5,930 matches
-
mod cu totul și cu totul original (fără concept, ar fi zis Kant), cu totul și cu totul al meu, este imaginația cu adevărat și actual productivă. Pusă, la Kant, sub legislația sau a categoriilor a priori, sau a conceptelor empirice (și ele universale), imaginația trebuie să readucă În multiplicitatea reală a subiecților o imagine-comună-a-lumii. Lăsată, dimpotrivă, să asculte de un telos care Îi e propriu, la Humboldt, ea nu poate, firesc, să determine o Înțelegere rațională, ci - eventual - o consonanță
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
aici riscul de a judeca și chestiunea alterității (În sensul ei puternic: relație Între două euri, chiar dacă unul e doar un alter-ego) pe baza unui model monist. Or, Humboldt Încearcă să ne dea de gândit cu următoarea observație (doar aparent empirică) de bun-simț: celălalt nu poate fi redus altfel decât Într-un mod profund iluzoriu. Mâine s-ar putea să-l Întâlnesc din nou. Avem nevoie așadar de o fenomenologie care să recunoască relația subiect-subiect drept nederivată, fundamentală. La urma-urmelor, deosebirea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
integrativ: are consistența unei umbrele conceptuale definitorii. În rest, mă Îndoiesc. „De-programare a creierului” este ofensator, fiindcă sugerează faptul că toți avem creierul programat - or, eu mă opun deschis acestei supoziții. Nu l-am avut niciodată! Dau un exemplu empiric. În ’90, din Întâmplare, am fost intermediarul mai multor transporturi cu ajutoare din Occident. Oamenii veneau, dormeau la noi acasă, claie peste grămadă, mulți intelectuali francezi, englezi etc. Nici numele nu li-l știu... Care a fost revelația pe care
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fie În primul rând filosofi ai istoriei. Aici Împărtășesc viziunea lui Iorga și a altor profesioniști ai narațiunii despre trecut, anume că, În măsura În care m-aș Înălța la o reflecție mai generală, aș face-o cu prudență și pornind de la fapte empirice, pe cât posibil. Nu zic că e ușor să fii consecvent În privința asta, nu zic că este simplu, dar merită Încercat. Așadar, nu am un răspuns, dar manifest prudență În fața termenului realitate obiectivă - nu știu ce e aceea. Prin excelență Însă, faptele acestea
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Generații fără memorie" Ștefan Borbélytc "Ștefan Borbély" Tema pe care v-o propun azi spre dezbatere derivă, pe de o parte, din câteva experiențe personale pe care le-am Încercat În ultimii ani, iar pe de altă parte, din observarea empirică a unor aspecte intelectuale, sociale și politice ale României postrevoluționare. În mod inevitabil, cele două planuri se intersectează, motiv pentru care Îmi cer Îngăduința să vi le detaliez, nu Înainte de a vă preciza că opțiunea mea pentru stilistica interogativă a
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
lor nu a mai fost „formatată” de amintiri legate de această perioadă, pe care au cunoscut-o, cel mult, bunicii sau străbunicii lor: părinții lor pot evoca cel mult restricțiile alimentare și sociale ale anilor ’80, dar nu Închisoarea, sălbăticia empirică, de sânge a Securității (cu minime excepții, de la caz la caz), deportările sau Canalul. Pe de altă parte, ei se bucură, pentru prima oară În istoria politică postbelică a României, de privilegiul sincronizării galopante cu Occidentul, facilitată În principal prin intermediul
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
ocupa locuri În cultură, presă și În cercetare, eu cred că structurarea pe generații, ’60, ’70, ’80 este tranșantă și că această diferență este susținută de tipologii tematice, culturale și ideologice diferite, specifice. Condițiile socioistorice, șansele de promovare, condițiile concrete, empirice de existență, modul În care se obținea consacrarea, gestionarea prestigiului simbolic și siguranța zilei de mâine demonstrează, după mine, că există un clivaj marcant Între generația ’60 și ’70, tot așa cum există - poate și mai acut - Între ’70 și ’80
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
de convergență spre care tind deopotrivă acțiunea autorului-cititor pe cale de a-și instaura opera și acțiunea cititorului-autor, el însuși instaurator de operă, care se deplasează tot timpul în funcție de mereu înnoite contexte literare. Altfel spus, spre locul de întâlnire al conștiinței empirice - totalitatea lecturilor și influențelor asimilate în trecut - și al celei subiective - datele intrinseci ale individualității creatoare -, ambele acționând mijlocit sau direct în momentul „facerii”. Poezia și eseul teoretico-istorico-literar se împletesc la M., frecvent stimulativ, cu obligațiile didactice și cu programul
MAVRODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288067_a_289396]
-
viața cotidiană, mituri clasice în întruchipări actuale, observații din sfera comportamentelor sociale cu tentă culturală, analize ale „laboratorului de creație” scriitoricesc, probleme cetățenești, observații de morală și estetică a vieții zilnice, însemnări de călătorie, microcronici de artă, schițe de sociologie empirică ș.a.), G. a ilustrat și genul eseistic. Scrierile, adunate în volumele Mărul lui Paris (1980) și Nepoții lui Anton Pann (1986), sunt în general de mică dimensiune - uneori, ca în Nepoții..., aproape „tablete” sau note -, reprezentând schițe de solilocvii ideatice
GIUGARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287283_a_288612]
-
un nou proiect de societate. Care anume ar putea fi acesta și care ar fi forțele sociale și politice pe care s-ar putea baza este obiectul cercetării care urmează. Civilizație occidentală și civilizație românească Nemulțumirile populației pleacă de la adevărul empiric că, în ciuda epuizării tranziției postcomuniste, continuă să existe diferențe esențiale între societatea românească și oricare dintre societățile lumii occidentale. Aceste diferențe se referă mai puțin la ansamblul instituțiilor politice, economice, sociale și culturale românești în comparație cu cele occidentale - căci noile instituții
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ideologiei dominante despre comunism, tranziție și capitalismul dezvoltat. Dimpotrivă, putem înțelege sarcinile noii tranziții către prosperitate a societății românești postcomuniste numai dacă renunțăm la cadrul paradigmatic care a întemeiat practicile politice ale postcomunismului și construim unul nou, pornind de la realitățile empirice ale actualei societăți românești, precum și de la realitățile empirice ale actualei societăți occidentale. Principalul obiectiv al tranziției care urmează este de a construi în România o societate capabilă să producă același tip de prosperitate pe care îl produce societatea capitalistă, democratică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Dimpotrivă, putem înțelege sarcinile noii tranziții către prosperitate a societății românești postcomuniste numai dacă renunțăm la cadrul paradigmatic care a întemeiat practicile politice ale postcomunismului și construim unul nou, pornind de la realitățile empirice ale actualei societăți românești, precum și de la realitățile empirice ale actualei societăți occidentale. Principalul obiectiv al tranziției care urmează este de a construi în România o societate capabilă să producă același tip de prosperitate pe care îl produce societatea capitalistă, democratică și dezvoltată a lumii occidentale în general și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
producă același tip de prosperitate pe care îl produce societatea capitalistă, democratică și dezvoltată a lumii occidentale în general și a Europei Occidentale în particular. Pentru aceasta trebuie mai întâi să definim caracteristicile prosperității de tip occidental pornind de la realitatea empirică a acesteia, apoi să identificăm diferențele majore dintre prosperitatea produsă de societatea postcomunistă românească și prosperitatea produsă de societatea occidentală și, în final, să stabilim un traseu de transformare a realităților românești în realități de tip occidental. În ciuda faptului că
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
va produce o economie performantă, dar numai în anumite condiții - și tocmai aceste condiții sunt importante. În efortul de a înțelege de ce societățile occidentale au economii peformante, în vreme ce societățile în curs de dezvoltare au economii mai puțin performante - o realitate empirică inecontestabilă -, specialiștii au inventariat o pluralitate de factori, care cuprind tehnologii, tehnici de management, caracteristici ale infrastructurii, trăsături culturale și religioase etc. Se poate argumenta convingător că fiecare dintre acești factori are o contribuție importantă la îmbunătățirea performanței economice. De
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se modifică rapid, dar, deși există indicii că, în perioadele în care reprezenta cea mai dezvoltată societate a sistemului mondial, Egiptul antic era capabil să asigure o prosperitate superioară populației sale, sau altele de acest tip, nu există suficiente date empirice pentru a afirma că, în sistemele sociale în care hrana este produsă avem de a face cu o relație reflexivă între dezvoltare și prosperitate. În schimb, putem afirma cu suficientă încredere că pentru cazul societăților industriale și post-industriale, relația dintre
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Pareto cu privire la distribuția avuției în societate, care afirmă că 10% din populație va deține 90% din avuție, să se extindă nu numai asupra distribuției proprietății în societate, dar și asupra distribuției veniturilor, a prestigiului și a puterii (politice). Or, realitatea empirică a societăților cele mai dezvoltate infirmă această deducție logică. Cu corecturi neesențiale, societățile cele mai dezvoltate ale lumii - de exemplu, Statele Unite ale Americii - confirmă, dacă nu valorile, atunci cel puțin conținutul esențial al teoremei lui Pareto cu privire la concentrarea proprietății (Galbraith
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
model social european”, mai popular în Franța sau Germania, sau chiar „modelul scandinav”, cel mai egalitar și mai democratic dintre toate (Deacon, 1997). Căci, în ciuda criticilor aduse „modelului scandinav”, mai ales pe motive ideologice și mai puțin întemeiate în datele empirice, tocmai statele care ilustrează cel mai bine acest model sunt cele care definesc tendința pe termen mediu (și, probabil, pe termen lung) a evoluției socio-economice. Fundamentul politico-social al acestei egalizări treptate a societății constă într-o schimbare radicală care a
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
tipic, în societățile cu organizare socială complexă, cum sunt mai toate societățile de la Egiptul Antic încoace, ideologiile se formează printr-o determinare reciprocă între ideologiilor cotidiene cele elaborate. Ideologiile elaborate sunt teorii care se nasc prin interpretarea rațională a datelor empirice cunoscute și acceptate de teoreticieni, în vreme ce ideologiile cotidiene se nasc din convingerile și credințele nesistematizate ale populației. Cele două componente comunică între ele și se influențează reciproc. Modelul istoric cel mai cunoscut lumii occidentale de formare a unei ideologii din
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
până la ideologii și sisteme de valori -, încât piața apare ca „o mână invizibilă”, singura capabilă să distribuie realist resursele în societate. Dincolo de propriul lor sistem de valori, ideologii capitalismului teoretic mai aduceau în sprijinul sistemului lor explicativ bogăția de date empirice ale evoluției pieței de-a lungul istoriei și, mai ales, în cele trei-patru secole de evoluție capitalistă a acesteia. Invers, ideologii comunismului sunt adepții „ingineriei sociale” - pe care Auguste Comte o denumise, în secolul al XIX-lea, „sociologie” -, care este
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
această economie paralelă a socialismului este faptul că ea constituie una dintre cele mai „liberale” forme de economie posibilă. Era liberă de orice reglementare, nu doar în raport cu reglementările tipice, comuniste, ale perioadei. Dacă ideologii liberalismului economic își doresc o exemplificare empirică a propriilor lor teorii cu privire la piața liberă, probabil că nu vor găsi un caz mai ilustrativ decât cel al pieței „gri” a socialismului - care, față de „piețele negre” ale capitalismului, prezintă avantajul de a nu fi fost limitată la o serie
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
asemănătoare cu cele din România a avut loc în ultima parte a secolului trecut. Un studiu referitor la noua elită conducătoare din Ungaria, Cehia și Polonia argumentează că: (1) transformarea elitelor comuniste în elite capitaliste nu este confirmată de datele empirice existente în 1993, iar (2) menținerea fostei tehnocrații socialiste în poziția de elită managerială capitalistă nu a fost însoțită de un transfer de proprietate semnificativ. În 1993, adică aproape imediat după prăbușirea comunismului, în cele trei țări studiate, forma dominantă
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
cei mari (Sandu, 2000). Puțini autori au îndrăznit să contrazică mitologia susținută ideologic și academic pe care se bazează concepția cotidiană cu privire la noua clasă a capitaliștilor români, însă ei există (Zamfir, 2004). Problema reală este una epistemologică. Există multă informație empirică, deși nesistematic culeasă, care se referă la capitaliștii români, dar nici o construcție teoretică suficient de cuprinzătoare pentru a permite integrarea acestei informații. Ceea ce îngreunează și mai mult construcția teoretică este predominanța ideologiei asupra teoriei. Diferența esențială dintre o construcție ideologică
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
specific comunismului sau chiar al unor mai îndelungate tradiții „balcanice”, adică „grecești-bizantine”, deci pe seama diferențelor dintre civilizația greco-ortodoxă și cea europeano-catolică, de tipul celor identificate „empiric” de Max Weber și popularizate de Fernand Braudel, Samuel Huntington și alții. Evident, realitatea empirică era net mai complexă. Căci dacă muncitorii români emigrați ilegal în Italia, Germania, Israel și Franța puteau să se integreze fără probleme în economia capitalistă a acestor țări, managerii români ai fostelor întreprinderi socialiste, privatizate sau nu, păreau incapabili să
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fondurilor de asigurări sociale de către toate guvernările tranziției postcomuniste. Mihaieș, Mircea, ? În România, Uniunea Forțelor de Dreapta, care o scurtă perioadă de timp a avut reprezentanți în Parlament, a propus ca populația analfabetă să nu aibă drept de vot. Datele empirice sugerează că în societatea occidentală a avut loc o atenuare a polarizării proprietății pentru grupurile mari, chiar dacă grupurile mici, neluate în seamă de Pareto, par a se fi desprins în elite ale proprietății. Astfel, cea mai disproporționată distribuție a proprietății
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
Pareto, par a se fi desprins în elite ale proprietății. Astfel, cea mai disproporționată distribuție a proprietății se găsește la primii 1% din populația unei societăți dezvoltate. Primii 10% nu mai respectă regula distribuției a lui Pareto (calculată pe date empirice ale sfârșitului secolului al XIX-lea), ci dețin, de regulă, chiar mai puțin de jumătate din avuție, în vreme ce primii 20% dețin între 60 și 80% din avuția unei societăți moderne, dar renunță la o bună parte a veniturilor produse de
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]