1,271 matches
-
miliția locală a Parisului formată din proprietari se aliază cu nobilimea din Parlament pentru a se opune puterii tînărului Louis XIV, putere exercitată în numele acestuia prin regența Anei de Austria și a cardinalului Mazarin. Trebuie văzut în aceasta nu numai emergența unei opinii publice constituite din artizani, burghezi și aristocrație parlamentară, ci totodată, în aceeași măsură, premizele formării unui corp politic ce aspiră la o "republică" fără monarhie. Această mișcare "civică" se dezmembrează și eșuează total după 1652, lăsînd cale liberă
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
136. Ca orice generalizări care ezită între istorie și teorie abstractă, și aceasta este contrazisă de prea multe realități. Ar fi mai cuminte să admitem că, dacă procesul trecerii societăților agrare la societăți in-dustriale intervine într-o formă indirectă în emergența naționalismelor moderne, el nu mai are și alte implicații în afară de aceasta. Statele nu s-au grăbit să se supună doleanțelor in-dustriale care le cereau să instruiască poporul într-o limbă uniformă. Creînd cu întîrziere școlile publice, autoritățile politice au pus
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
Scharnhorst, Gneisenau și Clausewitz ce afectează însăși armata care urma să fie astfel curățată de ofițerii și mercenarii deja prea numeroși 162. Mai în esență, această punere la zi a aparatului de stat nu constituie altceva decît o adaptare la emergența societăților moderne și complexe, în care o parte din ce în ce mai mare a populației iese din izolarea în comunitățile sătești cufundate în inconsistență politică pentru a adopta o viziune mai largă, extinsă asupra țării și dincolo de aceasta. Este cazul Franței unde, după
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în Indonezia".356 Aici, legăturile se întrețes cu activarea pulsiunilor naționaliste de către intelectualii care, în loc să caute să-și mențină pozițiile, ca ex-conducătorii comuniști, rîvnesc la funcții poli-tice pentru care nu sînt încă pegătiți. Fenomenul este vechi, tipic primului stadiu al emergenței micro-naționalităților dintotdeauna caracterizate printr-o activitate prealabilă de diferențiere culturală 357. Însă, în ceea ce privește situația prezentă, Iugoslavia nu numai că furnizează din abundență exemple de activism ale intelectualilor ci, în plus, demonstrează că acesta poate juca un rol decisiv nu numai
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
vicios din 1916; anume, acel mecanism de solidaritate în virtutea căruia o masă de oameni, la început înspăimîntată de către proprii extremiști, sfîrșește prin a se identifica cu aceștia, deși nu le împărtășește și țelurile.376 Fenomenul irlandez contrazice interpretările admise de emergența micro-naționalismelor europene. În general, este considerat ca fiind tardiv, de vreme ce se manifestă abia la mijlocul secolului al XIX-lea. De fapt însă, sentimentul de frustrare națională al irlandezilor se dovedește a fi mult mai precoce, cu aproximativ două secole înainte de data
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în special, va pune capăt primei Generalități a Catalaniei instaurate între 1931-1939 și restaurate de către monarhia democratică în 1977. Cum se explică acest contrast dintre moderația catalană și exacerbarea particularismului basc? Fără îndoială, observînd că interpretările obișnuite ale politicienilor asupra emergenței tardive a identităților culturale, sînt diferite, în cazul Peninsulei Iberice, de cele aplicate Europei Centrale și în special țărilor fostului imperiu al Habsburgilor. Expresia identităților bască și catalană provine în ambele cazuri, deși se manifestă diferit, din eșecul încercării de
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
umană este importantă analiza contextului social și a factorilor ce o provoacă, fără a ignora, totuși, rolul de moderator pe care îl joacă unii factori non sociali. Pentru a înțelege comportamentul agresiv, două aspecte sunt foarte importante: (a) dezvoltarea și emergența diferențelor individuale relativ stabile și (b) identificarea antecedentelor acestor diferențe individuale și a factorilor situaționali ce ar putea influența apariția diferențelor. Fără o analiză aprofundată a acestor aspecte, tentativele de a interveni pentru a reduce sau chiar a înlătura comportamentul
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
nivelul familiei, atunci când începe să imite comportamentele adulților și să trăiască emoțiile ce însoțesc aceste comportamente. Învățarea și dezvoltarea competențelor socio-cognitive și socio-afective (personalitatea, inteligența cognitivă și afectivă, realizările școlare și sociale) reprezintă factorii cei mai importanți pentru apariția și emergența diferențelor individuale relativ stabile. Chiar dacă psihologii admit o influență relativă a factorilor genetici în dezvoltarea agresivității, psihologii sociali privilegiază rolul factorilor psihosociali și de mediu pentru a explica comportamentul agresiv al oamenilor. Locurile de socializare ale copilului (familia, școala, mijloacele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
puterea de aspirație a grupului este cea care ne atrage și că uneori resimțim nevoia pierderii în mulțime. Ca exemplu, ne putem referi la spectatorii unei competiții sportive urmărirea unei competiții sportive pentru susținerea echipei favorite ne poate oferi sentimentul emergenței în mulțime. Această imersiune poate produce un efect de eliberare asupra agresorului. Pentru a o demonstra, cercetătorii au realizat un experiment în care subiecții au fost informați că, în urma unei anchete naționale (bineînțeles fictive), s-a constatat că 87% dintre
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
se află într-o stare de activare emoțională, fiind activată totodată și reprezentarea mentală a conceptului "furie". Formarea acestei reprezentări depinde de anumite procese biologice, de dezvoltarea și socializarea copilului într-un mediu particular. În conformitate cu modelele socio-cognitive, factorii individuali favorizează emergența proceselor cognitive și a cognițiilor specifice agresivității. Cognițiile se dezvoltă în timpul interacțiunilor copilului cu mediul său înconjurător și se reorganizează în funcție de experiențele lui ulterioare pentru a-i permite să facă față unor situații contextuale diverse. În ceea ce privește factorii contextuali ai agresivității
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
drept un comportament intenționat săvârșit de către un organism împotriva unei ținte cauzându-i un anumit prejudiciu. Comportamentul reprezintă partea evidentă a activității psihologice și poate fi urmărit de unul sau mai mulți observatori care trebuie să țină cont de posibilitatea emergenței sau absenței acestuia. Definiția agresivității conform căreia comportamentul agresiv este un comportament obiectiv nu trebuie să ignore condițiile sale interne precum existența sentimentelor, atitudinilor și gândurilor agresive ce-l însoțesc, chiar dacă aceste condiții interne depind de felul în care indivizii
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
asupra comportamentelor agresive îmbrățișează două mari orientări metodologice: chestionarul și observația sistematică. Pentru fiecare categorie în parte pot fi folosite diferite tehnici de lucru. Întrebări cu privire la agresivitate (chestionarul) Studiul direct al agresivității se poate realiza prin intermediul unor întrebări puse cu privire la emergența comportamentului. Există un număr important de surse din care ne putem inspira. * Studiul arhivelor Pot fi studiate documentele arhivate ale diverselor servicii publice cu privire la evenimentele agresive. Arhivele poliției sau cele ale Ministerului Justiției ce conțin statistici, dosare despre accidente rutiere
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
al relației dintre scris/ publicat și trecutul reconstruit de arhive și de... alți autori. (Im)personalul unui trecut interacționează cu personalul din noi, cu subiectivitatea și afinitatea față de anumite idei/concepții. Această relație dintre impersonal și personal reprezintă punctul de emergență al scrisului istoric, al funcției auctoriale. Cartea al cărei autor sunt... este compusă dintr-un trecut al arhivei, din scrieri și relatări din trecut ale căror AUTOR nu sunt. Autorii sunt autori doar în măsura unor discursuri originale și neîntâlnite
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
o anume pulsiune psihică criminală, manifestată prin atacuri mârșave, care sunt constituite nu atât pe raporturi deschise de confruntări de forțe între actorii sociali, cât prin minciuni și calomnii 89. Sistemele de putere (civice și politice!) pot fi distruse în emergența constituirii lor, iar această distrugere este vitală. De ce? Pentru că aceste sisteme moderne de exercitare a puterii politice sunt totalitare, strivesc individul și individualizarea acestuia, impun clișee, etichete, idei și imagini preconcepute în fenomenul de masă al opiniei publice. Distrugerea sistemelor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
caracterizează progresul economic modern. Evident că armatele din perioada antică și medievală comportă exerciții disciplinare, dar ideea de disciplină, cu implicațiile ei social-politice, este un produs al puterii-cunoaștere din modernitate. Disciplina este chiar intersecția cunoașterii cu puterea, punctul ei de emergență. A fi disciplinat înseamnă a-ți investi energia, forța, vitalitatea într-un anume scop sau proiect, iar această investire nu se poate face oricum și dezordonat, ci numai prin intermediul anumitor cunoașteri, fie ele empirice, analitice sau de altă factură, și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
complicate" de cunoaștere-putere, printr-un progresism de tip totalitarist-corporatist. În această extensie modern- capitalistă, omul nu mai contează, ci doar funcționalitatea sa de obiect într-un sistem dezumanizant. Această metaforă politică ("sistem dezumanizant") ar fi bine să o înțelegem prin emergența ei contemporană. Avem o dezumanizare culturală, reflectată prin afacerizarea tuturor actelor culturale. Această afacerizare nu ar fi atât de antiumanistă dacă nu ar fi anticreativă (standardizarea și șablonizarea de către edituri și de către alte instituții culturale a creației umaniste prin anumite
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istoria scrisă, ceea ce se afirmă ca pozitiv sau negativ, o anume mărturie sau un anume individ nu se poate stabili decât printr-o relație de corespondență cu faptele și întâmplările. Ce este o descriere? Ce înseamnă a descrie enunțuri în emergența lor istorică? De ce este importantă descrierea în actul cunoașterii? Pentru un istoric, a descrie înseamnă a urma ordinea secvențelor sau a manifestărilor umane; înseamnă a prezenta ce anume se dezvoltă ca act și acțiune în istorie, în viața socială și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
spuselor acelor arhive, ci modul cum acele enunțuri ale specialiștilor și experților construiesc un adevăr despre om prin discursuri-instrumente; adevăr ce este luat ca atare de o întreagă societate. Discursul e o coajă 160, spunea Foucault. Ceea ce contează sunt faptele, emergența lucrurilor și cum această emergență este mistificată lingvistic și instrumentalizată politic. Pentru gânditorul francez, trecutul formează "un cimitir de adevăruri"161. A intra în acest cimitir nu e o treabă tocmai plăcută, mai ales când anumite adevăruri mistificate ideologic și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
cum acele enunțuri ale specialiștilor și experților construiesc un adevăr despre om prin discursuri-instrumente; adevăr ce este luat ca atare de o întreagă societate. Discursul e o coajă 160, spunea Foucault. Ceea ce contează sunt faptele, emergența lucrurilor și cum această emergență este mistificată lingvistic și instrumentalizată politic. Pentru gânditorul francez, trecutul formează "un cimitir de adevăruri"161. A intra în acest cimitir nu e o treabă tocmai plăcută, mai ales când anumite adevăruri mistificate ideologic și lingvistic, camuflate de o ordine
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Teoriile istorice și politice de azi se ocupă mai mult de jocul diverselor facțiuni intelectuale, războaiele dintre acestea, felul cum fiecare teorie încearcă "să câștige teren în detrimentul altora" pentru a se impune în mediul intelectual, în loc să vadă și să descrie emergența istorică a modului cum sunt create reprezentări și ce impact au ele asupra anumitor grupuri umane. De la sfârșitul secolului al XVIII-lea, avem un joc nesfârșit de iluzii în cadrul cunoașterii occidentale, deoarece această cunoaștere este călăuzită de limbajul-reprezentare. Un limbaj
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
instituie și alte sisteme de diferențiere, prin fixarea normelor de comportament. Studiile aflate la intersecția istoriei cu antropologia dezvăluie procesele lente de fixare a convențiilor și de limitare a libertăților de manifestare. Astfel, S.G. Davis (1986, p. 161) vorbește despre „emergența convențiilor de respectabilitate”, care au rolul „de a defini membrii, de a-i separa de non-membri și de a explica standardele legate de statutul de membru” (vezi D. Bryan, 2000; P. Shaw, 1981 - pentru paradele cu conținut politic; pentru paradele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
relaxarea structurii (sociale - n. M.C.) obișnuite; omogenizarea statuturilor; simplitatea În Îmbrăcăminte și comportament; starea de communitas; reflecția asupra semnificațiilor cuprinse În valorile religioase și culturale de bază; actualizarea rituală a legăturii dintre paradigma religioasă și experiențele umane trăite În comun; emergența, din personalități fragmentate, a unei personalități integrale; mișcarea dinspre un centru profan către o periferie sacră, care devine, dintr-odată și pentru puțin timp, centrală pentru individ, un axis mundi al credinței sale; mișcarea În sine, ca simbol al communitas
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comunitatea afirmă anumite valori fundamentale și creează ierarhii care dublează ierarhiile sociale și politice existente. În același timp, performanțele și prestigiul Învingătorilor confirmă rolul și eficiența ierarhiilor sociale: „ În aspectul lor simbolic, competițiile sărbătorești pot fi Înțelese ca metafore ale emergenței și fixării puterii, așa cum se Întâmplă când «Învingătorul ia totul» sau când grupul Învingător pune stăpânire În mod simbolic pe Întregul spațiu al satului sau orașului În timpul triumfului său” (A. Falassi, 1997, vol. I, p. 300); j) rituri de devalorizare
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
al dizarmoniei dintre lucrurile alăturate, în grotesc, susține Francesco De Sanctis (Storia della letteratura italiana), straniul amestec este realizat cu o naivitate grosolană. În realitate însă, considerăm că urma intențională nu poate fi negată nici în cazul grotescului, a cărui emergență se datorează tocmai exagerării, a "îngroșării", a căutării excentricităților, a tendinței de a întrece măsura cu orice preț. În grotesc, deformarea caricaturală extremă împinge comicul spre zonele oripilantului, receptorul fiind simultan îngrozit și forțat să râdă la descoperirea insuportabilului antagonism
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
mondial, turismul figurează printre sectoarele economiei mondiale cu o creștere considerabilă. Coincidență sau nu, tot în această perioadă se dezvoltă puternic și planificarea și amenajarea teritoriului în lume. Guvernele nu mai lasă la latitudinea indivizilor activitățile de dezvoltare a teritoriului. Emergența turismului de masă a indus o diversitate extremă de inițiative investiționale, activități care nu s-au raportat la un cadru organizat al spațiului, ceea ce explică recunoașterea relativ târzie a turismului în organizarea teritoriului. Legată direct de dezvoltarea impresionantă a călătoriilor
AMENAJAREA TURISTIC? A TERITORIULUI by Irina Teodora MANOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/83493_a_84818]