1,473 matches
-
alte genii de pe cele două țărmuri ale sale, precum Schiller, Heine, Petöfi, Jozseéf Attila, Eminescu, Hristo Botev... până la actualul George Filip*. Și aceștia, și alții și mulți alții fac un Înfiorat popas Între Munții Pădurea Neagră și Pontul Euxin, celebrând Dunărea care, departe de a despărți popoare, ea le unește, le dă mâna, zidind Între ele o punte pe care vremurile, războaiele sau catastrofele nau izbutit s-o surpe. Iar sub timbrul celor ce i-au țesut elogiul răzbat cântecele neamurilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
le unește, le dă mâna, zidind Între ele o punte pe care vremurile, războaiele sau catastrofele nau izbutit s-o surpe. Iar sub timbrul celor ce i-au țesut elogiul răzbat cântecele neamurilor riverane: Dunărea ne este mamă, / Pe toți Dunărea ne cheamă..., sau Dunăre, Dunăre, / Drum fără pulbere..., cum spune poetul, cu o formulă care purcede din folclor. Puține ape de pe pământ au biografii atât de pasionante. Dunărea a fost martora, vreme de milenii, marilor bătălii și zidiri ale Europei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
mari cât aripile din icoane. s-ar apucă de treabă însă mai marele îngerilor din oraș, sfanțul gheorghe e-n lupta cu balaurul din cerneți ce are chipul pandurului dar s-a vândut turcilor. hai să-i spunem pasă de la dunăre (unul dintre ei). dar îngerul cu salopeta și cască nu se lasă iese cu ada-kalehul în brațe din apele dunării și ne arată ce poate. de câteva zile umblă cu motostivuitorul gol. ne întrebăm ce urmează.
Poezie by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/3834_a_5159]
-
lupta cu balaurul din cerneți ce are chipul pandurului dar s-a vândut turcilor. hai să-i spunem pasă de la dunăre (unul dintre ei). dar îngerul cu salopeta și cască nu se lasă iese cu ada-kalehul în brațe din apele dunării și ne arată ce poate. de câteva zile umblă cu motostivuitorul gol. ne întrebăm ce urmează.
Poezie by Anton Jurebie () [Corola-journal/Imaginative/3834_a_5159]
-
modelul nostru ne dă lecții de bună purtare: nu faceți sex nu vă drogați nu scrieți cuvinte porcoase fiți metafizici nu vă sinucideți nu vă ucideți părinții așteptăm cuminți ca viața noastră să ia drumul hîrtiei * prezentul tău este asemenea dunării viitorul tău asemenea rinului două brațe întinse două brațe gemene unul înnegrit de înțepături celălalt cu pielea făcută franjuri ariditatea începutului de secol cînd nici iarba nu mai e ce-a fost nu mai crește pe fundul bălților de sînge
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
Paul Diaconescu Păcatul Citesc ultimul capitol din Dunărea lui Claudio Magris: Delta, ghiolurile, Sf. Gheorghe, Sulina... Și, deodată, mă simt chemat irezistibil! de acea plajă nesfârșită, în fața unei mări galbene, sub ultima dogoare a verii - era septembrie -, de buzele arse de dorință ale fetei preotului, de părul ei
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
alte genii de pe cele două țărmuri ale sale, precum Schiller, Heine, Petöfi, Jozseéf Attila, Eminescu, Hristo Botev... până la actualul George Filip*. Și aceștia, și alții și mulți alții fac un Înfiorat popas Între Munții Pădurea Neagră și Pontul Euxin, celebrând Dunărea care, departe de a despărți popoare, ea le unește, le dă mâna, zidind Între ele o punte pe care vremurile, războaiele sau catastrofele nau izbutit s-o surpe. Iar sub timbrul celor ce i-au țesut elogiul răzbat cântecele neamurilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
le unește, le dă mâna, zidind Între ele o punte pe care vremurile, războaiele sau catastrofele nau izbutit s-o surpe. Iar sub timbrul celor ce i-au țesut elogiul răzbat cântecele neamurilor riverane: Dunărea ne este mamă, / Pe toți Dunărea ne cheamă..., sau Dunăre, Dunăre, / Drum fără pulbere..., cum spune poetul, cu o formulă care purcede din folclor. Puține ape de pe pământ au biografii atât de pasionante. Dunărea a fost martora, vreme de milenii, marilor bătălii și zidiri ale Europei
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_214]
-
arătă în documentul propus spre consultare. În privința porturilor, competențele în administrare exercitate de Compania Națională "Administrația Porturilor Dunării Fluviale" Ș.A. - Giurgiu vor trece la consiliile județene Caras Severin, Mehedinți, Dolj, Olt, Giurgiu, Călărași, Constantă. În cazul Companiei Naționale “Administrația Porturilor Dunării Maritime” Ș.A. - Galați competențele în administrate vor fi preluate de consiliile județene Galați, Tulcea, Constantă, Brăila. Astfel: 1. Consiliul județean Caras Severin va administra porturile Baziaș și Moldova Veche; 2. Consiliul județean Mehedinți va administra porturile Drencova, Șvinița, Tisovita, Dubova
Schimbări importante la TranSporturi, după descentralizarea lui Dragnea by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/35092_a_36417]
-
geografică (pretext, de fapt, pentru a-mi invoca locurile natale), cam ca Oltul, care așa vine, năvalnic și foarte limpede, poți vedea foarte clar prin el nisipul și pietrele de pe fundul apei, după care se varsă la Islaz într-o Dunăre largă, adâncă și tulbure. Imagine perfectă pentru a ilustra o obsesie. Există o linie foarte clar trasată care desparte cele două ape, acolo, la vărsare. Din păcate, linii așa clar trasate nu există și în realitate. Pe de altă parte
Poveşti cu scriitoare şi copii by Cristina Ispas () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1771]
-
fi urmărită la - zidul curajului. Aveam timp pentru toate și plecam cu prietenii când se stingeau luminile la Iujul cel mare. Dar, dintre toate zbânțuitorile, (asa le numeau oamenii) mașinuțe, căiuți, bărci cu care te puteai da peste cap, valurile dunării, roata și altele, de departe cel mai apreciat era Iuju' Mare, lanțul care aduna cei mai mulți tineri. Numele i se trăgea de la bâlceanul bătrân, care deținea 3 lanțuri, unul mare și două mai mici. În Iuj îmi plăcea să zbor dacă
Proz? by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83384_a_84709]
-
capacității de a-și transporta semenii, în bune condiții, pe malul celălalt. Când să-și dea avizul pentru publicare, tovarășu’ Radu a citit-o, a recitit-o și a întrebat scurt: „Băiatul ăsta nu are cumva de gând să treacă Dunărea la sârbi?” Cum pe atunci Tito era „călăul Tito”, redactorul care propusese poezia a cam feștelit-o. Șeful, generos, l a chemat pe tânărul poet și i-a recomandat să plece urgent pe un șantier, ca să cunoască viața mai bine
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
doar nu unul cu principii, ca tine... Da, era perfect conservată, doar puțin pătată la un colț. Eu eram la mijloc. Cu cămașa și diagonala bine știute. Nepătat. Adică, vorba vine, pătat rău de tot! Mi-ar fi trebuit o Dunăre să mă spăl, așa striga șefu' la mine. Mă prinsesem și eu în joc, ca orice tânăr. De! prostia tinereții... Am ispășit, cred că ai avut și tu o satisfacție...” Ce idee, Pandelică!... Care satisfacție? Ce plăcere să am când
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
așezată fără vecinătăți în plin câmp. Aci dormi Gavrilcea până în zorii zilei, când, cu o mașină veche, condusă de prieten, porni în direcția Dunării. Pe acest drum avea foarte numeroase posibile ascunzători la aderenți. Cu ajutorul unuia dintre aceștia Gavrilcea trecu Dunărea în barcă și ajunse teafăr dincolo și cu hârtii în regulă. La Bellu, constatând orice încetare a focurilor, agenții înconjurară cavoul Hagienuș și traseră două focuri în ușă, spre a vedea dacă se reacționează. Cum nici o împușcătură nu urmă, bănuiră
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
mi se arăta un dureros scepticism în privința otărîrii guvernului nostru de-a apăra Dunărea în contra pretențiunilor cabinetului din Viena. Suntem încredințați, i se zicea, că ceea ce d-voastră ne spuneți despre îngrijirea ce se manifestă, în România, de-a vedea Dunărea pusă în sfera unei influențe esclusive, este o dreaptă preocupațiune a țării și corespunde ideilor și simțimintelor d-voastră proprii. Dară guvernul d-voastre oare tot așa privește cestiunea? Limbajul d-voastre nu-l țin unii din colegii d-voastre
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
fenomenale închipuiri. Fiindcă d. Rosetti face apel la opiniunea publică, lăsăm și noi cu plăcere acestui "tribunal suprem" sarcina de a se pronunța asupra incidentului ce a născocit și de a-l califica după cum merită. Fantasio [6 aprilie 1882] CESTIUNEA DUNĂRII [""NEUE FREIE PRESSE" DE LA 15 APRILIE"] "Neue freie Presse" de la 15 aprilie, st. nou, publică următorul articol, din care se vede și mai mult cât de slabe sunt toate argumentele ce ar putea aduce Austria în favoarea pretențiilor sale. De altminteri
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ar trebui să intru în sfântul fluviu Gange și să mă închin, recitând imne ale Vedelor, scrise în sfintele începuturi, când omul era încă adevărat ca natura și natura adevărată ca omul. M. Eminescu [8 aprilie 1882] 97 {EminescuOpXIII 98} DUNĂREA [""NEUE FREIE PRESSE" VINE DIN NOU"] "Neue freie Presse" vine din nou să ne deie interesante revelațiuni. Ea scrie: Guvernul francez a notificat propunerea lui Barrere tuturor puterilor interesate, de asemenea și României. Cercurile politice speră că toate guvernele reprezentate
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
și semnat de d. Miulescu, tipograful. Acel articol purtând o semnătură personală e pur și simplu o inserțiune prin care tipograful se apără în contra acuzărilor ce i se adusese și nu privește deloc redacția acestei foi. [10 aprilie 1882] CESTIUNEA DUNĂRII ["CORESPONDENTUL DIN BERLIN"] Corespondentul din Berlin al ziarului "Neue freie Presse" scrie următoarele: Se susține cu deschiderea Comisiunei Europene, ce era să fie la 24 aprilie, se va amâna poate pentru luna lui mai. Până atunci se speră a ajunge
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ci mediațiunea și specula. Ar fi fost mai firesc și mai cuminte de-a urma - în materie de comunicație - căile ce le urma plutașul român de la munte, când transporta pe bârne, puse una lângă alta, lemne și grâne la porturile Dunării; ar fi fost mai folositor și mai ieften de-a canaliza râurile noastre și de-a construi drumuri de fier numai în măsura în care cunoștințele tehnice proprii și mijloacele bănești proprii ne-ar fi permis. Dar generația actuală n-a făcut nicicând
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nici o deosebire între vederile maiorității Camerei și, putem adauge, ale națiunii, și vederile guvernului în cestiunea propunerii Barrere. Toți, fără osebire de păreri, consideră acea propunere nu numai ca atingătoare drepturilor de suveranitate ale țării, ci și ca jicnitoare libertății Dunării și deci comerciului puterilor occidentale. Deosebire în această privință nu e și nu poate fi. Cât pentru revizuirea Constituțiunii în vedere d' a schimba titlul ce se dă suveranului, toată țara știe că nici o trebuință nu este. Cuvântul "Domn", cum
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
viitor, steaua care-l conduce și-l mângâie în căderea sa materială. Să vedem ce se face în privirea aceasta. Cozia, unde e înmormîntat Mircea I, cel mai mare Domn al Țării Românești, acela sub care țara cuprindea amândouă malurile Dunării până-n mare, Cozia unde e înmormîntată familia lui Mihai Vodă Viteazul, un monument istoric aproape egal în vechime cu țara - ce-a devenit acesta? Pușcărie! Turci și austriaci au ocupat țările, dar pușcărie tocmai din această mănăstire n-a făcut
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adresa ni se pare și fără consecuențe practice și fără oportunitate. Recunoscători vom fi cu toții fără îndoială d-lui Clemenceau pentru dezinteresatul său sprijin, căci intențiunea sa e fără îndoială lăudabilă și cavalerească, dar despre rezultatele ei practice în cestiunea Dunării avem părerea de rău de-a ne îndoi. Cată să relevăm însă un pasaj din acea adresă, care merită oarecare cenzură: În martie 1871 colonia germană din București se adună pentru a serba înfrîngerea Franței. Studenții din București, indignați de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
atitudine fermă ar fi scăpat cu toată siguranța cestiunea Dunării. Au existat momente în care interesele nici unei puteri nu fuseseră încă angajate prin acte ulterioare, în cari ele nu aveau nici a cere compensații, nici a le da, în cari Dunărea noastră nu devenise încă un obiect al politicei de compensațiuni. Toate acele momente prețioase cabinetul d-lui Brătianu le-a lăsat să treacă neîntrebuințate sau le-a risipit în deșert fără țintă, dîndu-le pe mâna a diferiți copii mari cari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
român; pe una lucrează Comisia Europeană pentru a o ține în stare de navigabilitate. Dar ceea ce Dumnezeu dă gratis plebea noastră roșie vrea să ne puie să plătim de-a doua oară. Nu gurile pe cari și le-a creat Dunărea singură după capul ei sunt bune pentru colosala marină română, care nu mai încape în apele noastre; Dunărea trebuie învățată minte de d-alde musiu Costinescu, [î]i trebuie altă cale de la Cernavoda la Chiustenge. Acesta-i moftul cel mai
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
a admite în întregul lor stipulațiunile Tractatului de la Londra. Alegători din colegiul I și al Ii-lea! Știți care e meritul pentru care ați fost acoperiți cu decorații? Acel merit e să alegeți deputați cari să primească fără discuție cesiunea Dunării române în mâni străine. Precum trădarea de tron e înălțată și decorată, astăzi meritul de căpetenie pe care guvernul nostru [î]l răsplătește este trădarea de țară. Mai mult; diplomația însăși [î]i dă guvernului nostru acest termen, care se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]