĂCLII PE NIL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382046_a_383375]
-
și se străduia din răsputeri să o aibă. Duhovnicul lui de atunci l-a învătat rugăciunea inimii. „Am preferat să stau în spatele bisericii, în coate și în genunchi, și să zic: Doamne Iisuse...; pentru că am vrut să mă împărtășesc din dulceața acestei rugăciuni, n-am învățat niciodată să cânt” - recunoaște și mărturisește Părintele Paulin Lecca. O dată l-a rugat pe duhovnicul lui să-i facă o rugăciune, o rugăciune puternică... el vroia să se ducă la pustie, Părintele Paulin Lecca ardea
PĂRINTELE ARHIMANDRIT PAULIN LECCA (1914-1996) – MONAHUL SCRIITOR, TRĂITOR ŞI CĂRTURAR, COMEMORAT ACUM, LA ÎMPLINIREA A DOUĂZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ... de STELIAN GOMBOŞ î [Corola-blog/BlogPost/380191_a_381520]
-
ianuarie 2016. Pe trupul tău ce sângeriu e vinul Când sorbi din mustul toamnei și-mi zâmbești! Vărsând din cupă de cristal prea plinul Mă-nnebunești cât de copilă ești! Îmi vii 'nainte cu ciorchini în poala Și mă indemni dulceața să le-o simt Mi te doresc avid în prag de seară Sub bolta viei tainic să te prind. Dar tu te joci cu boabe purpurii Mi le întânzi ușor și mi le iei Mă faci s-alerg cu tine
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
de luna ... Citește mai mult Pe trupul tău ce sângeriu e vinulCând sorbi din mustul toamnei și-mi zâmbești!Vărsând din cupă de cristal prea plinulMă-nnebunești cât de copilă ești!Îmi vii 'nainte cu ciorchini în poalăși mă indemni dulceața să le-o simtMi te doresc avid în prag de searăSub bolta viei tainic să te prind.Dar tu te joci cu boabe purpuriiMi le întânzi ușor și mi le ieiMă faci s-alerg cu tine peste viiVisând la cupe
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380339_a_381668]
-
Nu, niciodată nu vom izbuti să vindecăm adânca rană socială cauzată de nebunia distrugerii a tot ce este autentic românesc în general, autentic maramureșean în special. Pentru că niciodată nu vom mai întâlni în casele și localitățile noastre, îndeosebi la sate, dulceața patriarhală de odinioară, iar maramureșenii numai printr-un miracol divin au șansa să redevină faimoșii exportatori de altădată de vite și fructe aromate în Austria, Germania și mai departe în lume, adică taman atunci când deopotrivă cârmuitorii și cârmuiții vor conștientiza
AL DOILEA INTERVIU CU DOCTORUL CORIOLAN DRAGOMIR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380505_a_381834]
-
ci printr-o iubire mai puternică decât ura. citat din Marin Preda Tinerețea ne dă adesea această stare de spirit de jubilațiune nemotivată și puțin profundă. Marin Preda în Viața ca o pradă Dacă ești sănătos, lenea e o mare dulceață și e un produs natural al amintirii paradisului. citat din Marin Preda În fața morții nu mai ești nimic, nu mai ești poet, ești un simplu om care trebuie să dispară... citat din Marin Preda Adică el se simțea lovit pentru
MARIN PREDA-ULTIMUL MORALIST AL LITERATURII ROMÂNE CONTEMPORANE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/379188_a_380517]
-
că Domn este Iisus Hristos, întru slava lui Dumnezeu Tatăl". Pentru păgâni și rău credincioși Dumnezeu se ascunde, dar este găsit de aceia care-L caută cu toată inima și împli¬nesc poruncile lui. Mucenicii se desfătează, prin urmare, de dulceața viețuirii în Dumnezeu și primesc puterea de la Iisus Hristos. în asemenea ambianță, înaintea lui Dumnezeu și a îngerilor Lui, lor le este foarte ușor să schimbe viața teres¬tră pentru viața cerească. Momentul despărțirii lor de trup consemnează pentru mucenici
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
Acasa > Literatura > Proza > DULCEAȚĂ DE TRANDAFIRI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului DULCEAȚĂ DE TRANDAFIRI Când vântul scărmăna neliniștit tufele înflorite, parfumul trandafirilor învăluia terasa pe care era fixat balansoarul. Umăr lângă umăr, legănându
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
Acasa > Literatura > Proza > DULCEAȚĂ DE TRANDAFIRI Autor: Mihaela Alexandra Rașcu Publicat în: Ediția nr. 1985 din 07 iunie 2016 Toate Articolele Autorului DULCEAȚĂ DE TRANDAFIRI Când vântul scărmăna neliniștit tufele înflorite, parfumul trandafirilor învăluia terasa pe care era fixat balansoarul. Umăr lângă umăr, legănându-se ca în copilărie, cele două tinere găseau că acela era cel mai bun loc în care să își
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
pe ea. - Am să ți-l prezint, o bătu Lavinia ușor pe mână. Vreau să știu ce părere ai tu despre el. Asta suna bine și fu suficient pentru moment să o liniștească pe Letiția. Trase mai aproape farfurioarele cu dulceața de trandafiri pe care Lavinia o îndrăgea și lăsă ca aromele să-i alinte cerul gurii. Liniștea îi dispăru însă când îl cunoscu pe căpitanul Gherman, un tânăr serios, scump la zâmbete, cu o statură frumoasă, un păr ca mătasea
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
-se încet, cu ochii fixați pe trandafirii îmbobociți în vârful tufelor. Prietena ei râse ușor, cu râsul acela delicat și reținut, pe care Letiția nu i-l putuse imita niciodată, după care își alese cu vârful linguriței de argint din dulceața de trandafiri, o cantitate cât un bob de fasole și îi inspiră adânc aroma înainte de a o duce la buze. Când înghiți, închise ochii cu o plăcere copilărească. Letiția își aminti de ziua în care, copile fiind, Lavinia îi oferise
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
un bob de fasole și îi inspiră adânc aroma înainte de a o duce la buze. Când înghiți, închise ochii cu o plăcere copilărească. Letiția își aminti de ziua în care, copile fiind, Lavinia îi oferise pentru prima dată prețioasa ei dulceață de trandafiri. Atunci, o scuipase între tufe, hotărând că petalele de trandafiri au gust de hârtie. Rafinamentul aromelor nu-i mai era acum străin, dar era clar că nu se dădea în vânt după el. Începu să se dea în
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
spun? Îți spun acum! Letiția simți cum se sufocă. - Ești sigură că îți va cere mâna? Lavinia o privi enigmatică, împreunându-și mâinile în poală. - Va veni la ceaiul de la ora cinci. Te rog să scoți serviciul de cristal și dulceața de trandafiri de anul trecut. A fost atât de reușită ca aromă, culoare și consistență... un an bun. Acum era doar o servitoare? Nu mai era prietena ei? Vântul amorțise subit și un val de căldură năvăli de pe terasă prin
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
un surâs blajin pentru prietena ei când prinse între degetele fine farfurioara oferită. - Cât e ceasul? - Aproape cinci, se răsuci Letiția spre ceasul masiv ale cărui limbi pendulau cu un clămpănit discret. - Nu mai e mult! Luă cu vârful linguriței dulceață cât un bob de fasole, îi inspiră aroma, o duse la buze, după care închise ochii și se lăsă legănată. Într-un târziu, după ce se sătură să o privească, Letiția se retrase în aerul răcoros al sufrageriei. Scoase un mic
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
terasei. Căpitanul Gherman intrase neauzit, se apropiase de masă și privea încruntat cioburile fine ale termometrului de cameră zdrobit de colțul mesei. O picătură de mercur cât gămălia unui ac, strălucea încă pe lingurița de argint cu care fusese aranjată dulceața de trandafiri pe farfurioare. Vântul porni din nou să bată, aducând cu el mireasma unică a petalelor de trandafiri care cădeau pe jos ca niște fluturi răniți, în timp ce balansoarul se opri din scârțâit. Referință Bibliografică: DULCEAȚĂ DE TRANDAFIRI / Mihaela Alexandra
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
cu care fusese aranjată dulceața de trandafiri pe farfurioare. Vântul porni din nou să bată, aducând cu el mireasma unică a petalelor de trandafiri care cădeau pe jos ca niște fluturi răniți, în timp ce balansoarul se opri din scârțâit. Referință Bibliografică: DULCEAȚĂ DE TRANDAFIRI / Mihaela Alexandra Rașcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1985, Anul VI, 07 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Mihaela Alexandra Rașcu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
DULCEAŢĂ DE TRANDAFIRI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379343_a_380672]
-
a semnat în suflet Iar literele-i ard mai tare zi de zi, De ce-a intrat tristețea și dincolo de zâmbet Mă tot lovește-n coaste cu lacrime târzii? De ce amărăciunea în ochi îmi pune umbre Iar buzele de fragă dulceața și-au pierdut, De ce mă înconjoară stoluri de gânduri sumbre Și-mi ciugulesc iubirea ce-n palme mi-a crescut? De ce m-ascund de lume sub masca veseliei Când sufletul se frânge sub tăceri prea ușor, Când încolțește-n mine
ÎNSINGURARE de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379520_a_380849]
-
un colț, lângă perete, Un înveliș de catifea, Și lângă el, pe o măsuță Un inel, cu o mărgea.. Mâinile îmbătrânite Dezvelesc trecutul dus... Ochii întălnesc privirea Unei iubiri ce a apus... Fața albă o atinge, Cu o slabă mângăiere... Dulceața gurii îi surâde, El simte doar gust de fiere.. Trupul de nimfă se unduie, Sub palme tremurânde... În ochii triști se-aprind scântei Și se scurg lacrimi fremătânde... Treizeci de ani nimeni nu știe Cine-i femeia în năframă... Doar
FANTEZIE SI LEGENDA de ADA SEGAL în ediţia nr. 1695 din 22 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/379610_a_380939]
-
plânge luna iulie din vis De când am fost mireasă mult iubită. Adun imagini, an de an, și doruri Ce le păstrez în suflet ca-într-un cufăr Plin de fantome dragi și vechi amoruri, Nu regăsesc doar florile de nufăr. Dar regăsesc dulceața de caise, Fiartă încet, la foc domol, molcuț, Aroma ei rămasă-i azi în vise Ca și culoarea borcanului micuț. De multe ori, greu, îmi perlez privirea În tremur fin, de dragoste și dor, Închid în iulie toată iubirea Coaptă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
nedospită,Îmi plânge luna iulie din visDe când am fost mireasă mult iubită.Adun imagini, an de an, și doruriCe le păstrez în suflet ca-într-un cufărPlin de fantome dragi și vechi amoruri,Nu regăsesc doar florile de nufăr.Dar regăsesc dulceața de caise,Fiartă încet, la foc domol, molcuț,Aroma ei rămasă-i azi în viseCa și culoarea borcanului micuț.De multe ori, greu, îmi perlez privireaîn tremur fin, de dragoste și dor, Închid în iulie toată iubireaCoaptă ca pâinea caldă
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380934_a_382263]
-
voia a prinde-n gheare, pe celebrul Mickey Mouse, Care după promenadă, luase-o clipă de repaos. Dup-o perioadă scurtă, una-și ia în dinți tupeul Și mă-ntreabă fără jenă... dacă așteptam troleul. Dacă vreau să-i gust dulceața, spune ea puțin peltic, Nu îmi ia tariful străzii, doar ... ceva...un mizilic. Am plecat, n-am dat răspunsuri, noaptea asta basta muză, Cucuveaua ca și mine, a rămas și ea mofluză. Însă am aflat un lucru ce mi-a
DRAGOSTE...DE PREȚ de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1710 din 06 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381068_a_382397]
-
colegul meu, prieten de pahar și de-aventuri, Îl știam plecat din țară, undeva... spre nicăieri, Că și el la fel ca mine, suferea și-avea „călduri”. Iar nevasta lui o blondă platinată, mă sorbea, De treceam să-i gust dulceața, sau o vorbă să-i mai spun, Era sigur neglijată și pe vino-ncoa' l-avea, Iar la astfel de ispite eu, nu pot să mă opun. Am trecut la acțiune plănuind din timp atacul, Am bătut... ea zâmbitoare m-
VINA DRACULUI... de NICOLAE STANCU în ediţia nr. 1741 din 07 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381070_a_382399]
-
nu-l lase să trăiască singurel printre viețuitoare, îi dădu o consoartă. După multă chibzuială luă rotunjimea și legănarea șarpelui, îmbrățișarea plantelor agățătoare, tremurul ierbii, subțirimea trestiei și catifelatul florilor, plânsul stelelor și nestatornicia vântului, sfiala iepurelui și fudulia păunului, dulceața mierii și cruzimea tigrului, căldura focului și răceala zăpezii, limbuția gaiței și gânguritul turturelei. Apoi, amestecând toate acestea, făcu... FEMEIA.”( Poveste indiană) Din cele mai vechi timpuri până în pragul creștin FEMEIA, n-a prea fost deloc privită ca chip divin
MIRAJUL DIVIN ŞI ETERN AL FEMEII de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381039_a_382368]