4,425 matches
-
Bar Kosva (שמעון בר כוסבה) sau Ben Kosva (בן כוסבא, שמעון בן כוסבא), probabil numele său adevărat, citit de fapt Ben Kosiva sau Ben Koziva. O scrisoare descoperită în limba greacă sprijină pronunția Ben Kosiva: σιμων χωσιβα. În unele din epistole numele este însoțit de titlul pe care Bar Kohba l-a adoptat, cel de "Nessí Israel" ( Nassí = „prinț” sau „conducător”, deci „prinț” sau conducător al Israelului sau al lui Israel). Numele său figurează și pe greutăți de plumb emise în
Bar Kohba () [Corola-website/Science/320036_a_321365]
-
Nicolae Scurtu Istoric literar, comparatist și estetician, Liviu Rusu (1901-1985) a fost și un pasionat epistolograf. A scris un impresionant număr de epistole confraților și prietenilor din țară și, desigur, din străinătate, unde și-a desăvârșit studiile și unde a obținut un doctorat în estetică. În mărturiile, interviurile și confesiunile unora dintre contemporanii săi se evocă aspecte ale personalității cărturarului de la Cluj. Era
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
lungă și interesantă convorbire cu autorul inimitabilului Ion, caută soluții, apelează la cei mai importanți intelectuali din Transilvania în scopul găsirii unor oameni de teatru care să se ocupe de destinul Naționalului din Cluj. Rezultatul este lamentabil, așa cum reiese din epistola lui Liviu Rusu, care se stabilise la Sibiu, din aceeași cauză, și care intenționa să organizeze un teatru 1 în orașul cel mai important al Transilvaniei din acel moment. * Sibiu, 4 aprilie 1941 Str[ada] Vlahuță, nr. 8 Mult stimate
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
să primiți expresia sentimentelor mele cele mai alese. Al d[umnea]voastră devotat, Prof. Liviu Rusu [Domniei sale domnului Liviu Rebreanu, Directorul General al Teatrelor, București, Bulevardul Elisabeta, nr. 97; Profesor Liviu Rusu, Sibiu, Strada Vlahuță, nr. 8]. Note Originalul acestei epistole, inedite, se află la Biblioteca Academiei Române. Cota SÎ27/CMLXXV. 1. În cartea lui Ioan Massoff - Teatrul românesc. Privire istorică. Volumul 8. Teatrul românesc în perioada 1940-1950. București, Editura Minerva, 1981, la pagina 58 se precizează: În acest scurt timp, la
O epistolă necunoscută a lui Liviu Rusu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4436_a_5761]
-
carte, De amiciția. Scrisori trimise de Ștefan J. Fay (1988-2009). Volum omagial la împlinirea de către Ștefan J. Fay a vârstei de 90 de ani. Prefață de Irina Petraș. Cluj-Napoca, 2009, în care sunt transcrise, adnotate și amplu comentate două sute de epistole trimise din diverse orașe ale Europei cărturarului din Cluj. Într-o epistola din 7 decembrie 2008, Nișă, afirmă că posedă un însemnat număr de scrisori trimise unor personalități distincte ale literaturii și culturii române, printre care menționează pe Ion Jalea
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
la împlinirea de către Ștefan J. Fay a vârstei de 90 de ani. Prefață de Irina Petraș. Cluj-Napoca, 2009, în care sunt transcrise, adnotate și amplu comentate două sute de epistole trimise din diverse orașe ale Europei cărturarului din Cluj. Într-o epistola din 7 decembrie 2008, Nișă, afirmă că posedă un însemnat număr de scrisori trimise unor personalități distincte ale literaturii și culturii române, printre care menționează pe Ion Jalea, Corneliu Babă, Petru Comarnescu, Zina Molcuț, Laurențiu Fulga, Cella Serghi, Irina Petraș
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
unor personalități distincte ale literaturii și culturii române, printre care menționează pe Ion Jalea, Corneliu Babă, Petru Comarnescu, Zina Molcuț, Laurențiu Fulga, Cella Serghi, Irina Petraș și, evident, Ilie și Doina Râd. În cercetările mele am descoperit, de curând, patru epistole 1, necunoscute până acum, ale lui Ștefan J. Fay, din anii 1983-1985, trimise Zinei Molcuț (m. 1930 - m. 2004), universitară de prestigiu continental și excelentă cunoscătoare a simbolismului european și românesc. Prima epistola, și cea mai importantă, ce se publică
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
cercetările mele am descoperit, de curând, patru epistole 1, necunoscute până acum, ale lui Ștefan J. Fay, din anii 1983-1985, trimise Zinei Molcuț (m. 1930 - m. 2004), universitară de prestigiu continental și excelentă cunoscătoare a simbolismului european și românesc. Prima epistola, și cea mai importantă, ce se publică aici, se constituie, de fapt, într-un microeseu despre cartea Zinei Molcuț -Simbolismul european 2, care a suscitat interesul istoriei și criticii literare prin intervențiile de autoritate ale lui Șerban Cioculescu, Dumitru Micu
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
98, bloc PM, apartament 47, București, cod 74585, telefon 73.14.68]. Note • Originalul acestei scrisori, inedite, se află în arhiva doamnei Claudia Miu, sora scriitoarei Zina Molcuț. Îi mulțumesc și pe această cale pentru că a acceptat publicarea misivei. 1 Epistolele lui Ștefan J. Fay, ample și temeinic motivate, sunt emise din București, 2 septembrie 1983, 9 noiembrie 1983, 23 decembrie 1984 și 23 iunie 1985. 2 Zina Molcuț - Simbolismul european. Volumul 1-2. Studiu introductiv, antologie, comentarii și note de Zina
Ștefan J. Fay și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/6274_a_7599]
-
imposibil de controlat. Unii dintre cei ce l-au cunoscut și l-au evocat pe Dimitrie Stelaru au demonstrat că nu sunt creditabili. O sursă sigură de informații biografice, ca și în cazul altor scriitori, cu biografii excepționale, o constituie epistolele și documentele sale de arhivă, câte mai există. Epistolele trimise lui Geo Dumitrescu și lui Mihai Gafița, ce se publică acum întâia oară, conțin câteva elemente importante privind biografia și opera unui poet, extrem de interesant, care s-a bucurat de
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
cunoscut și l-au evocat pe Dimitrie Stelaru au demonstrat că nu sunt creditabili. O sursă sigură de informații biografice, ca și în cazul altor scriitori, cu biografii excepționale, o constituie epistolele și documentele sale de arhivă, câte mai există. Epistolele trimise lui Geo Dumitrescu și lui Mihai Gafița, ce se publică acum întâia oară, conțin câteva elemente importante privind biografia și opera unui poet, extrem de interesant, care s-a bucurat de aprecierile lui E. Lovinescu, Șerban Cioculescu, Al. Piru, Nicolae
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
decideți într-un fel. Nici măcar la scrisorile mele repetate n-am primit răspuns. Dacă aș fi un debutant tot mi s-ar spune prin poșta redacției ceva înviorător. Bunăvoința matale o aștept zi de zi. Dimitrie Stelaru Note Originalele acestor epistole, inedite, se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București, iar cea trimisă istoricului literar Mihai Gafița se găsește în colecțiile speciale ale Bibliotecii Naționale a României - Manuscrisul 35.480. 1. Geo Dumitrescu (1920-2004), poet, eseist și traducător. A înființat
Întregiri la biografia lui Dimitrie Stelaru by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5432_a_6757]
-
și opera poetei, prozatoarei și eseistei Ana Blandiana (n. 25 martie 1942) comportă o cercetare amplă și profundă spre a identifica universul liric și epic al uneia dintre cele mai talentate scriitoare din literatura română. Așa cum scriitoarea argumentează și în epistolele trimise la vârsta de 19 ani poetei Victoria Ana-Tăușan (1937-2011), prietenă încă din adolescen- ță, orice scriitor trebuie, un timp, să se izoleze, să citească enorm, să-și cunoască colegii de generație, să-i citească și, finalmente, pagina scrisă e
Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4822_a_6147]
-
de 19 ani poetei Victoria Ana-Tăușan (1937-2011), prietenă încă din adolescen- ță, orice scriitor trebuie, un timp, să se izoleze, să citească enorm, să-și cunoască colegii de generație, să-i citească și, finalmente, pagina scrisă e cea care decide. Epistolele acestea, încă necunoscute, se constituie în tulburătoare confesiuni asupra genezei operei literare, asupra inspirației și efortului chinuitor de a crea imagini și universuri insolite. Mărturisirile Anei Blandiana surprind printr-o dezarmantă sinceritate, printr- o luciditate greu de acceptat la o
Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4822_a_6147]
-
atât de limpede, blestemul ca „nimeni cu nimeni să nu se asemene”. Doina [Victoria Ana Tăușan, Strada Avrig, Bloc U1, Scara 3, Apartament 97, nr. 23, București; Ana Blandiana, Strada Hațeg, Bloc lamă G. Apartament 57, Cluj]. Note Originalele acestor epistole inedite se află în biblioteca profesorului Nicolae Scurtu din București. 1. Ana Blandiana - Călcâiul vulnerabil. Versuri. [Coperta: Petre Vulcănescu]. [București], Editura pentru Literatură, 1966, 56 pagini. Exemplarul din biblioteca mea are următorul autograf: Victoriei Ana Tăușan și lui Marin Bucur
Întregiri la biografia poetei Ana Blandiana by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4822_a_6147]
-
și, rareori, stabilea punți de legătură cu mai tinerii săi confrați. Revelatoare mi se pare a fi și misiva pe care o trimite lui Alexandru Ronetti-Roman, fiul scriitorului M(oise) Ronetti-Roman, de care îl leagă o trainică și nedezmințită prietenie. Epistola are un accentuat caracter confesiv și furnizează câteva știri biografice de toată însemnătatea. șBucureștiț, Vineri seara, 26 iulie ș1913ț Dragă Muțu, îți scriu după o plimbare admirabilă la șosea, unde trebuie să fi fost o furtună violentă: am văzut copaci
Contribuții la biografia lui Mateiu I. Caragiale by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/11840_a_13165]
-
încă de la început, acesta venind însuși de la Petru, care a primit misiunea Divină de a întări pe frații săi în credință, ulterior primatul Episcopului Romei s-a văzut în primul secol din scrisoarea lui Clement I, care a trimis o epistolă Corintenilor spre a stinge un conflict local (deși Sf. Apostol Ioan era în viață și era mult mai aproape de Corint decât Clement, totuși corintenii au apelat la Papa Romei pentru a le rezolva neînțelegerile). După unii, Primatul Roman se datorează
Biserica Romano-Catolică () [Corola-website/Science/297536_a_298865]
-
primar și timpuriu. Conform "Noului Testament" aceasta este primul oraș din Europa care a fost evanghelizat de Apostolul Pavel, cam în anul 49 d.Hr sau 50 d.Hr., când cetatea a fost vizitată de apostol (). Din "Faptele Apostolilor" () și "Epistola către Filipeni" (), s-a ajuns la concluzia că Pavel a fondat comunitatea creștină primară și timpurie de aici. Însoțit de Sila, Timotei, și probabil de Luca, autor al "Faptelor Apostolilor", Pavel a predicat și a făcut ucenici pentru prima dată
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
un râu din vecinătatea cetății (cetate care avea o comunitate iudaică și o sinagogă atestată de epigrafie). Conform "Noului Testament", Pavel a mai vizitat cetatea Filippi cu alte două ocazii, în anii 56 d.Hr. și 57 d.Hr., iar "Epistola lui Pavel către filipeni" a fost scrisă prin 61-62 d.Hr. și se crede că a arătat imediat impactul instrucțiunilor lui Pavel. Extinderea creștinismului în Filippi este indicată și de Sfântul Ignatie Teoforul, precum și de Sfântul Policarp de Smirna, care
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
61-62 d.Hr. și se crede că a arătat imediat impactul instrucțiunilor lui Pavel. Extinderea creștinismului în Filippi este indicată și de Sfântul Ignatie Teoforul, precum și de Sfântul Policarp de Smirna, care au adresat adunării locale unele din scrierile lor. "Epistola lui Policarp de Smirna" a fost adresată comunității din Filippi în jurul anului 160 d.Hr. Prima biserică atestată din Filippi este „"Bazilica lui Pavel"”, o construcție de dimensiuni modeste, identificată printr-o inscripție de pe mozaicul podelei. Această inscripție este datată
Filippi () [Corola-website/Science/327523_a_328852]
-
primii, fiind canonizați de biserică romano-catolică, puteau fi venerați de toți creștinii, în timp ce beatificații erau de cele mai multe ori recunoscuți de un episcop și venerați în dioceza să). Operele lui Rabanus, multe dintre ele rămânând nepublicate, cuprind comentarii ale Scripturii din Epistolele Sfanțului Pavel , inclusiv Evrei și tratate cu privire la diverse subiecte doctrinare inclusiv o serie de predici. În "De institutione clericorum" a pus în evidență opiniile lui Augustin și ale Sfanțului Grigorie cel Mare despre formațiunea necesară pentru o îndeplinire judicioasa a
Rabanus Maurus () [Corola-website/Science/324857_a_326186]
-
în întregime, este și Romulus Cioflec (n. 1 aprilie 1882 - m. 13 noiembrie 1955), care s-a impus în proza românească încă din primele decenii ale secolului trecut. Discursul narativ, publicistica elevată, cronicile teatrale, literatura de călătorii, memorialistica, traducerile și epistolele, pe care le-a trimis unor contemporani, l-au impus ca pe un prozator însemnat ce s-a bucurat de aprecierile lui Panait Istrati, Mihail Sadoveanu, Octav Botez, Liviu Rusu, Perpessicius și, mai recent, de cele ale istoricului și criticului
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
de cele ale istoricului și criticului literar Mircea Braga, precum și ale cercetătoarei Luminița Cornea. Romulus Cioflec, încă din adolescență, a devenit un colaborator constant al revistelor Sămănătorul, condus de Nicolae Iorga, și Viața Românească, ce era supervizată de G. Ibrăileanu. Epistolele trimise celor două spirite tutelare ale literaturii și culturii naționale, privind colaborările sale, se constituie în excelente modele ce trebuie să le urmeze orice tânăr cu aspirații literare. Remarcabilă, sub multiple aspecte, este și perioada 1911-1912, când Romulus Cioflec face
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
Goldiș, unde colaborează cu note de călătorie, însemnări și cronici teatrale. În calitate de redactor întreține un interesant dialog epistolar cu unii dintre confrații săi, pe care îi invită să colaboreze la ziarul Românul, în pagina supraintitulată Litere. Arte. Științe. Revelatoare sunt epistolele expediate lui A.C. Cuza, Ion Ciocârlan, Petre Locusteanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu și E. Lovinescu privitoare la colaborările acestora în pagina culturală a ziarului Românul de la Arad. Restituim, deocamdată, epistolele trimise lui A.C. Cuza și Ion Ciocârlan, care surprind pasiunea
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]
-
ziarul Românul, în pagina supraintitulată Litere. Arte. Științe. Revelatoare sunt epistolele expediate lui A.C. Cuza, Ion Ciocârlan, Petre Locusteanu, Otilia Cazimir, George Topârceanu și E. Lovinescu privitoare la colaborările acestora în pagina culturală a ziarului Românul de la Arad. Restituim, deocamdată, epistolele trimise lui A.C. Cuza și Ion Ciocârlan, care surprind pasiunea, interesul și, mai ales, dorința lui Romulus Cioflec de a-i avea colaboratori pe cei doi scriitori remarcabili ai literaturii naționale. E necesar să mai precizez, că, deși tânăr, Romulus
Romulus Cioflec și ziarul „Românul“ by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3790_a_5115]