2,401 matches
-
sprint poate fi adesea câștigată sau pierdută încă de la linia de start, deoarece pierderile suferite în momentul startului pot fi cu greu recuperate pe durata cursei”. Noi nu vom face referiri tehnice descriptive propriu zise, ci ne vom opri, doar enunțarea pozițiilor și caracteristicilor fundamentale ale startului de jos. Startul de jos, la comanda „pe locuri”, este constituit dintr-o poziție grupată pe sol prin trei puncte de sprijin, în spate picioarele sunt sprijinite pe blocurile de start, cu genunchiul piciorului
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
lui Faust sugereaza nimic altceva decât dobândirea impulsului regenerării sale în vederea parcurgerii altor spații. Mântuirea lui Faust Vorbind despre „clipa cea frumoasă”, să ne gândim acum la momentul decisiv al inițierii sale. Aplecându-se asupra nevoilor umane, acțiunea sa era enunțarea unui ideal de activism practic, în care renunțarea se declară ca fiind drept o cale spre integrare în armonia Firii<ref id=”13”>Mariana Șora, Gândirea lui Goethe, în texte</ref>. Fiindcă Faust se apropie de mântuire, trebuie să ne
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
construit întregul edificiu al concepției sale pedagogice"22: Totul este bun cînd iese din mîinile Creatorului; totul degenerează în mîinile omului"23. Teza de la care pornește autorul capătă un conținut mai concret dacă ținem seama și de afirmațiile ce urmează enunțării ei: "(omul) nu vrea nimic așa cum l-a făcut natura, nici chiar pe om; vrea să-l dreseze și pe el, ca pe un cal de manej; vrea să-l potrivească după placul lui..."24. Este clar că el se
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
nu a răspuns niciodată la întrebările importante ale repartiției: Cine primește, când și cum?1191 De fapt, la prima întrebare răspunsul este cunoscut. Toată lumea trebuia să muncească, iar munca se înmagazina într-un coș de consum. Problemele mari apar odată cu enunțarea întrebărilor următoare. Cât trebuia să se producă? Cât trebuia să se consume? Cine decidea ce merge în consum sau în investiții? În lipsa prețului ca semnal al relației mărfurilor cu piața, birocrații trebuiau să decidă ce le trebuie consumatorilor și mai
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
Structurarea configurațională / 330 3.1. Macro-structură semantică (temă, topic) / 331 3.2. Macro-act de discurs (explicit sau implicit) / 334 Capitolul 7. Funcționarea textuală a timpurilor verbale / 337 1. Pentru o depășire a opoziției reductive dintre "povestire" și "discurs" / 339 2. Enunțarea directă sau "enunțarea de discurs" <1> / 344 3. Diegetizarea autonomă sau "enunțarea istorică" <4> / 346 4. Diegetizarea istorică legată sau narațiune de discurs <2> / 349 5. Enunțarea adevărurilor generale <3> / 350 6. Variațiuni enunțiative și tranziții / 351 Capitolul 8. Analiza
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
3.1. Macro-structură semantică (temă, topic) / 331 3.2. Macro-act de discurs (explicit sau implicit) / 334 Capitolul 7. Funcționarea textuală a timpurilor verbale / 337 1. Pentru o depășire a opoziției reductive dintre "povestire" și "discurs" / 339 2. Enunțarea directă sau "enunțarea de discurs" <1> / 344 3. Diegetizarea autonomă sau "enunțarea istorică" <4> / 346 4. Diegetizarea istorică legată sau narațiune de discurs <2> / 349 5. Enunțarea adevărurilor generale <3> / 350 6. Variațiuni enunțiative și tranziții / 351 Capitolul 8. Analiza textuală a unei
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Macro-act de discurs (explicit sau implicit) / 334 Capitolul 7. Funcționarea textuală a timpurilor verbale / 337 1. Pentru o depășire a opoziției reductive dintre "povestire" și "discurs" / 339 2. Enunțarea directă sau "enunțarea de discurs" <1> / 344 3. Diegetizarea autonomă sau "enunțarea istorică" <4> / 346 4. Diegetizarea istorică legată sau narațiune de discurs <2> / 349 5. Enunțarea adevărurilor generale <3> / 350 6. Variațiuni enunțiative și tranziții / 351 Capitolul 8. Analiza textuală a unei povestiri de Jorge Luis Borges: "Captivul" / 355 1. O
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
1. Pentru o depășire a opoziției reductive dintre "povestire" și "discurs" / 339 2. Enunțarea directă sau "enunțarea de discurs" <1> / 344 3. Diegetizarea autonomă sau "enunțarea istorică" <4> / 346 4. Diegetizarea istorică legată sau narațiune de discurs <2> / 349 5. Enunțarea adevărurilor generale <3> / 350 6. Variațiuni enunțiative și tranziții / 351 Capitolul 8. Analiza textuală a unei povestiri de Jorge Luis Borges: "Captivul" / 355 1. O genericitate complexă / 358 2. Studiul textual al traducerii / 360 3. Structura compozițională a textului / 366
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
genericitate complexă / 358 2. Studiul textual al traducerii / 360 3. Structura compozițională a textului / 366 3.1. Structura narativă a primului paragraf / 366 3.2. Ritmul periodic al celui de al doilea paragraf / 368 3.3. Planul textului / 370 4. Enunțare narativă și surse ale cunoașterii / 371 5. Referent evolutiv și identitate narativă / 374 6. O fabulă despre timp, uitarea și amintirea / 376 Va urma... Direcții spre analiza (trans)textuală a discursurilor / 381 Bibliografie generală / 385 PREFAȚĂ În cercetarea lingvisticii, lansată
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
complementare. (Benveniste 2000: 193) Benveniste se desprinde totuși de Saussure, instaurînd în limbă "o diviziune fundamentală, total diferită de cea pe care a încercat-o Saussure între limbă și vorbire" (2000: 224), între domeniul "semiotic" și domeniul "semantic" al lingvisticii enunțării. [...] În realitate, lumea semnului este închisă. Nu există tranziție de la semn la frază, nici prin sintagmare și nici altfel. Le desparte un hiatus. Trebuie să admitem, în această situație, că limba comportă două domenii distincte, fiecare cu propriul aparat conceptual
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a semnului lingvistic va servi ca bază de cercetare. Domeniul semantic, dimpotrivă, trebuie să fie recunoscut ca fiind distinct; necesită un nou aparat de concepte și definiții. (2000, vol. II: 56) Benveniste exclude "textul enunțului" din cîmpul "semantic" al lingvisticii enunțării: Putem spune atunci că discursul, produs de fiecare dată cînd se vorbește, această manifestare a enunțării, este pur și simplu "vorbirea"? - Trebuie să avem în vedere o condiție specifică enunțării: ea reprezintă actul însuși de producere a unui enunț, nu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ca fiind distinct; necesită un nou aparat de concepte și definiții. (2000, vol. II: 56) Benveniste exclude "textul enunțului" din cîmpul "semantic" al lingvisticii enunțării: Putem spune atunci că discursul, produs de fiecare dată cînd se vorbește, această manifestare a enunțării, este pur și simplu "vorbirea"? - Trebuie să avem în vedere o condiție specifică enunțării: ea reprezintă actul însuși de producere a unui enunț, nu textul enunțului, care face obiectul cercetării noastre. Acest act este opera locutorului care mobilizează limba pentru
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
56) Benveniste exclude "textul enunțului" din cîmpul "semantic" al lingvisticii enunțării: Putem spune atunci că discursul, produs de fiecare dată cînd se vorbește, această manifestare a enunțării, este pur și simplu "vorbirea"? - Trebuie să avem în vedere o condiție specifică enunțării: ea reprezintă actul însuși de producere a unui enunț, nu textul enunțului, care face obiectul cercetării noastre. Acest act este opera locutorului care mobilizează limba pentru sine. (2002, vol. II: 68) Pe de altă parte, el reduce discursul la frază
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
a limbii-sistem sau "semiotică", care semnifică, a cărei funcționare este paradigmatică, și a cărei unitate este semnul, și o lingvistică a discursului, sau "semantică" care comunică și a cărei unitate este fraza 5. Atunci cînd schițează în "Aparatul formal al enunțării" (2000, vol. II: 67-74) o primă recapitulare a conceptelor operatorii și o definiție a contururilor lingvisticii enunțării, el nu se mulțumește să deschidă analiza intralingvistică spre semantica enunțării. Într-adevăr, dacă teoria enunțării are ca obiect producerea enunțurilor și nu
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și o lingvistică a discursului, sau "semantică" care comunică și a cărei unitate este fraza 5. Atunci cînd schițează în "Aparatul formal al enunțării" (2000, vol. II: 67-74) o primă recapitulare a conceptelor operatorii și o definiție a contururilor lingvisticii enunțării, el nu se mulțumește să deschidă analiza intralingvistică spre semantica enunțării. Într-adevăr, dacă teoria enunțării are ca obiect producerea enunțurilor și nu "textul enunțării", aceasta înseamnă că o a treia ramură a lingvisticii este chemată să se ocupe de
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cărei unitate este fraza 5. Atunci cînd schițează în "Aparatul formal al enunțării" (2000, vol. II: 67-74) o primă recapitulare a conceptelor operatorii și o definiție a contururilor lingvisticii enunțării, el nu se mulțumește să deschidă analiza intralingvistică spre semantica enunțării. Într-adevăr, dacă teoria enunțării are ca obiect producerea enunțurilor și nu "textul enunțării", aceasta înseamnă că o a treia ramură a lingvisticii este chemată să se ocupe de acesta din urmă. El explică acest lucru în rîndurile asupra cărora
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Atunci cînd schițează în "Aparatul formal al enunțării" (2000, vol. II: 67-74) o primă recapitulare a conceptelor operatorii și o definiție a contururilor lingvisticii enunțării, el nu se mulțumește să deschidă analiza intralingvistică spre semantica enunțării. Într-adevăr, dacă teoria enunțării are ca obiect producerea enunțurilor și nu "textul enunțării", aceasta înseamnă că o a treia ramură a lingvisticii este chemată să se ocupe de acesta din urmă. El explică acest lucru în rîndurile asupra cărora boala care-l cuprinsese în
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
vol. II: 67-74) o primă recapitulare a conceptelor operatorii și o definiție a contururilor lingvisticii enunțării, el nu se mulțumește să deschidă analiza intralingvistică spre semantica enunțării. Într-adevăr, dacă teoria enunțării are ca obiect producerea enunțurilor și nu "textul enunțării", aceasta înseamnă că o a treia ramură a lingvisticii este chemată să se ocupe de acesta din urmă. El explică acest lucru în rîndurile asupra cărora boala care-l cuprinsese în pragul anilor 1970 nu i-a mai dat răgaz
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
lingvistică, prin deschiderea unei noi dimensiuni de semnificanță, cea a discursului, pe care o numim semantică, distinctă de cea legată de semn, semiotică; - în analiza translingvistică a textelor, operelor, prin elaborarea unei meta-semantici care se va construi pornind de la semantica enunțării. Va apărea o semiologie de "a doua generație", ale cărei instrumente și metodă vor putea contribui la dezvoltarea celorlalte ramuri ale semiologiei generale. (2000, vol. II: 56) Benveniste descompune programatic cîmpul general al lingvisticii în trei domenii în sînul cărora
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
apărea o semiologie de "a doua generație", ale cărei instrumente și metodă vor putea contribui la dezvoltarea celorlalte ramuri ale semiologiei generale. (2000, vol. II: 56) Benveniste descompune programatic cîmpul general al lingvisticii în trei domenii în sînul cărora lingvistica enunțării ocupă locul central. Faptul poate fi reprezentat printr-o schemă discontinuă (opunînd două ansambluri) și totodată continuă (lingvistica enunțării asigurînd tranziția între cele două domenii cărora le aparține): Schema 1 Analiză translingvistică Sprijinindu-se pe lingvistica enunțării, lingvistica discursului se
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
ale semiologiei generale. (2000, vol. II: 56) Benveniste descompune programatic cîmpul general al lingvisticii în trei domenii în sînul cărora lingvistica enunțării ocupă locul central. Faptul poate fi reprezentat printr-o schemă discontinuă (opunînd două ansambluri) și totodată continuă (lingvistica enunțării asigurînd tranziția între cele două domenii cărora le aparține): Schema 1 Analiză translingvistică Sprijinindu-se pe lingvistica enunțării, lingvistica discursului se deschide, pe de o parte, spre o "translingvistică a textelor" și, pe de altă parte, spre o "translingvistică a
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
sînul cărora lingvistica enunțării ocupă locul central. Faptul poate fi reprezentat printr-o schemă discontinuă (opunînd două ansambluri) și totodată continuă (lingvistica enunțării asigurînd tranziția între cele două domenii cărora le aparține): Schema 1 Analiză translingvistică Sprijinindu-se pe lingvistica enunțării, lingvistica discursului se deschide, pe de o parte, spre o "translingvistică a textelor" și, pe de altă parte, spre o "translingvistică a operelor", adică a producțiilor literare proprii unei limbi. În 1968, Benveniste subliniază cît de interesant este studiul limbajului
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la rîndul ei semiotică, producînd ceva ce devine literatură, ceea ce ea n-a fost întotdeauna. Domeniul care se deschide spre cunoașterea scriiturii este unul specific, "translingvistic", care s-a ivit din "elaborarea unei metasemantici ce se va construi pe semantica enunțării". Ea va beneficia de aceasta și-i va aduce de asemenea elementele pe care le conceptualizează. (Meschonnic 1973: 174-175) Barthes a urmat o vreme foarte îndeaproape reflecția lui Benveniste. Deplîngea faptul că lingvistica este incapabilă să treacă la un obiect
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
la o existență fără să fie folosit și un spațiu colateral. Un enunț are întotdeauna margini populate cu alte enunțuri. (1999: 120) Această observație dovedește că articularea benvenistiană a "semioticului" (ordinea sistemului care permite producerea frazelor gramaticale) și a "semanticului" (enunțarea care permite producerea enunțurilor) nu este suficientă. Enunțurile trebuie puse în raport cu un "cîmp adiacent", un "spațiu colateral" populat cu alte enunțuri articulate în (inter)discurs. Spre deosebire de Benveniste, Foucault pune accent pe faptul că limba ("semioticul") singură nu este suficientă pentru
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
și chiar dacă, abia apărută, ea este condamnată imediat să dispară" (1999: 23), Foucault are în vedere cazul extrem al aceleiași fraze (sau propoziții) care nu este niciodată identică cu ea însăși ca enunț, în momentul în care coordonatele situației de enunțare și regimul ei de materialitate se schimbă: Alcătuită din aceleași cuvinte, încărcată exact cu același sens, menținută în identitatea ei sintactică și semantică, o frază nu constituie același enunț dacă este articulată de cineva în cursul unei conversații, sau este
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]