1,261 matches
-
cu forța de muncă. În acest fel s-a ajuns la forma extremă a economiei muncii. Conținutul său este cel mai puțin decelat din rațiuni care țin de perspectiva etică. Extensia spațiului virtualizării valorii a oferit un suport sofisticat de eludare a aspectelor controversate, sectorul economiei monetare cuplându-se la obiectivele logicii capitalismului antreprenorial, iar aceasta prevalându-se de puterea sa de a alimenta, pe calea supraevaluării activelor, apetitul pentru câștig. În acest context contează doar ideea de capital, inclusiv ceea ce
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
în august 1858: „un simptom pe care țin să vi-l semnalez, pentru că mi se pare atât de grav, este numulțumirea surdă contra Puterilor și care zilnic prinde tot mai multă consistență”. Dar treptat românii vor descoperi golurile care permiteau eludarea restricțiilor. Mihail Kogălniceanu afirma că, refuzând Unirea, Conferința de la Paris „ne dă mijloacele și putința de a ajunge la realizarea ei.” După 1858, politica de intervenție a Austriei a scăzut din intensitate. Acțiunile ei vizează controlul căimăcămiei sau diverse aspecte
DIALOGURI ISTORICE by Anton Laura Mădălina, Ichim Simona Gabriela, Teodorescu Ada, Chirilă Oana, Ciobanu Mădălina, Mircia Mianda Carmen, Ciobanu Denisa () [Corola-publishinghouse/Science/91751_a_93228]
-
Jacques Peumery - Societe Francaise d’Histoire de la Medecine, 24 june 18). Etienne Lancereaux - mentorul lui Paulescu Dar cea mai mare ofensă care se poate aduce acestui dascăl de excepție, care avea să marcheze definitiv evoluția științifică a compatriotului nostru, este eludarea voită a ceea ce a însemnat el pentru medicină în calitatea sa de fondator al medicinii științifice, marcând astfel prin ideile și realizările sale trecerea efectivă, de la medicina descriptiv-empirică la medicina științifică, printr-o viziune cu totul nouă în abordarea patologiei
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
totuși conștient de drumul extrem de complicat și greu de parcurs până la introducerea principiului antidiabetic în tratamentul diabetului zaharat. Iată așadar cum banalizarea voită a extractului Paulescu, bagatelizarea experiențelor paulesciene (care demonstrau fără echivoc acțiunea extractului său asupra celor trei metabolisme), eludarea faptului că demonstrația lui Paulescu însemna descoperirea de facto a hormonului antidiabetic (pancreina, denumită insulină mai târziu) sunt modalitățile prin care se încearcă minimalizarea contribuției paulesciene. Pentru că descoperirea hormonului antidiabetic marca de fapt a doua etapă importantă în istoria zbuciumată
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
nefaste asupra societății omenești. Și aceasta numai datorită limitelor cunoașterii la momentul când se elaborau diversele sisteme filosofice, sau mai târziu prin speculațiile care s-au făcut pe seama esenței ce pune în mișcare lumea vie și, chiar mai rău, prin eludarea voită a ceea ce constituie chintesența structurii și comportamentului uman. Iată de ce Paulescu credea cu tărie în menirea științelor medicale și concluziona „Medicina cunoaște deci în mod real omul; ea ar trebui să fie principala bază a filosofiei ”. Afirmație nu fără
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
încă le trăiește dureros în unele teritorii vremelnic ocupate. Ajunși în structurile de conducere ale unui stat asemenea înrobiți ai instinctului de dominație au tendința nestăvilită de a acapara puterea. În interior se înconjoară de o castă privilegiată, iar prin eludarea sau neglijarea nevoilor poporului, generează tensiuni sociale a căror consecințe sunt revoltele, răscoalele și revoluțiile. În exterior, sprijinindu-se pe armată și utilizând mijloace diplomatice abile au tendința mai mult sau mai puțin disimulată să supună alte popoare. Împătimitul acestui
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
a te prăbuși cu bună știință în prăpastia erori i”. Sfârșitul comunismului în Europa, prin urmare a eșafodului conceptual și ideologic pe care s-a clădit acesta, a demonstrat din plin că socialismul era prin structură antisocial și antiuman, prin eludarea naturii umane în esența ei, confirmând ceea ce marele G.T.Popa spunea în 147 în celebrul său discurs ținut sub cupola Ateneului Român „credința ține seama atât de nevoile spiritului care râvnește spre transcendent, cât și de nevoile conviețuirii oamenilor în
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
filosofice, politice și religioase aplicate societății umane care nu au avut în vedere decât aspectele exterioare ale comportamentului uman și nu raporturile sale cu lumea concretă, de aici și faptul că majoritatea acestor doctrine rareori au depășit domeniul speculațiilor. Ori, eludarea voită sau din ignoranță a trăsăturilor esențiale ce caracterizează viața omului la nivel individual și colectiv, au împins omenirea spre evoluții paradoxale, conflicte sângeroase, experimente sociale dureroase uneori macabre, situații care se regăsesc în întreaga istorie a umanității. Este tocmai
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
turco-fanariotă a bacșișului și peșcheșului (de parcă nu ar exista în alte civilizații noțiuni ca pourboire sau pot-de-vin), fie se evocă experiența pe termen scurt a privatizărilor post 1989 și fatalitățile unui capitalism renăscut. Ceea ce apropie aceste două parțiale explicații este eludarea experiențelor comuniste, când, de fapt, aceea a fost o perioadă de anomie generalizată, în care indicațiile de partid prevalau asupra oricărei legi, și când, în marginea economiei rigide de stat au proliferat tot felul de comportamente precontractuale mai mult sau
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cercetării să conducă la generalizarea rezultatelor și la formularea legilor generale. În ultimele două-trei decenii, metodele cantitative au fost abordate din perspective critice variate, care au arătat limitele acestei abordări majore a socialului: scoaterea din contextul social a variabilelor studiate, eludarea procesualității fenomenului, ignorarea interpretării acțiunilor, a scopurilor și motivaților subiecților investigați în numele obiectivității, impunerea disjuncției dintre unicitatea situației particulare și descoperirea legilor generale. În aceeași perioadă de timp, tot mai mulți cercetători din unele discipline fundamentale și, în egală măsură
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
este aplicat riguros: epoca fanariotă continuă să fie reliefată în majoritatea periodizărilor istoriei românilor ca un interval definitoriu, chiar dacă simbolizează o perioadă negativă în evoluția spre autonomie a poporului român. Respectarea cu strictețe a criteriului etniei elitei politice ar prescrie eludarea importanței epocii fanariote în devenirea poporului român, ceea ce nu se întâmplă în discursul istoriografic gravat în manualele școlare de istorie națională. O altă caracteristică a discursului difuzat de literatura didactică interbelică rezidă în eforturile de europenizare a istoriei românilor. Aproape
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
atrage, potrivit legii penale, răspunderea persoanelor vinovate; • se interzice clasificarea ca secrete de serviciu a informațiilor care, prin natura sau conținutul lor, sunt destinate să asigure informarea cetățenilor asupra unor probleme de interes public sau personal, pentru favorizarea ori acoperirea eludării legii sau obstrucționarea justiției. Legea stabilește următoarele obligații și răspunderi privind încălcarea prevederilor asupra informațiilor secrete de stat: • persoanele fizice cărora le-au fost încredințate informații clasificate sunt obligate să asigure protecția acestora, potrivit legii, și să respecte prevederile programelor
[Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
relevă o legătură între limbă și filozofie. În general însă, cugetătorii din toate timpurile au presupus o relație strînsă, nemijlocită și permanentă între cele două realități spirituale. De aici, la Noica s-a născut ideea că există o necesitate a eludării adevărului (științific) în analizarea limbii în favoarea investigației filozofice (speculative), pentru a evada dintr-un universalism construit (și, prin aceasta, nenatural, artificial) într-un complex al vieții reale. Fundamentat pe această perspectivă, textul lui Noica lasă numai posibilitatea unei valorificări stilistice
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
North sau instituționalismul sociologic, dar și sociologia economică a lui Granovetter Își propun să explice o problemă la care căută răspuns atât la nivelul teoriilor instituționaliste cât și În teoriile ce țin de sociologia economică recentă. Această preocupare constă În eludarea cauzelor și mijloacelor de apariție a relațiilor de schimb statornice Între actori sociali, raporturi ce presupun „investiții” și așteptări pe termen lung. Acestea se ipostaziază În forma organizațiilor În concepția lui Williamson (1981a, 1981b, 1998) de pildă, sau În forma
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
cooperării și depășind abordările contractualiste analizele economice ale costurilor tranzacționale se apropie foarte mult de sociologie, dar rămân totuși preponderent legaliste. În secțiunea anterioară am demonstrat limitările teoriei costurilor tranzacționale În privința explicării emergenței organizațiilor ca actori colectivi și, În particular, eludarea problemei oportunismului În interiorul organizației. În știința economică, problema oportunismului În interiorul organizației a fost abordată În cadrul teoriei agent - principal. Teoria agent - principal urmărește instituțiile interne ce determină convergența intereselor angajaților și patronilor sau a agenților și principalilor În generarea cooperării În cadrul
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
de schimb și apare evident faptul că acest lucru trebuie să ...". * Realitatea trunchiată reprezintă tendința de a se renunța la luarea în considerare a anumitor fapte sau de a manipula sprijinul ideatic, astfel încât realitatea să apară într-un anumit fel. Eludarea unor fapte care nu convin și scoaterea din context a citatelor fac parte din această categorie. * Întrebarea trunchiată (aluzivă) desemnează practica de a devia o interogație într-o afirmație neacoperită de argumente. Întrebând " Când avem de gând să stopăm alocarea
by Mircea Agabrian [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
considerat unul dintre cei mai importanți scriitori balcanici români, în sensul echivalării acestui balcanism cu ironia. Mărturie stau volumele de poezii, întâiul dintre ele, Capricii (1929), remarcat de Perpessicius și datorită faptului că îngemănează, original, „fantazia” de sorginte eminesciană cu eludarea ludică a morții, așa cum se va întâmpla și în Coarde vechi și noi (1936). Aptitudinea pentru jocul liric, lexical și ideatic i-a adus lui M. eticheta de poet bizar, grav și ludic în același timp. În Poezii antipoetice (1933
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287955_a_289284]
-
zilnic. Autobiografia comprimă mari secvențe temporale, jurnalul intim fragmentează durata unei zile. De racursiuri temporale va fi vorba În ambele situații, doar că mărimea lor diferă esențial. Autobiografia suprimă uneori ani Întregi, pe când jurnalul intim abia dacă-și permite luxul eludării câtorva zile. Însă, ca o notă comună, literatura acestor forme epice are același obsedant reper: viața autorului. Dacă, În autobiografie, relatarea vieții ia forma secvențelor epice ample, În jurnal, organizarea (ca și dezorganizarea) materialului e mai strânsă. Ea se reduce
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
procesul de creație fiind asemănător copiilor deoarece artiștii naivi simt și păstrează puritatea copilului. În acest fel ei reușesc să găsească forme noi de interpretare a lumii reale, apelînd mai mult sau mai puțin conștient la tehnici creative ce implică eludarea legilor fizicii, modificarea formei și mărimii obiectelor, schimbarea proporțiilor, culorii sau consistenței materialului, etc., care Îi ajută să-și exprime sentimentele. În plus, artistul naiv lucrează pentru a exprima ceea ce simte, spre deosebire de copil, care desenează În special pentru a Învăța
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
standardele de evaluare ale acțiunii politice sau despre impactul condițiilor cauzale în politică 2; 2) teoriile moraliste tind să producă teorii mult prea exigente ale legitimității politice 3; 3) moraliștii tratează cu aroganță și lipsă de respect politica (democratică), urmăresc eludarea, depășirea sau dislocarea politicii (democratice)4, transformarea ei într-un simplu instrument de implementare sau "legiferare" a (și doar a) propriilor lor teorii 5 sau înlocuirea politicii (democratice) cu "o constituție axată pe ideea unor drepturi individuale justificate pe baze
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
pentru problemele politice"29; nu în ultimul rând, moralismul conceptualizează dezacordul politic "în termenii unor formulări rivale ale unui text moral", ca un dezacord moral bazat esențialmente pe argumente și interpretări diferite, deformând astfel natura opoziției dintre adversarii politici prin eludarea unor componente fundamentale ale acesteia, precum interesele, motivațiile sau angajamentele emoționale diferite 30; 11) moraliștii uită sau nu sunt conștienți de faptul că politica este o activitate dominată de interese, că moralitatea are o forță motivațională redusă în politică și
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sporirea șanselor ca decizia democratică să fie una cat mai bine deliberată, informată și întemeiată 47. O ultimă observație (retorică): să presupunem, de dragul argumentării, că moraliștii sunt conduși, într-adevăr, de dorința nemărturisită ca teoriile lor să fie implementate prin eludarea sau depășirea procedurilor democratice de decizie. Cum anume invalidează, mai exact, acest fapt teza că filosofia politică este o diviziune a eticii sau teza că întemeierea morală sau recursul la principii (și/sau valori, convingeri ori intuiții) morale în argumentarea
[Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
Propun deci următoarea schemă de orientare, bineînțeles perfectibilă, ca bază corectă și, aș spune, destul de studiată de discuție: I. O primă categorie este constituită din ceea ce se poate numi rezistența pasivă. Abținerea, refuzul într-un fel sau altul al colaborării, eludarea, sustragerea de la o serie întreagă de obligații, uneori chiar duplicitatea și în orice caz disimularea onestă sunt trăsăturile cele mai generale ale acestei categorii. Nota esențială a acestui tip de rezistență este menținerea sa constantă în sfera strict culturală și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
tipologia pe care am propus-o și care credem își păstrează valabilitatea. Ea presupune o distincție netă, riguroasă, între rezistența activă (respectiv orice acțiune literar-culturală, contrară unei dispoziții legale, juridice sau admiistrative) și cea pasivă, redusă la refuzul colaborării, la eludarea spontană, inocentă ori conștient-asumată, a ordinii ideologice existente. Rămânem fermi la convingerea că sensul prim, tare, al acestui tip de rezistență este încălcarea voită, asumată, a unei dispoziții legale restrictive, emanând de la o instituție a ordinii totalitare. Se poate introduce
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
oficiale cel puțin patru aspecte importante. Cu o precizare esențială: orice evaluare în termeni statistici, cantitativi, a acestor reacțiuni este practic imposibilă. Rezistența culturală este, în primul rând, o stare de spirit necuantificabilă: a. Spiritul critic liber, manifestat prin ignorarea, eludarea, uneori contestarea indirectă a normelor, dogmelor, directivelor, ierarhiilor oficiale; omisiunea lor sistematică; refuzul tacit al pseudovalorilor oficiale face parte din aceeași atitudine critică definitorie; ea s-a manifestat în cerc restrâns, doar în unele redacții, este adevărat, dar a existat
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]