1,343 matches
-
dubii cu privire la oportunitatea vizitării prietenului sau Vettori la Romă sau privea retrospectiv la cei cinsprezece ani petrecuți în slujba studierii "artei de stat" ca secretar, dar și a vieții sale aflată în serviciul personal al familiei Medici. Capodoperă a stilurilor epistolar și retoric, scrisoarea lui Machiavelli a fost publicată, tradusă și cuprinsă în antologii în nenumărate rânduri și continuă să ofere nu numai hrană pentru gândire, dar și materie de studiu pentru toți cei care sunt interesați să studieze gândirea și
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
ar fi putut arată scrisoarea. Ceea ce rezultă dintr-o analiză a documentelor referitoare la Machiavelli, pentru perioada anilor 1512-1513, nu este că el a mințit cu privire la propriile sale condiții, ci că oamenii de știință moderni înșelați de frumosul sau stil epistolar și stimulați de un romantism ce pare a fi aproape organic genului biografic au fost tentați să redimensioneze și să atenueze tonul aspru al lecțiilor amare ce transpare din capodoperă pe care Machiavelli o scria, atribuindu-l mai degrabă injustițiilor
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
aceea, în nu prea îndepărtată Sant'Andrea reușea să aibă pulsul situației politico-diplomatice. 5. O nouă scrisoare a celor Dieci către Vettori și o semnătură misterioasă Una dintre problemele nerezolvate ale corespondentei dintre Machiavelli și Vettori privește lipsa de schimburi epistolare dintre cei doi prieteni după scrisoarea din 26 august. Până la acea dată corespondență dintre cei doi a fost permanentă, însă după scrisoarea adresată de Machiavelli lui Vettori la 25 august, în care cerea o favoare pentru Donato del Corno, urmată
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
scrisoare ca urmare a bunelor obiceiuri instituite între noi. Ultima scrisoare a noastră pe care v-am trimis-o a fost pe data de 10, în timp ce noi am primit de la dumneavoastră ultima scrisoare pe data de 5. Faptul că schimburile epistolare au fost atât de rare se datoreaza mai mult ca sigur lipsei de noi informații. Cu toate acestea, pentru a nu neglijă bunele obiceiurile, vă rugăm să trimiteți cel putin odată la 3 sau 4 zile o scrisoare așa cum de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
se datoreaza mai mult ca sigur lipsei de noi informații. Cu toate acestea, pentru a nu neglijă bunele obiceiurile, vă rugăm să trimiteți cel putin odată la 3 sau 4 zile o scrisoare așa cum de altfel se obișnuiește în cadrul schimburilor epistolare între persoanele private. Textul demonstrează foarte clar că scrisoarea are același stil de redactare că și documentele din corespondență acelor zile pe care Vettori a avut-o cu magistratură celor Dieci, în care apar epistolele scrise în 23 noiembrie, la
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
timpul lui Lorenzo care acordă puțină atenție acelor aspecte care erau cândva considerate de importanță istorică, si anume efectul lui coroziv asupra regimului republican florentin. În lucrarea de față voi sugera că printr-o serie de noi întrebări cu privire la sursele epistolare referitoare la patronajul de' Medici ne vom apropia mai mult de înțelegerea modurilor în care de' Medici și Lorenzo Magnificul în particular -, au produs inovări structurale dramatice în practică patronajului social în statul florentin din secolul al XV-lea. Prin
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
de privilegii și de jurisdicție conferă acestei corespondențe o calitate formală care nu era prezenta în contactele dintre indivizii particulari. Deoarece guvernele copiau adesea scrisorile adresate lor de către cetățeni florentini influenți în registrele lor de deliberări, o serie de schimburi epistolare prin care un cetățean florentin se instituia că interlocutor al unei comunități supuse servește la legitimizarea informală a autorității sale personale pe plan local. În același timp, scrisorile de la cetățenii influenți ai Florenței constituiau, de asemenea, o formă căutată de
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
cancelar și de Notaio del danno dato. d Adesea secretarii lui Lorenzo nu înregistrau în mod precis funcțiile. Schimbul bogat de scrisori care a avut loc între Lorenzo Magnificul și comunitățile dominionului sunt reprezentative pentru o practică crescândă a schimbului epistolar cu florentini eminenți, schimb care cu mici variații de la oraș la oraș devenise o practică curentă a tuturor comunelor dominionului între ultimii ani ai deceniului 1430 și deceniul anilor 146023. Fluxul crescut de scrisori adresat familiei de' Medici pe termen
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
mai bogate pentru evaluarea estetică a scrierilor eminesciene. Este o carte, fără îndoială, de neocolit de acum înainte pentru biografii, ca și, în general, pentru exegeții operei eminesciene. OMUL DIN SCRISORI (Dan C. Mihăilescu) Apariția, în anul 2000, a corpusului epistolar Eminescu Veronica Micle, aproape o sută de texte necunoscute până atunci, ținute la fereală de către descendenții familiei adresantei, a trezit un interes cu totul aparte, atât în rândurile istoricilor și criticilor literari (eminescologilor), cât și în mediile cele mai largi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
literar cu o fină pătrundere în mecanismele creației literare, formator de opinie culturală în emisiuni de radio și TV. Având ca punct de pornire cronicile sale scrise pe marginea acelui volum de corespondență, el reia lectura, din perspectiva studiului literaturii epistolare ("corespondența mijloc terapeutic, loc de liniștire, zonă de stilistică ludică, ifose introspective, tandrețuri în oglindă și alinturi capricioase /.../ scrisoarea face bună medie/re/ între oglindirea necruțătoare, crudă și nudă, a jurnalului și travestiul oficial al operei publicistice. Este un interstițiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
auzit de iubirea dintre Mihai și Veronica", cei care "vor fi văzut mormintele celor doi, al lui, în cimitirul Bellu, al ei, la mănăstirea Văratec, dar nu au adăstat cum se cuvine asupra acestor destine, asupra ființei eminesciene, a rigorilor epistolare de la finele veacului XIX ori a asemănărilor șocante dintre retorica lui "Hyperion" și partiturile verbale ale unor personaje caragialiene, precum Chiriac, Veta, Rică Venturiano..." Ideea asocierii acestor texte cu acelea pe care le produc personajele lui Caragiale, prin limbaj, dar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
adăugând întrebarea cu îndreptățită uimire:"Eminescu un personaj al lui Caragiale?" E aici unul din punctele ideatice pe care eseistul Dan C. Mihăilescu îl ia drept reper în pledoaria pentru o mai dreaptă și mai firească interpretare a acestei producții epistolare. "Important este zice domnia sa să gândim aceste texte în funcție de omul și nu de artistul Eminescu". Fără îndoială, are dreptate. În acest roman epistolar de iubire, cei doi corespondenți, în speță Eminescu, își dezvăluie inti mitatea, care e una comună oricăror
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
îl ia drept reper în pledoaria pentru o mai dreaptă și mai firească interpretare a acestei producții epistolare. "Important este zice domnia sa să gândim aceste texte în funcție de omul și nu de artistul Eminescu". Fără îndoială, are dreptate. În acest roman epistolar de iubire, cei doi corespondenți, în speță Eminescu, își dezvăluie inti mitatea, care e una comună oricăror îndrăgostiți ce comunică între ei fără grija înfățișării publice într-o anume ținută, rămânând în neglijeul domestic, dacă nu cumva cobor prea mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
cafenelelor (...) Totul se face pasional, cu o efervescență ce frizează constant patologicul, chiar și în zonele (domeniile) tradițional caracterizate prin rigoare, calcul rece și stilistică à quatre épingles". Acestei mode (sau acestui model) i se supune și romanul de dragoste epistolar dintre Veronica Micle și Eminescu, "pe cât de omenesc, pe atât de românesc în esența lui!". Eseistul nu rămâne doar la această constatare. El îl urmărește pe Mihai Eminescu în timp, așa cum arăta în diverse schimburi epistolare, cu diverși inși (personalități
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
și romanul de dragoste epistolar dintre Veronica Micle și Eminescu, "pe cât de omenesc, pe atât de românesc în esența lui!". Eseistul nu rămâne doar la această constatare. El îl urmărește pe Mihai Eminescu în timp, așa cum arăta în diverse schimburi epistolare, cu diverși inși (personalități) ; observând cu ușurință tehnica adaptabilității poetului la mediul căuia i se adresează:"un Eminescu în corespondența către Maiorescu, P.P. Carp, Iacob Negruzzi, altul când îi scrie lui Creangă, Slavici, Chibici Revneanu ori Samson Bodnărescu, altul, cam
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
eminescian". Aici, notează Dan Mănucă, "privirea este grea și neguroasă, însoțită de o imensă oboseală. Nici moartea nu mai are superbie, ci a devenit un act discret, o stingere domoală, o suspendare lină a temporalității" (Sugestii tematologice). În Fețele unui epistolar, se oprește pe larg asupra problematicii volumului de scrisori editat de Christina Zarifopol-Ilias, în 2000 (Dulcea mea doamnă/ Eminul meu iubit), corespondență inedită dintre Eminescu și Veronica Micle, reținând "informațiile despre viața cotidiană a lui Eminescu" pe care "o nouă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
având oarecare înțelegere față de zelul celor care, răscolind arhive și colecții de jurnale din epocă, încearcă a impune o altă imagine a gazetarului. Totuși, "e puțin probabil că pe această linie exegetică, viitorul ne va oferi documente noi (precum șocul epistolar din 2000), mobilizând condeie și influențând judecata urmașilor, destrămând, adică, supoziții, risipind colecția imaginilor prefabricate și a reflexelor "leneșe", recalibrând opinii etc. Totuși, în biografia ultimilor ani eminescienii, ne încredința testamentar Petru Creția, vom găsi mereu "ceva adânc de aflat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ci și la nivelul "micro-structural, cel al formelor, stilurilor și prozodiei". Exegetul este pregătit de-acum a urmări "zona filosoficului", care în proză, bunăoară, propune "o mixtură de secvențe textuale, un gen hibrid, construit sintagmatic din fragmente textuale narative, dialogale, epistolare, eseistice, ironice, retorice", ducând totul într-o zonă a fantasticului în care "visul devine la nivel narativ modul de organizare textuală" (se emplifică prin nuvela Sărmanul Dionis). Tot în zona problematicii filosofice în gândirea eminesciană, se oprește asupra alternativei Ființă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
să mă adun! Pierre, din București, lui Florino la Iarăș 18 septembrie 1954 Dragul meu băiat! Îți scriu în speranța că nu vei pleca din Iarăș înainte de a fi primit scrisoarea mea. Altfel la ce bun atâta îngrijire față de stilul epistolar și atâta conștiinciozitate în expunerea evenimentelor?! Voi începe cu începutul, dar voi căuta să fiu cât mai concis. Vacanța aceasta a fost o vacanță bună, prima în felul ei după atâtea lucruri rele câte au fost. Bună prin uitarea de
Castele în Spania: cronică de familie: 1949–1959 by Petre Sirin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1370_a_2888]
-
resorturi intime, nedezlegate nici de specialiști, încât chiar din perioada pariziana să se arate semnele unei boli îndelungi și nevindecabile. În final, balanța acestui echilibru fragil între știință și arta a înclinat talgerul către limbajul liniilor și al culorilor. Capitolul epistolar este de mare interes monografic, desprinzându-se câteva aspecte esențiale despre profilul spiritual al pictorului în tinerețe: atragerea/vocația ineluctabila, aproape devoranta către artă plastică, o emoționantă dragoste filiala, semnele unei boli chinuitoare și dorul de locurile natale. Scrisorile în
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
în sine cuprind pagini dramatice despre o sfâșiere lăuntrica a artistului grijuliu, prins între două viituri: pe o cale să nu și amărască părinții, adică să studieze medicină și pe cealaltă cale să-și urmeze vocația de artist. Personal, confesiunile epistolare ale artistului Viorel Huși îmi par de o dramatică autenticitate, iar pictorul - un personaj dilematic, într-o dramă psihologică. Chiar în scrisoarea din 15 iunie 1929 (ziua majoratului!), la Paris fiind, deși se arătă mulțumit de aprecierea profesorului de botanica
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
greoaie, nuanțele cromatice dense, lirismul cald, echilibrul de compoziție și tematica unitară a multor tablouri care întăresc ideea unei monografii pictate a Hușilor. Datarea tablourilor și manieră constantă de execuție precum și dorul de Itaca natală exprimat cu sinceritate în confesiunile epistolare de la Paris conduc tot spre unitatea monografica. Chiar dacă izvorul de inspirație n-a fost doar meleagul natal, memoria afectiva a artistului diluează dimensiunile universalului, supunându-le unei grile de autohtonizare. Poate o stradă din periferia Parisului să-l fi inspirat
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
și cu Monica, lui E. Lovinescu). Între 1950 și 1954, Ion Caraion făcuse pușcărie pentru că încercase să evite stagiul militar și perspectiva încorporării cumpărându-și un livret militar fals, prin intermediul unui amic fost legionar. În plus, mărturisise la anchetă legături epistolare cu „fugarul“ Virgil Ierunca (între 1947 și 1949), ca urmare a cărora a fost acuzat și de „spionaj“ în favoarea Franței; însă a primit pedeapsa cu detenție de drept co mun, nu CR (contrarevoluționar). În 1956, așadar, Caraion a făcut cunoștință
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Ierusalim, 1995. 288. Adrian Fochi, Miorița. Tipologie, circulație, geneză, texte, Editura Academiei, București, 1964. 289. Ion Diaconu, Ținutul Vrancei, București, 1930. 290. Meșterul Manole, antologie de studii Îngrijită de Maria Cordoveanu, Editura Eminescu, București, 1980. 291. Iordan Datcu, „Petru Caraman. Epistolar”, În vol. Petru Caraman, Studii de folclor, vol. III, ediție Îngrijită de Iordan Datcu și Viorica Săvulescu, Editura Minerva, București, 1995. 292. Imaginea evreului care distruge sau profanează „Însemnele” creștinismului nu a dispărut complet din mentalul colectiv. În epoca modernă
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nume pe o carte sau sub niște coloane dintr-o revistă, precum și, bineînțeles, să răspund celor ce au decis să mă abordeze ei pe mine. Pentru ca aceste lămuriri să fie complete, trebuie să adaug că deși la originea cîtorva legături epistolare n-a stat, strict, o problemă redacțională, ele au continuat totuși (sper să nu sune pretențios) datorită statutului meu de redactor. Indubitabil, fără el o mare parte din scrisorile pe care le posed n-ar exista. În general, scrisorile către
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]