9,846 matches
-
fost rostite anterior la Ancira; a treia a fost ținută la Efes. Aceasta e în mod clar antinestoriană, deși Nestorie nu e numit; dar și primele două au același caracter, deoarece insistă asupra posibilității de a-i aplica lui Dumnezeu enunțuri referitoare la împrejurările modeste ale nașterii lui Isus (în 2 și 3 doctrina lui Nestorie este asociată cu cea a lui Photinus, potrivit căruia cel care se născuse era un simplu om). A patra omilie, păstrată în greacă și latină
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
este și singurul fragment rămas (în greacă și latină) din scrisoarea 4, adresată lui Ioan de Antiohia, în care Proclus afirmă: „Mărturisim că unul din Sfînta Treime a fost crucificat după trup și nu hulim considerînd divinitatea supusă pătimirilor”. Acest enunț va provoca vii discuții în timpul controverselor teopaschite din secolul al VI-lea (cf. p. 000), însă formularea lui dovedește că Proclus a adoptat o formulă preexistentă, pe care a vrut s-o clarifice prin „după trup” și prin a doua
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sînt criticați creștinii care participă la jocurile olimpice. Fotie însuși, deși lăuda asocierea între retorică și claritatea stilului, subliniase că excesul de imagini și de metafore obosește cititorul. Lui Vasile îi place să dezvolte prin lungi monologuri sau dialoguri scurtele enunțuri atribuite unor personaje din povestirea biblică și folosește mult apostrofa. în omilii este atacat Apolinarie (3, 3, împreună cu Arie și Eunomius: a crezut că Dumnezeu devenise om) și se afirmă că Patimile sînt legate de oikonomia, iar crucea nu aduce
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
lui Chiril, alcătuită în cercurile filocalcedoniene cu scopul de a demonstra că autorul lor nu era în contradicție cu hotărîrile de la Calcedon. Mai întîi, Sever reproduce în întregime florilegiul, unde formula calcedoniană era urmată de o serie de paralele între enunțurile cuprinse în ea și afirmațiile lui Chiril, apoi de 244 de pasaje din scrierile lui Chiril; în a doua etapă, Sever reia textele, adăugîndu-le de fiecare dată un comentariu în care demonstrează că, înțelese în contextul lor, pasajele din operele
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
învățați decît acestea și transformă cuvintele lor în orice lucru dorim, noi ceea ce îi derutează pe ascultători (IV, 117). îi critică și pe cei care se străduiesc să interpreteze tot Vechiul Testament ca o referire la Cristos: forțînd sensul simplu al enunțurilor, aceștia le fac un serviciu păgînilor și ereticilor; numai unele părți sînt profeții referitoare la Cristos (II, 195), și trebuie să știm să distingem ceea ce este profeție de ceea ce nu este (II, 63). Din punct de vedere dogmatic, Isidor se
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
declară doar că istoricul trebuie să vadă cu ochii lui sursele, așa cum, în fond, afirmase deja Socrate (și, firește, alții înainte de ei, chiar dacă istoriografia antică n-a avut o sensibilitate particulară pentru acest criteriu, care adesea nu era decît un enunț teoretic), ci expune și normele ce trebuie avute în vedere pentru o evaluare critică a izvoarelor. E necesar ca sursele să fie căutate în arhive, chiar și în cele particulare, oricît de anevoioasă ar putea fi reperarea lor: de altfel
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
negativitate: "O bătrînă invalidă de 91 de ani din comuna Sanpaul a tras o spaimă soră cu moartea" (știri, Internet - protv-ms.netsoft.ro, 10.11.1998). Un salt metaforic destul de mare, dar perfect motivat pentru că regăsește coerența imaginii, apare în enunțul "ne paște din nou o blazare soră cu moartea" (arhiva pe Internet a "României literare", 1997). Substituirea se produce de altfel în ambele direcții ale raportului de analogie; dispare deci, adesea, și moartea: "sperînd într-o explozie culturală soră cu
Rudenii și vecinătăți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17163_a_18488]
-
intenție, "întregului popor". Nu se are în vedere nimic care ar putea să genereze un dialog, totul este un peremptoriu monolog, enunțat dintr-o suflare, în care nu ar fi loc pentru a separa ceva în acest m, șir de enunțuri fără apel, lipite gramatical între ele până la sfârșitul care dă "rezolvarea": comunismul!, cu semn de exclamare (așa dorise NC să fie pronunțat, așa îl pronunțase, desigur, E.Bobu), semn prevăzut de la începutul acestei lungi fraze și de fapt al întregului
Un text din "epoca de aur" by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/17126_a_18451]
-
facială, gesturile, paralimbajul, postura, gestionarea spațiului și timpului. obiecte de referință: obiecte care simbolizează o activitate particulară semnificativă; pictogramele: imagini vizuale și tactile care pot fi utilizate ca suport de reprezentare fie sub formă izolată, fie sub formă de mici enunțuri. Când este vorba despre pictograme vizuale ele trebuie să prezinte elemente grafice adaptate la deficiența vizuală din punctul de vedere al contrastului, conturului și a mărimii. comunicare mână pe mână (hand on hand): efectuarea mișcărilor cu mâinile copilului poziționate pe
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
activitatea lui Mihail Sadoveanu; să citească corect, fluent, În ritm propriu textul propus; să citească În ritm propriu un text format din trei propoziții; să precizeze sensul cuvintelor noi; să asocieze cuvinte noi cu imagini sugestive corespunzătoare; să introducă În enunțuri proprii cuvintele și expresiile noi Întâlnite În text; să formuleze propoziții folosind cuvinte din vocabularul de bază prezente În text; să aleagă din text expresii care redau anumite momente ale acțiunii; să sublinieze În text cuvinte indicate oral; să răspundă
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
scrierii elevilor integrați. Se analizează cuvintele și expresiile noi: scorbură, răchită, dispreț, ac de cojocul tău. Se prezintă imagini sugestive, precum și câteva contexte În care se folosesc expresiile dispreț, ac de cojocul tău. * Se introduc cuvintele și expresiile noi În enunțuri proprii, apoi se scriu pe tablă și În caiete. Elevii integrați formulează propoziții folosind cuvintele: scorbură, răchită, prietenie, zână. Se poartă discuții pe baza textului, răspunzând la Întrebările din manual. Elevii integrați răspund la Întrebările: Cum se numește fetița din
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
din text? Cine este prietenul eil? Unde merg Lizuca și Patrocle? De ce au plecat de acasă? Unde s-au adăpostit În pădure? Se recitește selectiv textul. Obținerea performanței *Se Împart elevilor fișe de evaluare. Elevii au sarcina de a completa enunțurile date: „Lizuca a plecat la bunici cu...................... Ei au Înnoptat Într-o ................... Fetița i-a mărturisit că se teme de ..........................., dar ea văzuse numai un................” (Elevii integrați vor avea de completat doar primele două propoziții.) Încheierea lecției * Se fac aprecieri
PROIECT DE LECȚIE ÎN PARTENERIAT IMPLICÂND CONCEPTUL DE COMUNICARE TOTALĂ. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Lăcrămioara-Gabriela SCUTĂRIȚĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2165]
-
scris; fidelitate scăzută, informația este reactualizată lent. Imaginația: are o intuiție manifestată mai ales În situații concrete, practice; imaginația creatoare slab dezvoltată, manifestată mai ales În creațiile plastice și mai puțin În cele literare. Limbajul: vocabular sărac, exprimare lacunară; construiește enunțuri simple; potențial asociativ limitat, Întâmpină greutăți În stabilirea relațiilor de sinonimie, antonimie; lipsă de claritate și coerență În exprimarea ideilor; ritmul citirii lent, cu citirea cuvintelor greșită, fragmentară, a unor cuvinte ce nu există, fără a gândi la sensul lor
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
de decupare a unor forme după contur; exerciții de realizare a unor desene prin unirea unor puncte date; exerciții de reproducere, copiere a unor imagini, figuri geometrice; inițierea În folosirea calculatorului, mai ales a tastaturii; exerciții de scriere a unui enunț cu diverse tipuri de caractere sau cu creșterea treptată a vitezei; exerciții specifice realizate În orele de educație fizică. exerciții de identificare a poziției unor obiecte În spațiu și În plan; exerciții de realizare a unor desene respectând comenzi date
ŞI EA ESTE COLEGA NOASTRĂ… Studiu de caz. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Carmen CANĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2171]
-
de Iisus și de apostolii săi, că învățătura cea nouă nu venea să înlăture, „să strice”, ci să îndrepte Legea Domnului, fie printr-o nouă interpretare, fie restabilindu-i sensurile veritabile, originare, pe care trecerea vremii le redusese uneori la enunțuri formale. Spre a deosebi cele două componente - iudaică și creștină -, primeia i s-a dat numele de Vechiul Testament (mai corect ar fi fost Vechiul Legământ), iar celei de-a doua, Noul Testament. Redactarea Vechiului Testament s-a încheiat prin secolul al
BIBLIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285725_a_287054]
-
despre rostul poetic, elaborată sub forma unui dialog, în douăsprezece trepte („zile”), între un Tânăr Prieten și un Mai Știutor, cartea e plină de ecuații, formule algebrice, figuri geometrice și alte desene, de citate latinești și grecești, iar terminologia multor enunțuri e accesibilă doar celor cu temeinică pregătire filosofică. Lectura procură, totuși, delicii intelectuale cititorului, prins de farmecul „cantatei” de îndată ce intuiește sensul meditației incluse. Discutând despre rostirea poetică (numită „rost”), cei implicați în dialog depășesc esteticul, chiar gnoseologicul, mergând până la ontic
SORA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
slujitori). a) Încă din primele rânduri ale scrisorii sale, Augustin face o distincție clară între problema necunoașterii, legată de data parusiei (ignorantia temporum) și cea a „decăderii moravurilor” (labes morum amorque uitiorum). Așa cum putem deduce, răspunsul lui Hesychius cuprinde următorul enunț dilematic: a susține credința potrivit căreia data sfârșitului lumii (și a Judecății) nu poate fi cunoscută riscă să demotiveze creștinii pentru viața spirituală. Dacă sfârșitul lumii constituie o necunoscută absolută, cum se justifică atunci stringența pregătirii, care mai este atunci
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ideale, scopuri, proiecte, determinări anterioare, toate În raport cu existența și cu persoana individului respectiv. Originea axiologică a conștiinței morale stabilește că aceasta este umană și imanentă, având În ea Însăși originea actualității sale. Orice morală este mai mult decât un simplu enunț de reguli. Ea trebuie să aibă o origine absolută și o autoritate transcendentă. Ori de câte ori conștiința morală acționează, ea se va situa ca o autoritate care vine din punctul cel mai Înalt al individualității persoanei respective (Supra-Eul morală. Ea este, prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
imposibil de definit sau de descris, gândirea reflexivă o va formula și explica, făcând-o În felul acesta inteligibilă. Din aceste considerente, cele două procese sunt inseparabile. Orice frustrare sau tensiune sufletească interioară va fi formulată de gândire ca unui enunț. Conștiința morală reflectă actele noastre, pe când gândirea reflexivă le denumește. Trebuie să vedem În aceasta o dublă funcție: conștiința morală simte și surprinde actul, pe care-l raportează la normele valorice, iar gândirea reflexivă Îl denumește, Îl explică și Îl
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Orice cunoaștere este o interogație, iar interogația mea, ca și a celorlalți, vine dintr-o neliniște, o neliniște difuză În fața necunoscutului pe care eu trebuie să-l descopăr. Interogația este neliniștea difuză, structurată Într-o formă coerentă, sub formă de enunț. Răspunsul meu, sau al celorlați, este momentul anulării tensiunii, al neliniștii. El aduce o stare de echilibru, de liniște și stabilește un acord Între mine și propria mea persoană, sau Între mine și ceilalți. Rezultă, din cele de mai sus
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o percepție foarte concretă a propriului spațiu interior - „stau în mine zăvorât ca-ntr-o chilie”. De obicei el nu se poate dezlipi de mediul proxim, de micile întâmplări cotidiene, de unde o versificare a imediatului, cu aglutinări de imagini și enunțuri oarecum narative. Actul poetic ar consta la el doar în a găsi un nume pentru ce vede, o comparație, o metaforă, o formulare mai deosebită. Preponderent descriptive, stihurile demonstrează unele virtuți plastice, uneori finețe cromatică, iar o serie de exprimări
SARBU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289496_a_290825]
-
scrisorii este predominant latin, cu puține cuvinte slave (i pak, ot, za) și turcești. Structura morfologică și sintactică a limbii nu diferă prea mult de cea actuală, cu unele elemente morfologice arhaice. Această primă scriere românească este pe deplin închegată, enunțurile au legătură logică, informațiile fiind comunicate într-o formă concisă și în același timp explicită. Fraza clară și bine construită, energică, este superioară celei din textele rotacizante. Ediții: Scrisoarea lui Neacșu (1521), în Documente privitoare la istoria românilor, XI, București
SCRISOAREA LUI NEACSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289579_a_290908]
-
subminează această intenție și de aceea expresia, modernă, pare genuină. Roman al satului bănățean, Călina (1982) recompune lumea foarte diversă din care se desprinde protagonista - naratoare, alter ego al autoarei, acțiunea fixându-se în preajma celui de-al doilea război mondial. Enunțul sec, alert, care evită descrierea și explicația, ritmul nervos al derulării secvențelor, transpus în propoziții minimale, fac din narațiune mai degrabă o panoramă dramatică a încrâncenării personajelor, a intenției lor de a-și menține intact propriul univers. Învolburata lume a
SELENA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289610_a_290939]
-
se trece la simboluri; steluțe, cerculețe, figuri geometrice, până la simboluri literale. În ultima etapă, materialul didactic va avea el însuși conținut abstract: cuvântul (a se vedea rebusurile), purtător de sens concret și de sens figurat, cuvântul îmbinat în construcții logice: enunțuri, cerințe, probleme. În concluzie, materialele didactice, mijloacele de învățământ, nu se folosesc oricând și oricum, nu constituie o modă, ci se folosesc doar atunci când, pe baza lor, creăm situații educaționale, care-i oferă elevului ocazii propice de realizare a unor
“Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar”. In: Metodologia organizării și desfășurării jocului didactic în lecția de matematică la ciclul primar by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Science/369_a_637]
-
didactică. Identificarea unei unități de învățare se face prin tema acesteia. Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei, utilizând surse diverse, este primul pas în identificarea unităților de învățare în care poate fi împărțită materia anului școlar. Temele sunt enunțuri complexe (originale sau preluate din lista de conținuturi a programei) legate de analiza scopurilor învățării, care reflectă din partea profesorului talent pedagogic, inspirație, creativitate și o înțelegere profundă a scopurilor activității sale. Activitățile de învățare se construiesc prin corelarea obiectivelor de
Proiectarea Didactica Informatica by Ariadna-Cristina Maximiuc () [Corola-publishinghouse/Science/370_a_588]