1,414 matches
-
1918, 2, Ed. Minerva, 1972, p. 216 219 și Cronicile optimistului, EPL, 1946, p. 246. 4. N. S. (Pompiliu Nicolau-Stoica), ,,Două biserici din oraș”, în ,,Bacăul”, 6, nr. 63, 6 mai 1929, p. 3. 5. Prezența lor le va sugera edililor noua denumire a grădinii, ,,Parcul Trandafirilor”, dată în 1955 (v. Ioan Ungureanu, ,,Istoricul unui fost edificiu băcăuan: «Pavilionul» din Grădina Publică”, în ,,Carpica”, nr. 24, 1993, p. 255). 6. Arhivele Naționale Bacău, Fond: Primăria Bacău, dos. 26/1927, f. 3
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
efecte pozitive moderate" sau dacă, nu cumva, acesta a reprezentat o amenințare la adresa instituțiilor democratice, așa cum au sugerat-o observatorii rezultatelor alegerilor. În 2005, atunci când López Obrador a renunțat la funcția de primar, acesta era unul dintre cei mai populari edili din istoria orașului Mexico, cu un nivel de încredere care depășea 80% (Murphy 2006). În ciuda unui scandal de corupție în care a fost implicat șeful său de campanie și o încercare fără succes, din partea guvernului PAN, condus de Vincente Fox
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
preambulul Constituției europene a moștenirii culturale și religioase iudeo-creștine a Europei. "Reacția juriștilor francezi de stânga cum că un astfel de demers ar fi contrar cu caracterul laic al Constituției Franței a găsit un ecou pozitiv, din nefericire, în rândul edililor europeni de stânga, care au cerut în scris prezidiului de a se renunța la sintagma "moștenire religioasă", tocmai pentru a se afirma și apăra "laicitatea Europei". O astfel de opinie, din fericire, a intrat în contradicție cu textul Constituțiilor unor
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
pavate. Să mergi cu mașina în România a devenit un fel de pariu nebun, în care adrenalina și isteria, stupefacția și resemnarea fac casă bună. Te și întrebi: se poate oare și mai rău? Iar răspunsul rabinic al dragilor noștri edili nu întârzie să pogoare blând și nerușinat deasupra noastră "Ba bine că nu..." Întâmplarea a făcut ca, de două decenii de când conduc mașina, să călătoresc pe mai multe continente străbătând mii de kilometri la volan. Nu am fost în Istanbul
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Lefter ne expune Epopeea eroi-comico-satirică a unui (anumit) oraș de provincie. Prezentul articol prezintă romanul lui Ovidiu Pecican Bokia (joc de cuvinte rezultat din contopirea numelui Boc cu Nokia). Bogdan Lefter adaugă într-o paranteză că realitatea a evoluat "respectivul edil-șef a devenit "amintire recentă", odată promovat premier la București (...) compania finlandeză anunțând după doar trei ani închiderea operațiunilor din parcul industrial de la Jucu"488. Dumitru Suciu are în vedere în Din simbolistica Clujului. Vremuri de azi și de demult
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
privirea ta de șofer sau de călător frustrat nu poate să nu remarce faptul că trotuarele de pe ambele părți ale drumului ocupă, fiecare în parte, cam tot atâta spațiu cât încă două benzi de șosea. Și, automat, te întrebi dacă edilii stau vreodată la cozile infernale care se produc acolo. Te întrebi dacă li se întâmplă și lor, ca și ție, să admire frumusețea trotuarelor. Și te mai întrebi dacă sunt și ei destul de frustrați să-și pună o problemă simplă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2210_a_3535]
-
Asta zicea Cațavencu, asta zic și politicienii maghiari - și tot asta zic, în alte contexte, și politicienii români. Iar noi, fără deosebire de naționalitate, îi mai credem patru ani. LA LOC teleCOMANDA Alex SAVITESCU Două cazuri de „brichetare“ a realității Edilii Bucureștiului s-au apucat să ia de coadă toate potăile europene de pe „traseul NATO“. Câinii au fost strânși în padocuri de a căror lipsă se plângeau până mai ieri. Drumurile trebuie să fie curate și să nu stânjenească vederea mai-marilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
nu sunt mare fan al piesei Evangheliștii, având la rândul meu rețineri, din pricina gratuității unor scene. Trebuie să mai recunosc că nu m-am dus să văd piesa Hai să facem... (așa cum a apărut ea, de fapt, pe gardurile Iașului, edilii noștri considerând că „sex“ e un cuvânt prea obscen) a lui Valentin Krasnogorov. Dar când actul artistic începe să fie confundat cu unul anarhist, încep să mă îngrijorez. Mai mult, una e ca această confuzie să fie făcută de niște
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2205_a_3530]
-
Printre câștigurile materiale se numără cortul, care va găzdui în continuare evenimente, cele două scene care rămân la Sibiu, precum și pianul, care i-a fost cedat Filarmonicii de Ministerul Culturii. Primarul Klaus Johannis apreciază anul 2007 ca fiind unul „excepțional“. Edilul spune că vor continua evenimentele culturale, și pentru elite, dar și pentru publicul larg. „Toate instituțiile au înțeles că trebuie calitate, nu cantitate. Publicul a devenit mai pretențios. Am avut surprize și au fost spectacole de calitate, unde nu a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2194_a_3519]
-
celor muribunzi pentru spovedanie și împărtășanie de frica molipsirii. A fost nevoie de intervenția Mitropoliei care a cerut subalternilor să-și facă datoria creștinească adică spovedanie și împărtășanie la boală, iar după moarte, îngroparea cu toată rânduiala cuvenită. Desigur că edilii din trecut s-au preocupat de construirea unui dispensar medical în comună. Localul a fost clădit în perioada 1920-1924 în vecinătatea primăriei având și instalațiile necesare pentru baia comunală. De altfel, în darea de seamă prezentată de prefectul județului Dorohoi
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
consecvent în suflet de acești magicieni de serviciu ai lumii contemporane: fotbaliștii! Finala cupei violenței la români Am vizitat cu puțin timp în urmă Târgul Jiu. Un oraș frumos, elegant și foarte curat. Veritabil model pentru primarul Gheorghe Nichita și edilii Iașiului. În realitate, Târgul Jiu nu stă deloc sub păguboasa mentalitate a ortacului de grotă. Această falsă reprezentare o avem grație asumării superficiale a informațiilor din mass media. Întâlnirea mea cu orașul lui Brâncuși a fost una fericită. Ea mi-
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
marii proprietari funciari și imobiliari și-au văzut amenințată proprietatea individuală pe măsura dezvoltării orașelor). Th. Oblet urmărește și modul în care s-a pus problema locuințelor sociale, când această problemă a devenit preocupantă, iar apoi de maxim interes (atunci când edilii au ieșit de la ghișee, din birouri și au mers pe teren pentru a constata la fața locului condițiile insalubre în care trăiau muncitorii). Și această problemă urbană (ca și alte probleme sociale) a ajuns greu pe agenda publică, fiind promovată
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
reformelor urbanismului a permis formalizarea metodelor și atitudinilor dobândite prin planificarea urbană, și aceasta în opoziție cu clasica gestionare patrimonială a teritoriului comunal. Constatarea eșecurilor a generat un discurs modernist de luptă contra lipsei de îndrăzneală, a incompetenței și egoismului edililor locali. Acest discurs va cunoaște cea mai mare audiență la ora modernizării din anii 1950 și 1960. Inventarea ideologiei politicii locuinței Indiferența politică a muncitorilor față de problema locuirii Problema locuințelor nu s-a pus cu adevărat în Franța decât în
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fi fost de conceput chiar ca puterile publice să interzică orice construcție nouă în afara perimetrelor stabilite. Or, așa cum mărturisește Paul Granet, fost șef al unei mari societăți de construcții înainte de a deveni secretar de stat, în 1974: "Voința legitimă a edililor locali de a moderniza orașul, presiunea cererii orchestrate de investitorii privați au obligat rapid statul să repartizeze creditele între ZUP și orașul istoric"160. În consecință, zonele ce trebuiau urbanizate cu prioritate nu au avut prioritate decât cu numele. "Din moment ce
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
guvernanță urbană". Reținem definiția dată acesteia de către Jean-Marc Offner: "Guvernanța este capacitatea de a produce decizii coerente, de a dezvolta politici efective, prin coordonarea între actorii publici și cei nonguvernamentali, într-un univers fragmentat"301. Întru totul preluată de către noii edili și tehnicieni publici și privați ai urbanului (ultimii așteptând reînnoirea planificării urbane), retorica proiectului (proiect de oraș, proiect strategic, proiect urban etc.) este simptomatică pentru maniera de a conduce care valorizează mobilizarea actorilor urbani în jurul unor obiective de dezvoltare împărtășite
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de la cei mulți, nici nu le poate fi comunicat acestora. Într-un sistem republican care făcea din stat depozitarul științei societății, controlul politic al dezvoltării urbane a fost mai mult o afacere de stat decât o problemă legată de responsabilitatea edililor locali. Un prim pas către recunoașterea necesității de a integra aspirațiile cetățenilor în definirea politicilor urbane a fost făcut atunci când statul a luat la cunoștință că era mai înțelept să piloteze dezvoltarea urbană, să "facă să se facă", mai degrabă
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
orașe pentru a împlini această refacere a acțiunii publice. În domeniul politicilor de dezvoltare social-urbană, de exemplu, primarii și-au manifestat înclinația de a subordona logica proiectului celei a subvenției și de a lăsa pe seama statului responsabilitatea luptei împotriva excluderii. Edilii au mai degrabă tendința de a se implica în proiecte profitabile de dezvoltare economică, cu riscul de a irosi veniturile statului într-o concurență între orașe, nefastă pentru îmbogățirea națiunii. În ceea ce privește statul, el s-a arătat adesea, ca reacție la
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
de psihologie și etologie animală efectuate de K. Lorenz, N. Tinvergen și von Frich au fost onorate cu acordarea Premiului Nobel pentru Medicină. 7 Richter O. Neu in Konstanza: Das Delphinarium Poseidon, 1972, 131, 11, p. 505-507. 8 Folosite de edilii vremii pentru dezvoltarea instituției, pentru subvenționarea căminelor culturale, a filarmonicii constănțene etc. 9 Un prim compromis a fost făcut atunci când pentru susținerea tezei de doctorat a trebuit să intru în posesia carnetului roșu de membru al PCR-ului. 10 Excepție
Istoria psihologiei : altar al cunoașterii psihologice by MIHAI -IOSIF MIHAI [Corola-publishinghouse/Science/970_a_2478]
-
iar membrii săi răspund cu propriile lor bunuri de buna încasare a impozitelor imperiale. Puterea executivă este încredințată de către ordo unor magistrați după o ierarhie de carieră, un cursus. Baza este constituită de cei doi chestori și de cei doi edili a căror sarcină este mai ales financiară: încasarea impozitelor, supravegherea piețelor, lucrări publice, poliție locală etc. Deasupra acestora, administrarea cetății este asigurată de cei doi duumviri. Toate aceste funcții sînt anuale și colegiale. Într-o primă etapă se mai mențin
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
motivează așezarea noilor locuințe În această zonă, proximitatea locului de muncă fiind și ea un argument În alegerea amplasamentului. Zona centrală a capitalei Începe să capete astfel un caracter comercial și administrativ din ce În ce mai pronunțat, asupra ei concentrându-se predominant atenția edililor. Se construiesc clădiri multietajate, se dezvoltă infrastructura și rețelele edilitare, se trasează noi bulevarde, periferia rămânând, pentru multă vreme, În umbră. Aceste cartiere ale periferiei nu beneficiau de dotările necesare car tierelor de locuințe. Nu existau instituții culturale sau de
Polarităţile arhitecturi by Irina Calotă () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92845]
-
mai adăugăm în lista pe ministrul liberal al Justiției din 1896-1897, Ștefan Șendrea 30 ori pe deputații conservatori de Craiova, Ullyse Boldescu (1850-1908), care fusese și primar al urbei oltene 31, respectiv de Brăila, Anastase Simu (1854-1935)32 ori pe edilul de Târgu Jiu din 1905 Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) sau pe mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (îi identificăm aici, cu rezerve, pe Emil Vulpe și Mihail Rodocalat 33). Despre Anastase Simu, ce
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
ai urbelor de provincie etc.). Din această categorie îi amintim aici pe conservatorii Petre Lazaroneanu, Anastase Simu, Christodul Suliotis, Luca Zelescovici de la Brăila, pe deputații conservatori de Craiova, Ullyse Boldescu (care a fost și primar al urbei oltene), ori pe edilul de Târgu Jiu din 1905, Eugen Cuca Pariano (Pârâianu) sau pe mai puțin cunoscuții politicieni ai dreptei conservatoare, ce activau pe la 1900 în Galați (Emil Vulpe și Mihail Rodocalat). Unii dintre aceștia s-au remarcat și în alte domenii, fiind
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în mediu, lărgind anumite posibilități și suprimând altele, în funcție de rolul lor în schema lui identitară de ansamblu. Fără o asemenea lectură a urmelor specifice unei existențe, adăpostirea și regenerarea ei devin acte aleatorii, ce riscă să-i transforme necunoașterea de către edili într-un labirint aproape carceral, presărat cu șicane, învârtiri în cerc, capcane, bifurcații și alte fundături ale potrivniciei. Tocmai evitarea unei asemenea erori constituia rațiunea ultimă a vizitei. Șeful delegației descoperise prin arhive rapoarte despre proiecte mai vechi de încadrare
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
profunde indiferențe. Tot așa cum, la începuturi, sfințenia creștină își căutase măsura în Deșertul Nubian, virtuțile locuirii sedentare aveau încă de trecut proba acestui caz extrem de necredință în ea. Cu fiecare casă pe lângă care treceau nepăsători, nomazii răneau fără voie orgoliul edililor ce-o concepuseră: o grație umilită se lamenta reținut în răcoarea adâncă a zidăriei. În pauza de prânz de după ședință, Ian își împărtăși nedumerirea lui Bart, care-l însoțea în restaurantul de la parterul clădirii: − Bizară povestea cu dispariția materialelor. Nu
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
2005) Autodeservire Cu decenii în urmă, România se umpluse de magazine purtând acest nume. Eforturile unor lingviști iluștri ori ale unor ziariști care fuseseră cândva studenți ai acestor profesori se dovedeau în van. Autodeservirile se înmulțeau asemeni ciupercilor consemnând victoria edililor români asupra limbii lor materne. Diplomele „pe puncte” - primite de nenumărați profesori, doctori, ingineri, filozofi etc. cu origine socială atât de sănătoasă încât nu mai era nevoie să și învețe - înveseleau atmosfera lingvistică a patriei socialiste. În de acum celebra
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]