55,956 matches
-
descrieți (în maximum 50 de cuvinte) produsul oferit. Transcrieți banda și procedați apoi ca la punctul 27. O exprimare prea studiată, artificială, n-o sa vă aducă rezultatele dorite. 27. Folosiți cât mai multe imagini. În general, fotografiile sunt mult mai eficiente decât desenele care, la rândul lor, bat reclamele alcătuite doar din text. E bine să apelați la un fotograf profesionist sau la un grafician, în loc să faceți muncă de amator. 28. Dacă vreți să culegeți flori, nu semănați legume. Dacă practicați
Cum să-ţi faci publicitate : ghid practic testat by Dan Ştefanov [Corola-publishinghouse/Administrative/938_a_2446]
-
acele programe de prevenire și de monitorizare a consumului de droguri și de alcool au eșuat lamentabil. Centrele de dezintoxicare și spitalele de urgență vor fi mereu suprasolicitate în acest sens atât timp cât distribuirea drogurilor nu va fi eradicată. Cea mai eficientă metodă de scurtcircuitare a unui mecanism este de a-i întrerupe sursa de alimentare. Alte metode aplicate sunt praf în ochii profanilor. Porunca I este încălcata de cel care se iubește pe sine mai mult decât pe Dumnezeu. Iubirea de
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
pe potrivnicul cu numele lui Iisus, repetându-l des, cât mai des. O armă mai puternică și mai plină de izbândă nu vei găsi, nici în cer, nici pe pământ”. În vremuri de ispită și necaz, nu este leac mai eficient decât rugăciunea. Dăruit cu adânc de cunoaștere a făpturii omenești, căutând cu milă spre cei aflați la nevoie care veneau la dânsul spre a-i cere ajutor, părintele Arsenie Boca îi sfătuia: “Roagă-te și nu te teme de nimic
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]
-
e calmă, dar precisă. Recu nosc că numai ție ți-ar fi trecut prin minte să cumperi afacerea lui Bioy într-un moment ca ăsta. Și tocmai de-asta înțeleg admirația lui Adolfo. Aici vorbim de o idee simplă și eficientă, care apare la momentul oportun. Momentul în care toată lumea caută o solu ție. E adevărat. Ai profitat de haosul în care se scaldă piața și ai reușit să scazi la un preț incredibil de mic. Dar, până la urmă, astea sunt
Romantic porno by Florin Piersic Jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1344_a_2728]
-
cei cu care am lucrat, prietenii mei, au cumpărat în cartier. Mai lucrăm împreună, că suntem activi. Ca să glumesc, putem face o echipă de proiectări integrată, analiști, programatori, ingineri de sistem, IIRUC-iști, clapaciști etc., cam OLD BOYS/GIRLS, dar eficientă și nu ne lăsăm. EA: La voi merge, că aveți utilajele acasă sau mintea voastră e mașină. La mine nu merge, că nu poți face ce am făcut decât în ateliere cu mașini mari. Aș lucra, ca șu nt în
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
tăiați ch. de benzină cu mașina personală tinind cont că d-1. Dima se poate deplasa cu mijloacele de transport în comun pt care are abonament că pensionar precum și organizați în conformitate cu legea achizitilor publice o licitație a unui produs program eficient în sensul editării facturii plătibila prin bancă și mențineți ch. la 5-8% din total factura va acționez injustiție căci șirul de ilegalități continuă de 10 ani și e cazul că cineva să vă oprească. Deasemenea vă atrag atenția că afișarea
Sunt un moș burghezo-moșier by Jorj-Ioan Georgescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1264_a_2119]
-
domnișoara,că spectacolul e pe gratis?”. Nu,dar sunt studentă”... Cele doua mediciniste erau personaje în piesă și urmau să joace roluri de regine războinice. „Oaliver,Oaliver,de ce nu ești atent cînd traversezi drumul prin pădure?”. Au jucat natural și eficient. Pe moment toți cei prezenți în aulă am crezut că scena este reală și că vom plăti la intrare. Machiajul sugestiv,decorurile intuitive și muzica modernă au dat farmec scenetei. Prințul accidentat a cântat împreună cu corul vânătorilor din opera „Frëischutz
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
gradul de îndeplinire a obiectivelor organizației măsurat prin indicatori de produs (output) și de consecință (outcome). Performanța este, de asemenea, rezultatul unor decizii corecte, al unui proces de motivare adecvat obiectivelor și adaptat la context, al unui stil de conducere eficient. Am încercat să combin cunoștințele teoretice (multe dintre ele filtrate critic și completate cu contribuții personale semnificative) cu exerciții, întrebări și studii de caz. Această combinație, specifică manualelor americane, poate facilita înțelegerea mai bună a teoriei (prezentată extensiv în lucrare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
bună a teoriei (prezentată extensiv în lucrare), poate fixa mai bine cunoștințele și poate ușura aplicarea lor directă sau adaptată la comportamentul în organizații al practicienilor. Mi-am asumat această structură pe care eu însumi, în calitate de cititor, am găsit-o eficientă în lucrările occidentale și consider că o astfel de modalitate de abordare este preferabilă unor lucrări care suferă de o teoretizare excesivă, adesea sterilă, fiind astfel mai puțin utile în lumea reală, a organizațiilor, lume alcătuită din cazuri, exemple, probleme
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
de a fi citite separat, în funcție de interesul fiecărui cititor. Ele au o structură generală similară (cu câteva excepții), dar aduc, fiecare în parte, ceva specific și interesant care m-a determinat să le introduc în lucrare: o strategie originală și eficientă de reducere a costurilor, un interesant sistem de motivare a angajaților, o structură sau o evoluție originală ș.a.m.d. Studiile de caz merită parcurse, însă nu doar pentru „povestea specifică” pe care o includ, ci și pentru informațiile cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
nevoi se numește spirit antreprenorial (Jones, G., 2004) . E de remarcat faptul că spiritul antreprenorial este esențial pentru înființarea organizațiilor, mai ales a celor private. El presupune nu doar identificarea unor nevoi nesatisfăcute și a modalităților de a le satisface eficient (convenabil pentru beneficiar), ci și punerea în practică a ideilor. Câteva dintre principiile pe baza cărora, de-a lungul timpului, organizațiile au reușit să producă eficient diverse bunuri (valoare adăugată) și pe care nu le întâlnim la formele individuale/rudimentare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
client și promovarea produsului), vânzările sunt centrate pe nevoile vânzătorului, urmărind exclusiv vânzarea produsului care este deja conceput și promovat (Proctor, T. 1996). Ignorarea faptului că procesul de management este „responsabil pentru identificarea, anticiparea și satisfacerea cerințelor clientului în mod eficient și profitabil” (Proctor, 1996, p. 3) conduce la ceea ce s-a numit miopia marketingului, adică „eșecul managementului în a mai recunoaște scopul afacerii/organizației” (Levitt, 1962, apud Proctor, 1996, p. 14) și centrarea pe produs în loc de beneficiar. Este ceea ce vedem
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
clasic, birocrația și teoria relațiilor umane. Ele au fost rezultatul acumulărilor din perioada revoluției industriale și s-au cristalizat la începutul secolului XX (primele două) și în anii ’30 și deceniile următoare (teoria relațiilor umane). Managementul științific clasic sau organizarea eficientă, rațională a muncii Obsesie a perioadei industriale, obținerea unei productivități cât mai ridicate din partea muncitorilor și-a găsit o primă bază teoretică în lucrarea-sinteză Principiile managementului științific publicată în 1911 de Frederich Taylor. Autorul, numit ulterior „părintele managementului științific clasic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
teoretică în lucrarea-sinteză Principiile managementului științific publicată în 1911 de Frederich Taylor. Autorul, numit ulterior „părintele managementului științific clasic”, era un inginer american care trecuse prin toate etapele muncii în atelierele industriale și care publicase anterior alte lucrări despre organizarea eficientă a muncii industriale. În esență, principiile managementului științific formulate de Taylor sunt următoarele: Dezvoltarea științei (acumularea tuturor cunoștințelor despre modalitățile eficiente de producție): studiul mișcării; studiul timpului; opțiunea pentru cea mai bună modalitate (one best way) de a realiza o
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
inginer american care trecuse prin toate etapele muncii în atelierele industriale și care publicase anterior alte lucrări despre organizarea eficientă a muncii industriale. În esență, principiile managementului științific formulate de Taylor sunt următoarele: Dezvoltarea științei (acumularea tuturor cunoștințelor despre modalitățile eficiente de producție): studiul mișcării; studiul timpului; opțiunea pentru cea mai bună modalitate (one best way) de a realiza o operație; optimizarea și standardizarea sculelor (instrumentelor de lucru). Selecția științifică și dezvoltarea progresivă a muncitorilor: selecția în funcție de calități fizice și psihice
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
Max Weber, unul dintre clasicii sociologiei, a definit organizația birocratică drept forma ideală de organizare. Considerând autoritatea ca fiind de trei tipuri, charismatică, tradițională și rațional-legală, Weber afirma că cel din urmă tip este cel care poate produce cea mai eficientă formă de organizare: birocrația. Birocrația este, în accepțiunea lui Weber, un tip de organizație formală, cu o structură specifică de statusuri și roluri în care puterea de a influența acțiunile altora crește pe măsura înaintării spre vârful ierarhiei oganizației. Considerată
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
roluri în care puterea de a influența acțiunile altora crește pe măsura înaintării spre vârful ierarhiei oganizației. Considerată forma ideală de organizare care presupune decizii impersonale, bazate pe reguli scrise și nu pe subiectivitatea funcționarului, birocrația era socotită de Weber eficientă, specifică societății moderne. Desigur, abuzurile ulterioare comise sub umbrela unor organizații de tip birocratic, la adăpostul regulamentelor, au transformat denumirea într-una preponderent peiorativă în prezent. Cu toate acestea, ea continuă să fie considerată de unii o bună formă de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
întâmplat dacă ei ar fi fost selectați folosind nivelul inteligenței emoționale drept criteriu principal? La același nivel al inteligenței emoționale, un scor superior al QI sau cele mai bune abilități tehnice, sau ceva complet nou poate face diferența dintre liderii eficienți și cei ineficienți. 3.2.2. Despre talent Într-un alt articol, „Mitul talentului” („The Talent Myth”), Malcom Gladwell face o analiză creativă și plină de semnificații a celor doi factori despre care se presupune că duc la performanța în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
performanța în afaceri: creativitate individuală (aici denumită „talent”) și structură organizațională (descrisă pe scurt ca „sistem”). Tezele evidente ale autorului sunt acelea conform cărora „talentul” este un mit, iar singurul factor puternic care produce performanța este un sistem puternic și eficient care le oferă posibilitatea, îi ajută pe oameni să creeze performanța în organizații. Dincolo de cazul Enron care este folosit mai mult ca un argument practic în sprijinul afirmației sale, principalul subiect de critică abordat de Gladwell îl constituie McKinsey & Company
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
o organizație inteligentă, ci invers (p. 32); Singurul punct critic important al ideilor de mai sus este legat de întrebarea „cine a creat sistemul?” Cineva are nevoie de creativitate (talent) pentru a crea o afacere, pentru a organiza un sistem eficient de derulare a afacerii, pentru a se adapta schimbării de mediu etc. Desigur, prea multă creativitate, talent și competiție pot afecta un sistem după ce acesta a fost dimensionat în mod corespunzător. Dar sistemul devine esențial odată cu pornirea afacerii și chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
devine esențial odată cu pornirea afacerii și chiar și mai târziu. În opinia mea, sistemul este esențial în special pentru anumite tipuri de organizații, dar talentul oamenilor este de asemenea important. O organizație de roboți va fi cât se poate de eficientă dacă talentul nu este deloc important, dar încă avem nevoie de persoane talentate pentru a crea roboți. 3.2.3. Diferențe între manageri și lideri O temă frecventă în organizații este aceea a diferențelor care există între manageri și lideri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
că subordonatul nu va îndeplini sarcini de acest gen decât de teama sancțiunilor. Există însă și o variantă care presupune lipsă de moralitate atât din partea șefului cât și a subalternului, dar transformă autoritatea într-una de solidaritate și acțiunea devine eficientă: șeful împarte beneficiul nemeritat al acțiunii cu subalternul, asociindu-se cu acesta în defavoarea companiei, a acționarilor. Este ceea ce au făcut șefii și angajații companiei Enron, una dintre cele mai puternice companii din SUA în anii ’90, care a raportat date
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
fi niciodată o alternativă la poziția ta de manager. 4.2. Decizia și participarea la luarea deciziei În esență, a conduce, presupune a lua decizii. Succesul conducerii este determinat de capacitatea sa de a lua decizii care se dovedesc ulterior eficiente. În principiu, se consideră că un proces decizional este rațional. Cu toate acestea, sintagma a lua decizii din limba română sugerează prin verbul „a lua” mai degrabă o lipsă de rigoare, de raționalitate; sugerează mai degrabă întâmplare, fiind foarte diferite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
la o schimbare de context se poate dovedi neadecvată. Toate acestea sunt argumente care arată că raționalitatea umană este limitată de faptul că nu trăim într-o lume strict deterministă, cunoașterea noastră fiind limitată. Și atunci, cum luăm decizii bune, eficiente? O primă clarificare ține de procesul de luare a deciziei, care are o anumită structură, anumite etape. În mod normal, un proces de decizie începe cu: 1) Identificarea și definirea problemei. Definirea problemei este esențială și influențează radical tot procesul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]
-
O greșeală frecvent întâlnită în procesul de decizie este confuzia între problemele reale, legate de cauzele unui fenomen, și falsele probleme, determinate de simptomele lui. Dacă o firmă nu vinde un produs, poate considera că echipa de vânzări nu este eficientă sau prețul este prea mare. În realitate, incompetența celor de la vânzări sau prețul pot fi doar simptome ale unor cauze reale: raportul preț-calitate inadecvat (și nu prețul), lipsa de motivare a celor de la vânzări, tehnologia învechită sau schimbarea preferințelor publicului
[Corola-publishinghouse/Administrative/1908_a_3233]