7,845 matches
-
dată, de caracterul obiectivelor urmărite, de orientarea pe care acestea o impun actului instructiv. Spre exemplu, metode arhicunoscute, cum ar fi expunerea, conversația, demonstrația, exercițiul etc. vor Îmbrăca anumite funcții atunci când Își propun Încărcarea memoriei cu cunoștințe de-a gata elaborate și cu totul alte funcții atunci când accentul se va pune pe exersarea intelectului și pe formarea capacităților și aptitudinilor mintale. Între funcțiile posibil a fi deținute figurează: - funcția cognitivă; - funcția formativ-educativă; - funcția motivațională; - funcția instrumentală și - funcția normativă. a) Funcția
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Atenția acordată reconsiderării finalităților și conținutului instrucției și educației a fost dublată de o neîntreruptă grijă pentru reevaluarea și perfecționarea metodelor, În deplin acord cu acestea. Metodele, care cu timpul s-au dovedit perimate, au fost treptat abandonate; altele, mai elaborate, au fost supuse Înnoirii și revitalizării; concomitent s-au constituit și tehnici noi de instruire. Această selecție și promovare În timp s-a soldat, până la urmă, cu reconsiderări periodice ale Întregului complex de metode viabile, la un moment dat. Același
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
metodă de explorare, de investigație și, abia după aceea, ca un produs finit, ca o sumă de cunoștințe ori ca un ansamblu deadevăruri definitive. Așa cum subliniază și Gilbert Leroy, „...știința nu este atât o acumulare de date și de legi elaborate, ci un fel anumit de a culege datele, de a le interpreta, de a desprinde din ele principii, de a le pune În aplicare la nivelul realităților pentru a face omul mai capabil să acționeze și să gândească În mod
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
umanității. Este vorba de cunoașterea cultural-structurată (de cultură), cea mai puternică forță ce dă formă spiritului și spiritualității unei comunități, societăți sau epoci istorice. Și bineînțeles, fiecăruia dintre membri acestora. Prin transferul valorilor culturii, ale științei - ca forma cea mai elaborată a cunoașterii umanității - pe careînvățământul le-a mijlocit, acesta s-a dovedit a fi cel mai important și activ participant la această formare spirituală, socială și individuală. Întregul edificiu al cunoașterii individuale și al personalității integrale devine posibil, În cele
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
au tendința să suprime sau să restrângă deci prea mult acea experiență personală dedusă și trăită pe viu, din contactul nemijlocit cu realitatea. Sunt criticate metodele afirmative, axiomatice și pentru motivul că transmit cunoștințele Într-o formă „de-a gata elaborată”, În mod autoritar, pe calea „transferului direct dintr-un cap În altul”, cum zice Galperin, obligându-i pe ascultători să le accepte dogmatic, ca de la sine Înțeles, să le Înregistreze prin memorizare și apoi să se mulțumească cu reproducerea a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
funcții, reprezentând altceva decât un simplu schimb de experiențe consacrat diverselor scopuri și interese. În Învățământ, dialogul este În Întregime subordonat realizării unor sarcini didactice și educative, este axat pe procesul de Învățare și dezvoltare a personalității. Ca structură specifică, elaborată, de predare/Învățare, metoda conversației, bine condusă, angajează un sistem determinat de interacțiuni verbale profesor-elevi. În raport cu obiectivele instructiv-educative urmărite, ea Își asumă o multitudine de funcții, ceea ce Îi conferă valoarea unui prețios instrument didactic În mâna profesorului. Ca esențiale se
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
dovedesc insuficiente. Nemaiputându-se baza pe ele, subiectul va fi nevoit să construiască alte noi structuri, alte noiimagini și modele, soluții etc. Specificul acestei metode constă, așadar, În faptul că profesorul nu comunică pur și simplu cunoștințe de-a gata elaborate, ci dezvăluie elevilor săi „embriologia adevărurilor”; el Îi pune Într-o situație de cercetare (de căutare) a informațiilor necesare pentru a ieși din această stare problematică, dramatică și urgentă,conducându-i Înspre descoperire prin reflecție, spre construcția unor noi „structuri
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
de „descoperire”, unui moment de intuire, de reorganizare a datelor, de opțiune pentru soluția cea mai bună și de verbalizare a generalizărilor noi la care ei ajung. Eventual, procesul se poate continua cu verificarea În practică a cunoștințelor, soluțiilor, răspunsurilor elaborate. Firește, profesorul are datoria să Încurajeze elevii să emită cât mai multe ipoteze posibile, să le ceară să justifice căile alese, pe cale logică, soluțiile descoperite, să verifice ipotezele. În final, elevii trebuie să dovedească Însușirea regulii noi, superioară celor precedente
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
În cel al procesului de Învățământ. a) Studiul de caz În ipostază euristică, explorativătc "a) Studiul de caz În ipostază euristică, explorativă" Spre deosebire de alte metode tradiționale care oferă „cazuri fictive”, imaginate de profesor, sugerate În manuale și În cursuri universitare, elaborate deci la masa de lucru, În cabinet și, drept urmare, artificiale, metoda studiului de caz mijlocește o confruntare directă cu o situație din viața reală, autentică. Asemenea„cazuri de viață” (life cases), cazuri-problemă concrete, luate drept „exemple” tipice, reprezentative și semnificative
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
semnificative, proprii sarcinii de Învățare, În contexte semnificative și În situații normale de viață și de comunicare (Renzo Titone). Ca metodă fundamentală În activitatea didactică, funcția exercițiului nu se reduce numai la formarea deprinderilor, a unor moduri de acțiune bine elaborate și consolidate, ci implicit contribuie și la realizarea altor sarcini, cum ar fi: - adâncirea Înțelegerii noțiunilor, regulilor, principiilor și teoriilor Învățate, prin aplicarea lor la situații relativ noi și cât mai variate; - consolidarea cunoștințelor și deprinderilor Însușite (temeinicia Învățării), ceea ce
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
Fig. 14. Reprezentarea grafică a conexiunii inverse: A - organul de comandă; B - organul efector; a) comanda; b) conexiunea inversă; c) controlul (reglajul) Pentru aceasta, modul de lucru al subiectului este determinat În principiu, de un algoritm de predare de dinainte elaborat, de o prescriere strictă de desfășurare a procesului pedagogic (N.L. Landa). Ceea ce deosebește actuala concepție a instruirii programate de varianta inițială, skinneriană, este tocmai această interpretare a Învățării (a procesului de instruire) din perspectiva teoriei generale a sistemelor dinamice cu
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
atât manualele programate cât și mașinile de Învățat/instruit, calculatoarele. Manualele programate se pot adopta fie prin programarea lineară (skinneriană), fie prin cea ramificată (crowderiană) ori mixtă (combinată). Principala lorcalitate constă În aceea că, În primul rând, prezintă materia atent elaborată, sistematizată și analizată temeinic și, În al doilea rând, sunt lipsite de generalități (Lenzi, 1971, p. 199). Ele sunt Însă mult mai voluminoase, consumă o cantitate mai mare de hârtie și sunt mai anevoios de mânuit; În plus, dau posibilitatea
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
aspectul respectiv, atunci când m-am referit la costurile individuale ale educației, la inegalitățile de acces școlar. Lipsa banilor are drept consecință imediată părăsirea școlilor - abandon școlar și nivel de instrucție scăzut, instrucția nepărând o investiție suportabilă sau rentabilă. Deciziile astfel elaborate ale părinților sunt raționale dacă avem în vedere resursele și costurile educației (teoria lui Boudon) sau dacă le punem în relație cu așteptările părintești bazate pe evaluările destul de realiste ale șanselor sociale ale copiilor dintr-o anumită clasă socială (efectul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ușor pentru observatorul necritic să ignore rolul-cheie pe care sistemul educativ îl joacă pentru menținerea dominației de clasă și culturale. 2. Teoria codurilor lingvistice a lui Basil Bernsteintc "2. Teoria codurilor lingvistice a lui Basil Bernstein" Noțiunile de coduri lingvistice elaborate și restrânse au fost introduse de Basil Bernstein în 1971 pentru a explica performanțele relativ slabe ale copiilor din clasa muncitoare la disciplinele bazate pe folosirea limbii, în timp ce rezultatele lor erau similare cu ale colegilor din clasa mijlocie la disciplinele
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
disciplinele bazate pe folosirea limbii, în timp ce rezultatele lor erau similare cu ale colegilor din clasa mijlocie la disciplinele matematice. Bernstein a fost stimulat în această direcție și de experiența sa în educația continuă. Cele două concepte - codul restrâns și codul elaborat - pot fi greșit înțelese. „Codul restrâns” nu se referă la sărăcia vocabularului, iar „codul elaborat” nu face trimitere la un limbaj sofisticat sau rafinat. Într-adevăr, există o problemă a „deprivării lingvistice” legată de insuccesele școlare ale unor elevi, dar
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
arată Bernstein, prima povestire e ușor de înțeles dacă ai în față benzile desenate, dar are mai puțin sens fără imagini. Este un exemplu de cod restrâns. Al doilea text este de sine stătător și este un exemplu de cod elaborat. Esența distincției dintre cele două tipuri de coduri se referă la situațiile în care este folosit limbajul. Codul restrâns este mai eficient decât codul elaborat în situația în care există o mare cantitate de cunoștințe împărtășite și de la sine înțelese
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
personajelor și dezvăluirea sensului pentru acea parte a publicului care nu e la curent cu respectivul cod. Această greșeală face mesajul fie de neînțeles, fie plicticos - situație care apare și în cazul limbii de lemn sau al limbajului birocratic. Codul elaborat dezvăluie totul, nu pentru că ar fi „mai bine” astfel, ci întrucât este necesar pentru ca fiecare să înțeleagă. El trebuie să fie elaborat deoarece circumstanțele nu permit vorbitorilor să fie rezumativi. Codul restrâns este, prin urmare, foarte valoros în cazul semnificațiilor
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
foarte valoros în cazul semnificațiilor împărtășite, stabilite și statice. Dacă însă vrei să ieși din cadrele comunicaționale prestabilite, să spui ceva nou, mai ales ceva care pune sub semnul întrebării ceea ce este de la sine înțeles, trebuie să folosești un cod elaborat. Cercetările lui Bernstein au arătat că elevii din clasele muncitorești au acces doar la codul lor restrâns, în timp ce elevii din clasele mijlocii au acces atât la codurile restrânse, cât și la cele elaborate. Avantajul elevilor din clasele mijlocii se datorează
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
sine înțeles, trebuie să folosești un cod elaborat. Cercetările lui Bernstein au arătat că elevii din clasele muncitorești au acces doar la codul lor restrâns, în timp ce elevii din clasele mijlocii au acces atât la codurile restrânse, cât și la cele elaborate. Avantajul elevilor din clasele mijlocii se datorează faptului că aceștia sunt mult mai mobili atât geografic, cât și social și cultural, deoarece școlile și universitățile au următoarele caracteristici: - sunt preocupate de introducerea unor noi cunoștințe care depășesc semnificațiile împărtășite existente
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
își permit să nu împărtășească multe dintre semnificațiile de la sine înțelese în structurile lor formale (ceea ce nu este valabil în structurile informale, cum ar fi grupurile din cancelarie sau cele din toaletă). Așadar, instituțiile școlare sunt nevoite să utilizeze codul elaborat. Concluzia este simplă: dacă nu stăpânești codul elaborat, nu vei reuși în sistemul educațional. Totuși, teoria lui Bernstein nu trebuie înțeleasă într-un mod simplist, sociologul britanic avertizând asupra unor detalii adeseori trecute cu vederea de exegeți: 1. Faptul că
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
de la sine înțelese în structurile lor formale (ceea ce nu este valabil în structurile informale, cum ar fi grupurile din cancelarie sau cele din toaletă). Așadar, instituțiile școlare sunt nevoite să utilizeze codul elaborat. Concluzia este simplă: dacă nu stăpânești codul elaborat, nu vei reuși în sistemul educațional. Totuși, teoria lui Bernstein nu trebuie înțeleasă într-un mod simplist, sociologul britanic avertizând asupra unor detalii adeseori trecute cu vederea de exegeți: 1. Faptul că unii copii nu par a stăpâni codurile elaborate
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
elaborat, nu vei reuși în sistemul educațional. Totuși, teoria lui Bernstein nu trebuie înțeleasă într-un mod simplist, sociologul britanic avertizând asupra unor detalii adeseori trecute cu vederea de exegeți: 1. Faptul că unii copii nu par a stăpâni codurile elaborate ale școlii nu înseamnă că nu înțeleg discursul profesorului. Reținerea lor se poate datora inabilității de a exprima idei în cod elaborat, în condițiile în care clasa este o arenă a competiției pentru reprezentarea stăpânirii codurilor elaborate. Reținerea față de ceilalți
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
unor detalii adeseori trecute cu vederea de exegeți: 1. Faptul că unii copii nu par a stăpâni codurile elaborate ale școlii nu înseamnă că nu înțeleg discursul profesorului. Reținerea lor se poate datora inabilității de a exprima idei în cod elaborat, în condițiile în care clasa este o arenă a competiției pentru reprezentarea stăpânirii codurilor elaborate. Reținerea față de ceilalți colegi sau față de profesor poate fi un puternic inhibitor în situațiile care presupun performanța verbală. 2. Pe de altă parte, adeseori situațiile
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a stăpâni codurile elaborate ale școlii nu înseamnă că nu înțeleg discursul profesorului. Reținerea lor se poate datora inabilității de a exprima idei în cod elaborat, în condițiile în care clasa este o arenă a competiției pentru reprezentarea stăpânirii codurilor elaborate. Reținerea față de ceilalți colegi sau față de profesor poate fi un puternic inhibitor în situațiile care presupun performanța verbală. 2. Pe de altă parte, adeseori situațiile în care elevii sau studenții par a înțelege greu ce spune profesorul nu semnifică faptul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
față de profesor poate fi un puternic inhibitor în situațiile care presupun performanța verbală. 2. Pe de altă parte, adeseori situațiile în care elevii sau studenții par a înțelege greu ce spune profesorul nu semnifică faptul că aceștia nu stăpânesc codurile elaborate, ci reflectă folosirea în exces de către profesori a codurilor restrânse specifice comunității lor științifice (jargon, abrevieri, neologisme). 3. Trebuie să ținem cont de faptul că folosirea codului restrâns oferă siguranță. Limbajul unei colectivități se dezvoltă prin istoria sa și prin
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]