3,503 matches
-
clasă, a spiritului de partid, a nivelului ideologic, schematismul, formalismul etc. În căutarea „armelor” de care avea nevoie poporul, citite cu ochelarii deformatori ai singurului curent literar-ideologic posibil, cărțile din vreme Încep să aibă cea mai nesigură soartă. Între formulele echivoce de la Începutul sau sfârșitul analizei, cartea intra În posesia interpretului, totdeauna bun prestidigitator de epitete infamante, arareori mulțumit de realitatea și militarismul cărții, niciodată convins de Însușirea Învățăturii marxist-leniniste. Paginile următoare nu cuprind toate cazurile de respingere a unor proze
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
prin ritmul ei? (Ă) Deși H.Bratu critică unele pasaje scrise În formă de reportaj, În altă parte le aprobă (fără a aduce altă motivare decât că acel lucru se Întâlnește și În opera lui Tolstoi). Criticul Întrebuințează un limbaj echivoc, deoarece n-are curajul opiniilor sale, deoarece el se ferește de a face observații precise. (Ă). Rolul criticii noastre este de a ajuta literaturii să meargă Înainte. Criticii noștri trebuie să-și facă un punct de onoare din contribuția lor
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a obține fericirea. Ceea ce i se cere este să încerce să atingă o mulțumire deplină îndeplinându-și cu strictețe obligațiile morale. Este punctul de vedere pe care filosoful s-a străduit să-l exprime cât mai limpede, pentru a preveni orice echivoc: „Căci, mai întâi, eu trebuie să fiu sigur că nu am acționat contrar datoriei mele: abia după aceea îmi este permis să mă interesez de fericire, să determin cât de mult pot să o unesc pe aceasta cu starea mea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
in genere despărțită de judecata morală, și cu atât mai puțin într-un caz ca acesta. Kant a contestat, așadar, dreptul de a minți și într-o situație ca cea imaginată de Constant. Formularea punctului său de vedere înlătură orice echivoc: „Este, prin urmare, o poruncă sfântă, necondiționată a rațiunii, nelimitată de nici o conveniență, de a fi sincer în toate afirmațiile”20. Sugestia lui Constant că în anumite situații minciuna ar putea să fie nu numai permisă, ci chiar și cerută
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
cunoașteri a priori - drept o reformă a metafizicii, o reformă care ar fi arătat pentru prima dată cum este posibilă metafizica înțeleasă ca știință. El s-a exprimat în această privință în mod repetat și într-un mod lipsit de echivoc. În Logia generală, un text pregătit pentru tipar de către G.B. Jäsche, pe baza însemnărilor făcute de Kant pentru cursurile sale, se afirmă că prima întrebare a filosofiei este „Ce pot să știu?” și se precizează că la această întrebare răspunde
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
fost afirmate cu vehemență de ideologii extremei drepte românești. Nae Ionescu, omagiat adesea drept gânditorul care a înfăptuit trecerea de la o filosofie academică de factură occidentală la „filosofia românească”, se exprimă în această privință într-un mod lipsit de orice echivoc. Interesele națiunii trebuie să constituie instanța supremă a judecății, deciziei și acțiunii deoarece tocmai prin ele se dezvăluie absolutul unei comunități etnice. Raționalismul și individualismul sunt caracterizate drept adversarii ei cei mai redutabili. În sensul spiritualității ortodoxe - susținea Nae Ionescu
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
în fața acestei sărmane ființe lipsite de ajutor pe care o analizăm, oricare-ar fi comportamentul său față de afirmațiile noastre”. După care adaugă că un „nu” al pacientului nu dovedește nimiccu privire la exactitatea interpretării, iar un „da” direct este la fel de echivoc. De fapt, psihanaliștii admit o marjă de eroare în interpretările lor. Leclaire (1968) face ironii pe seama analistului care se complace „pentru o clipă în cultul bine cunoscutului principiu potrivit căruia pacienții nu au niciodată dreptate”, anulându-le astfel manifestările de
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
s-a rupt în două? De ce asistăm la o stranie controversă din care nu se înțelege nimic, între intervenționiste și partizane ale neintervenției feminine în viața politică a țării? Revendicările feminine au fost, peste tot, simple și degajate de oricare echivoc: într-o societate care nu face nici o deosebire de sex între îndatoririle cetățenilor, se cuvine ca și drepturile să fie repartizate egal, între sexe. Legea scrisă nu ocrotește astăzi femeia mai mult decât legea nescrisă. Evoluția moralei, exigențele economiei, progresul
Din istoria feminismului românesc. Studiu și antologie de texte (1929-1948) by Ștefania Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Science/1936_a_3261]
-
din Vergiliu (opt cântece din Eneida) și Ovidiu, alături de un op juridic (contribuție în degajarea unei terminologii specifice), sunt reevaluate de asemenea postum, odată cu descoperirea manuscriselor nepublicate. Preocupările de ordin filologic, constante, nicidecum de neglijat, îl vor afilia, altminteri, fără echivoc, pe A., la marele curent creat de Școala Ardeleană. În preambuluri ale scrierilor sale, poetul își apropie și noțiuni de teorie literară, el situându-se, în spirit (pre)modern, printre întâii autori români ai veacului ce avansează întrebări privind natura
AARON-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285139_a_286468]
-
academist (Sept manifestes dada, 1925). Un precursor al modernismului autohton este T. Arghezi, cel care a contrariat „precupeții de zer critic” (Arghezismul, 1925). În prozele lui moderniste, B.-F. dinamitează retorica tradițională, cultivă „comedia limbajului”, dă o interpretare literală sau echivocă expresiilor metaforice, pastișează formula umoristică urmuziană. Textele subminează ordinea lumii burgheze, înlocuind-o cu un univers absurd și bizar. Personaje-marionetă, descinse din omul-robot integralist, trăiesc „sub zodie citadină”, în civilizația industrială de inspirație futuristă, în Răzbunarea lui Papufili sau în
BRUNEA-FOX. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285887_a_287216]
-
colaboratori de prestigiu, revista se distinge totuși prin amprenta inconfundabilă lăsată asupra ei de poetul George Bacovia. Acesta, împreună cu celălalt redactor, Gr. Tăbăcaru, i-a imprimat un caracter modern, definit de opțiunea limpede pentru estetica simbolistă. Asumarea acesteia transpare fără echivoc atât din câteva texte critice semnate de Gr. Tăbăcaru (articolele Asupra originii simbolismului și Despre Bacovia), cât și, mai ales, din literatura publicată de revistă. Se disting, înainte de toate, o seamă dintre poemele lui Bacovia însuși. Între altele: Note de
ATENEUL CULTURAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285486_a_286815]
-
și expresivitatea trăsăturilor, frumusețea sălbatică și senzuală, coborâtă parcă din Cântarea Cântărilor, din care autorul și citează. A. e un poet al iubirii cotropitoare, dezlănțuite, de care sunt animate unele personaje feminine enigmatice, ca Tuța din povestirea omonimă. De aici, echivocul, îmbinarea realului cu fantasticul, ce amintește de Hanul lui Mânjoală a lui I. L. Caragiale, și alternanța spirit primitiv-rafinament. Picioarele „desculțe” constituie un simbol și un laitmotiv al povestirilor, punând încă o dată în lumină opoziția. Elogiul femeii fascinante, stăpânite de eros
ALBALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285215_a_286544]
-
lucruri, dând o neașteptată turnură devenirii noastre. Să ne oprim puțin și să comentăm antiteza. Secolul al XVI-lea îmbrățișează deopotrivă, dacă nu cumva cu mai mult, ideea de anti-homo europaeus. Care e sensul profund al Reformei? Un răspuns fără echivoc: o dezbinare, o ruptură definitivă de o altă religie, reprezentată de Biserica Catolică. Luther este un luptător, un homo religiosus total, pentru care în prim-plan stă impunerea propriei doctrine, singura, în accepțiunea sa, capabilă să satisfacă aspirațiile popoarelor care
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
îndeletnicirilor, îngăduința de a circula fără opreliști, dorința mărturisită a principelui fiind aceea ca prin „adunarea la un loc a feluritelor neamuri” să contribuie din plin la înflorirea țării Transilvaniei. Cuvintele lui Bethlen sunt cât se poate de lipsite de echivoc, demonstrând cultura sa, apartenența la o ideologie umanistă postrenascentistă de anvergură europeană: ...ânfățișându-se deosebita mijlocire a distinsului Abraham Sarsa, medic evreu din Constantinopol, am crezut de bine ca să binevoim a hotărî cu milostivire scutirile de față, trecute în rândurile de
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
și câteva ecouri de Renaștere”, în cartea lui Răzvan Theodorescu, Civilizația românilor între medieval și modern. Orizontul imaginii 1550-1800, București, 1987, vol. I, pp. 48-84. Scrutând prin prisma variatelor manifestări artistice secolele de medievalitate târzie, precum și acelea care anunță, fără echivoc, zorile lumii noi, Răzvan Theodorescu oferă puncte de vedere asupra epocii de tranziție de la medieval la modern în spațiul culturii românești. „Praefatio”, p. XXVI-XXVII. Titlul celui de al II-lea volum din catalogul cărților Teleki: Bibliothecae Samuelis S.R.I. com. Teleki
Tentaţia lui homo europaeus. Geneza ideilor moderne în Europa Centrală şi de Sud-Est by Victor Neumann () [Corola-publishinghouse/Science/2253_a_3578]
-
cazurile, explicația trebuie căutată în trecut, mai precis în perioada evocată în vis. Agresiune, agresor Visele legate de agresiune sunt frecvente și comportă numeroase variante. Poate fi vorba de scene deosebit de violente, și deci de coșmaruri sau de situații mai echivoce, dar întotdeauna angoasante, așadar de vise urâte. Coșmarul este semnalat întotdeauna de o trezire bruscă (vezi capitolul III) și întrerupe cursul scenariului oniric în general în momentul cel mai critic. Visul urât nu îl trezește pe cel ce doarme, dar
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
accentul pe rătăcirea persoanei. Ea este precum oaia râioasă descrisă în Biblie. Merge pe căi greșite, cel puțin pentru supraeul său, adică pentru conștiința sa morală. Cameleon În vis, cameleonul este, în principiu, simbolul inconstanței și al disimulării. Exprimă atitudinea echivocă a subiectului sau a mediului în care trăiește. Cerb Departe de fragilitatea căprioarei și a puiului acesteia, cerbul simbolizează forța și soliditatea. Maiestuozitatea siluetei și puterea coarnelor sunt o reprezentare a războinicului, în sensul nobil al cuvântului. Este regele pădurii
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
construcții care afectează imaginea rustică a stațiunii. Chiar și așa, nu e limpede ce caută în această ecuație argumentativă căluții de mare sau de ce autorul contabilizează la grămadă cântăreții și trupele de artiști: 42. În principal, neclaritatea este generată de echivoc. Imprecizia decodării poate să provină din trei neglijențe de ordin: gramatical, semantic și logic. Gramatical. Proasta gestionare a sintaxei duce la multe și nedorite derapaje semantice. Atragem atenția, mai ales, asupra folosirii neglijente a elementelor de legătură (conjuncții, prepoziții, adverbe
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
au nevoie de un determinant lămuritor (de exemplu, a intra). Altele își rezolvă insuficiența semantică prin context. Să comparăm: „Mergeam pe stradă, când, deodată, am intrat” și „M-am oprit în dreptul magazinului. Am intrat”. În absența unor repere contextuale puternice, echivocul se poate instala cu ușurință: „Sunt nouă în clasă” sau „Am un prieten de trei ani și vreau să mă căsătoresc cu el”. „De trei ani” poate să însemne: durata prieteniei, dar și vârsta prietenului. Dacă în limbajul oral asemenea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
a formulelor fixe sau dintr-o preluare neatentă a unor neglijențe proprii limbajului oral. De pildă, este greșit să scriem: „Fără să vreau, am văzut pe o bancă doi tineri certându-se pe o bancă”. Pe de o parte, este echivoc să precizăm: „pe o bancă”. Pe de altă parte, trebuie să reformulăm fraza, ba chiar să o separăm în propoziții distincte: „Doi tineri stăteau pe o bancă. Se certau de mama focului”. Mai trebuie apoi să eliminăm formula „fără să
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
în goana condeiului putem greși, nimeni nu ne împiedică să recitim atent textul și să operăm corecțiile sau adăugirile clarificatoare. Când acest lucru nu este posibil, trebuie să reformulăm fraza, să operăm schimbări în topică, atenți fiind nu numai la echivoc, dar și la pleonasmul care se poate instaura fără alte semne avertizatoare (dezacord, cupuri etc.): „Stăteam în fața televizorului ca să privesc...”, „Am deschis ziarul ca să citesc” etc. În afară de echivoc, o altă sursă principală a neclarității o reprezintă dezacordul creat între sensul
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
reformulăm fraza, să operăm schimbări în topică, atenți fiind nu numai la echivoc, dar și la pleonasmul care se poate instaura fără alte semne avertizatoare (dezacord, cupuri etc.): „Stăteam în fața televizorului ca să privesc...”, „Am deschis ziarul ca să citesc” etc. În afară de echivoc, o altă sursă principală a neclarității o reprezintă dezacordul creat între sensul figurat al cuvântului și contextul pragmatic, real al propoziției. Deși lingviștii vorbesc despre arbitrarietatea semnului lingvistic, despre faptul că nici un cuvânt nu semnifică prin el însuși, sensul fiind
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
Pe bună dreptate, Caragiale a ironizat această neimplicare și fugă de răspundere narativă. La fel, ziariștii au observat tembelismul anunțurilor de tipul: „Fustele se ridică între ora 10-12” sau „Se tăbăcește cu pielea clientului”, sintagme care includ cu prisosință și echivocul, apropierile nedorite de sens etc. Ceva mai concesivi decât marele Caragiale, noi ne mulțumim a spune că, în avântul unei descrieri, putem folosi unele expresii impersonale, dar cu mare atenție și cuvenită măsură. Putem scrie o dată: „Pe stradă, se aud
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
ascund numeroase primejdii, pe care le vom dezvolta mai jos. Și mai discutabil este titlul format dintr-un singur cuvânt. În principiu, doar un cuvânt nu este capabil să genereze sens. Aparent puternic prin solitudinea sa, cuvântul în sine este echivoc, dacă nu absurd de-a dreptul: „Furculiță”, „Ceas” etc. Cuvântul se activează semantic doar în prezența altui cuvânt însoțitor. Chiar și când este singur, el interacționează, de fapt, cu un alt cuvânt lipsă, cu prezență zero. Să luăm ca exemplu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
titluri sobre, de genul: „Bill Clinton și-a rupt piciorul”. La rândul lor, ziarele populare și de scandal vor încerca să supraliciteze informația, într-o manieră senzațional generalizantă („Statele Unite șchioapătă”) sau ironic deplasat („SUA - într-un picior”). Orice generalizare este echivocă și neinteresantă: „Explozie imobiliară”, „Vandalism duminical”. „Marea înghite pământul” etc. Să nu fie noțional și abstract. Ne gândim la titluri precum: „Roșu și negru”, „Limbă și unitate”, „Masă și putere”, „Gândirea anacolutică a președintelui”. Însă atenție - acest gen de titlu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]