5,351 matches
-
statistice între variabila județ și indicatorii considerați, ceea ce permite continuarea analizei prin metoda componentelor principale. De asemenea, Un alt indicator al adecvării variabilelor pentru analiză îl constituie matricea de corelație anti-imagine. Fiecare valoare de pe diagonala acestei matrici arată măsura adecvării eșantionării (MSA) pentru itemul respectiv. Valorile mai mici decât 0.5 pot indica variabile care nu par să se potrivească cu structura celorlalte. Se recomandă înlăturarea din analiză a unor asemenea variable. În exemplul considerat, patru dintre variabile au înregistrat valori
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
267% din varianța totală 4.1.3. Identificarea profilului dezvoltării intraregionale folosind Analiza componentelor principale După eliminarea din analiză a celor patru variabile care nu se potriveau cu structura celorlalte, au rezultat următoarele: o îmbunătățire a măsurii de adecvare a eșantionării Kaiser-Meyer-Olkin, aceasta înregistrând o valoare foarte apropiată de 1, ceea ce înseamnă că noul set de date este mult mai potrivit pentru o analiză factorială (Tabelul nr. 4.3); soluția factorială indică o grupare a variabilelor pe 3 componente principale (în
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
investigației. Astfel, trebuie clarificate variabilele care vor fi studiate, trebuie elaborate modalități de înregistrare a datelor sau trebuie să se decidă asupra înregistrării audio-video a unor fragmente de activități în mediul natural al subiecților. De asemenea, observația naturalistă nu exclude eșantionarea, alegerea intervalelor de timp și a spațiilor în care se va desfășura cercetarea, impunîndu-se în același timp formarea observatorilor. În spațiul educațional, observația în context natural este frecvent utilizată nu doar în demersurile de cercetare, ci și în cadrul programelor de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
de specialitate nu indică un număr recomandabil de cazuri ce trebuie studiate pentru ca cercetarea să fie credibilă; studiul de caz se poate referi chiar la un singur subiect. În situația studierii mai multor cazuri, nu se are în vedere o eșantionare, ca în cercetările cantitative, ci mai degrabă se caută „replici” ale unei realități. Interpretarea datelor se realizează în această situație prin raportare la teorie, nu la populație (Yin, 1994, apud Tellis, 1997). Yin identifică trei categorii de studii de caz
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
al comunității educaționale”. 3.4.2. Metode centrate pe colaborarea persoanei Ancheta este o metodă de cercetare ce vizează colectarea de informații cuantificabile în legătură cu problema de studiat de la un număr mare de subiecți, selectați în general prin tehnici specifice de eșantionare. Tehnicile de realizare a anchetei sînt chestionarul și interviul (Chelcea, 1996; De Singly et al., 1998). Metoda anchetei este specifică sociologiei, dar se folosește frecvent, în formă adaptată, în cercetarea educațională. T. Rotariu și P. Iluț (1997) consideră că interviul
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
standardizare, chiar dacă aceiași itemi în aceeași formă sînt prezentați tuturor subiecților) constituie principalele avantaje ale anchetei realizate prin intermediul chestionarului. Imposibilitatea de a surprinde motivele pentru care subiecții optează pentru o categorie de răspuns la alta, precum și problemele ce derivă din eșantionare (volum și reprezentativitate) constituie cele mai evidente limite ale anchetei realizate prin intermediul chestionarului. În ciuda acestora, ancheta este una dintre metodele cele mai frecvent utilizate în cercetarea educațională. Interviul este a doua tehnică de anchetă și constă într-un dialog între
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
cercetării, focus-grupul poate fi organizat în funcție de diferite caracteristici: vîrstă, status socio-economic, gen, vîrstă, statut marital. Există cercetări pentru care sînt necesare trei-patru focus grupuri sau trei-patru sesiuni (întîlniri) cu același focus-grup. Focus-grupul nu se poate constitui prin procedee clasice de eșantionare, pentru c. numărul participanților este prea mic. Sînt importante însă următoarele aspecte în alegerea participanților: -Participanții trebuie să fie exponenți ai unor grupuri relevante pentru scopurile cercetării; componența focus-grupului trebuie să acopere toate categoriile de persoane a căror opinie este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
socio economic, ocupație etc.). -Convocarea la interviu trebuie să se facă în condițiile în care potențialii participanți înțeleg și acceptă fără rezerve condițiile expuse de către organizatorii cercetării. -Este indicată evitarea cercului de prieteni/cunoscuți ai cercetătorului și aplicarea principiului tradiționalei eșantionări aleatorii. -După stabilirea primului contact cu potențialii participanți, este necesar ca acestora să li se expună termenii în care se va asigura confidențialitatea răspunsurilor și a comentariilor. c. Planificarea întîlnirilor și elaborarea ghidului de interviu. Ghidul unui interviu cu focus-grup
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
de studiere a problemei a exclus și care sînt argumentele în favoarea realizării cercetării în forma propusă. Pentru elaborarea acestei secțiuni se recomandă: -definirea clară și succintă a principalelor concepte, fără a relua informațiile teoretice din secțiunile anterioare; -descrierea procedurii de eșantionare, cu accent pe detaliile relevante în explicarea ulterioară a rezultatelor și a implicațiilor cercetării; -prezentarea volumului eșantionului și argumentarea structurii acestuia (recomandare aplicabilă mai ales în cazul eșantioanelor de conveniență); -identificarea demersurilor alternative și a posibilelor riscuri de eroare în
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Getzels și Jackson în 1962, Creativity and Intelligence: Exploration With Gifted Students, în care psihologii ajung la concluzia - bazată pe observații detaliate - că inteligența nu corelează cu creativitatea. Ceea ce nu s-a observat, decât târziu, a fost un viciu de eșantionare: se studiaseră doar copii supradotați, cu IQ de peste 120. Ori, după cum se știe astăzi, la IQ de peste 120, creativitatea și inteligența merg pe căi independente. C. O teorie de dată mai nouă, lansată de Sternberg și Lubart după 1990, afirmă
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
informale" Pentru cuantificarea mărimii și a distribuției plăților informale În sistemul de sănătate românesc, În 2005, a fost realizat un sondaj printre pacienți, În cadrul unui proiect finanțat de Banca Mondială. Metodologia sondajului este următoarea: Eșantion: 998 de subiecți. Univers de eșantionare: persoane cu vârste de peste 18 ani, care au beneficiat În ultimele 12 luni de o consultație, de un tratament medical, de o intervenție chirurgicală la medic. Tipul eșantionului: probabilistic, selecție aleatorie a punctelor de eșantionare și a subiecților. Eroarea maximă
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
998 de subiecți. Univers de eșantionare: persoane cu vârste de peste 18 ani, care au beneficiat În ultimele 12 luni de o consultație, de un tratament medical, de o intervenție chirurgicală la medic. Tipul eșantionului: probabilistic, selecție aleatorie a punctelor de eșantionare și a subiecților. Eroarea maximă: ±3,1%, cu o probabilitate de 0,95. Interviuri desfășurate față În față la domiciliul subiecților. Durata interviurilor: 45 de minute. Perioada: 9-16 mai 2005. Sondajul efectuat este reprezentativ pentru persoanele care au interacționat cel
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
profilului sărăciei în municipiul Oradea. Cercetarea, comandată de Consiliul Local, a cuprins un eșantion aleatoriu de 2.500 de subiecți. Problemele sunt de factură diversă și au mers de la realizarea unui eșantion aleatoriu de gospodării pe baza unui cadru de eșantionare care cuprinde indivizi cu drept de vot, validarea datelor culese despre consumul gospodăriei, tipul pragului sărăciei - relativ sau absolut, indicatorii de bunăstare folosiți - de venituri sau de consum, iar în acest ultim caz, tipurile de cheltuieli și consumuri nemonetarizate introduse
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
aprofundare anume, necesare pentru validarea rezultatelor. Am avut de ales și de cumpănit mai ales în ceea ce privește următoarele decizii metodologice: Obiectiv sau subiectiv? Unitatea de analiză - gospodăria sau individul? Cum realizăm un eșantion aleatoriu de gospodării pe baza unui cadru de eșantionare care cuprinde indivizi cu drept de vot? Pe ce bază validăm datele incluse în eșantion? Sub ce prag al consumului putem considera că datele noastre pentru o anumită gospodărie se datorează unor erori de măsurare? Ce fel de prag al
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cu capul gospodăriei și cu gospodina. Partea subiectivă a fost determinată cu o persoană adultă din cadrul gospodăriei, aleasă aleatoriu. Cum s-a făcut selectarea aleatorie a gospodăriilor? Cum să realizezi un eșantion aleatoriu de gospodării pe baza unui cadru de eșantionare care cuprinde indivizi? Dacă am fi selectat aleatoriu doar indivizi, probabilitatea de includere în eșantion a familiilor ar fi fost direct proporțională cu numărul de membri cu drept de vot din familie. Pentru a egaliza probabilitățile de includere în eșantion
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
numărul de membri cu drept de vot din familie. Pentru a egaliza probabilitățile de includere în eșantion între diferitele familii cu număr mai mic sau mai mare de membri cu drept de vot, am folosit o restricție utilizată uneori în eșantionări de acest fel: s-a ales din listă gospodăria corespunzătoare, reieșită prin aplicarea metodei pasului, doar dacă individul component al acesteia este inclus în prima înregistrare din listă la adresa respectivă. O simplă aritmetică arată că, în acest caz, probabilitatea de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care nu au drept de vot, nu sunt incluși în listele electorale. Cu alte cuvinte, este posibil ca eșantionul astfel obținut să conțină distorsiuni în ceea ce privește distribuția gospodăriilor după numărul de membri fără drept de vot, mai ales copii. Bineînțeles că eșantionarea ridică mai ales probleme instituționale. Artificiile descrise mai sus au fost determinate cu precădere de imposibilitatea accesării unor cadre de eșantionare mai bune. Propunerea autorilor acestor rânduri a fost din start aceea de a folosi liste de persoane sau de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să conțină distorsiuni în ceea ce privește distribuția gospodăriilor după numărul de membri fără drept de vot, mai ales copii. Bineînțeles că eșantionarea ridică mai ales probleme instituționale. Artificiile descrise mai sus au fost determinate cu precădere de imposibilitatea accesării unor cadre de eșantionare mai bune. Propunerea autorilor acestor rânduri a fost din start aceea de a folosi liste de persoane sau de gospodării mult mai bine actualizate și mai complete, precum cele de la Serviciul de Evidență Informatizată a Populației (Ministerul de Interne) sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
în mare măsură complexitatea dezvoltărilor metodologice din cercetarea dedicată acestui domeniu. Studiul realizat la Oradea, care a urmărit aceste deziderate, a cerut o abordare flexibilă, dependentă de context, a măsurării inegalității și sărăciei. Opțiunile metodologice ale autorilor studiului, atât în ceea ce privește eșantionarea, cât și în privința modalităților de calcul ale diferiților indicatori ai sărăciei și inegalității s-au dovedit, cel puțin la o primă vedere, valide. Pornind de la cazul din Oradea, am conchis că indicatorii cei mai buni ai bunăstării la nivel de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mai mare este foarte bună, în timp ce o măsură sub 0.5 este considerată slabă. (Richarme, 2001) Un alt indicator al adecvării pentru analiză îl constituie matricea de corelație anti-imagine. Fiecare valoare de pe diagonala principală a acestei matrice arată măsura adecvării eșantionării (MSA) pentru itemul respectiv. Valorile mai mici decât 0.5 pot indica variabile care nu par să se potrivească cu structura celorlalte. Se recomandă înlăturarea din analiză a unor asemenea variabile. Analiza componentelor principale este utilizată în continuare pentru explorarea
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
dezvoltare economică, socială și culturală .711 Sursa: Rezultate obținute în SPSS prin ACP Un alt indicator al adecvării variabilelor pentru analiză îl constituie matricea de corelație anti-imagine. Fiecare valoare (tabelul nr. 2) de pe diagonala acestei matrice arată măsura adecvării eșantionării (MSA) pentru itemul respectiv. Valorile mai mici decât 0.5 pot indica variabile care nu par să se potrivească cu structura celorlalte. Se recomandă înlăturarea din analiză a unor asemenea variabile. În această cercetare trei dintre variabile au înregistrat valori
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
între variabile și indicatorii considerați, ceea ce permite continuarea analizei prin metoda analiza componentelor principale pentru setul redus de date. După eliminarea din analiză a variabilelor care nu se potriveau cu structura celorlalte, au rezultat următoarele: - Îmbunătățirea măsurii de adecvare a eșantionării Kaiser-Meyer-Olkin, aceasta înregistrând o valoare mult mai apropiată de 1, ceea ce înseamnă că noul set de date este mai potrivit pentru o analiză factorială. Valorile coeficienților MSA din matricea anti-imagine sunt toate mai mari decât 0. 583 ceea ce arată o
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
mai mic decât 0.05, de unde reiese că se respinge ipoteza de independență (H0). Așadar, s-a putut considera că există legături statistice între variabila țară și indicatori, ceea ce permite continuarea analizei prin metoda componentelor principale. Măsura Kaiser-Meyer-Olkin a adecvării eșantionării (KMO Measure of Sampling Adequacy) care a înregistrat o valoare egală cu 0.796 mai mare decât 0.5, a indicat faptul că o analiză factorială este utilă pentru datele considerate. Un alt indicator al adecvării variabilelor pentru analiză l-
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
mare decât 0.5, a indicat faptul că o analiză factorială este utilă pentru datele considerate. Un alt indicator al adecvării variabilelor pentru analiză l-a constituie matricea de corelație anti-imagine. Fiecare valoare de pe diagonala acestei matrice aratând măsura adecvării eșantionării (MSA) pentru itemul respectiv. Valorile mai mici decât 0.5 pot indica variabile care nu par să se potrivească cu structura celorlalte. S-a recomandat înlăturarea din analiză a unor asemenea variabile. Astfel că în exemplul considerat trei dintre variabile
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]
-
variabila țară și indicatorii considerați, ceea ce a permis continuarea analizei prin metoda componentelor principale pentru setul redus de date. După eliminarea din analiză a variabilelor care nu se potriveau cu structura celorlalte, au rezultat următoarele: - Îmbunătățirea măsurii de adecvare a eșantionării Kaiser-Meyer-Olkin, aceasta înregistrând o valoare mult mai apropiată de 1, ceea ce înseamnă că noul set de date este mai potrivit pentru o analiză factorială. - Valorile coeficienților MSA din matricea anti-imagine sunt toate mai mari decât 0.583 ceea ce arată o
Modelarea statistică a performanţei elevilor la teste le PISA by Eman ue la - Alisa N i c a () [Corola-publishinghouse/Science/91882_a_92403]