3,970 matches
-
până la un grad oarecare lipsa de tărie și de putere naturală a tonului, totuși triumfele cele mari a puterei tragice nu vor putea să le câștige ele singure. Artistul a cărui voce, prin tăria ei intensivă ne anunță simbolic natura eroică va produce încă specific și alte efecte, presupunând că posedă o mare capacitate de-a forma și stăpânire absolută asupra mijloacelor sale, decât artistul care, având aceeași înzestrare de la natură, nu va fi dotat în privința vocei decât cu o tărie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
forma și stăpânire absolută asupra mijloacelor sale, decât artistul care, având aceeași înzestrare de la natură, nu va fi dotat în privința vocei decât cu o tărie și un volum slab. Iesta din urmă va fi chiar silit să-și potrivească naturile eroice pe individualitatea sa și să le întrunească astfel încît să-i ajungă mijloacele tonului său și să nu fie părăsit de ele neci în afectele cele mai puternice. În genere, cu cât va predomina într-o figură principiul eroic ca
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
naturile eroice pe individualitatea sa și să le întrunească astfel încît să-i ajungă mijloacele tonului său și să nu fie părăsit de ele neci în afectele cele mai puternice. În genere, cu cât va predomina într-o figură principiul eroic ca atare, cu cât se va cere ca să se aducă la deplină arătare acea unitate condensă de putere spirituală și fizică, baza a orce eroism, în fine bărbăția puternică și făptuitoare, cu atât mai puțin va putea să se îndeplinească
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
eroism, în fine bărbăția puternică și făptuitoare, cu atât mai puțin va putea să se îndeplinească prin energia accentului spiritual lipsa de putere naturală și de tărie a tonului. Macbeth, Othello, Theseu, Carol Moor, Lear, această mină gigantică a timpilor eroici, nu vor putea să vină la deplinul lor drept decât prin o voce care să oglindeze în ea oarecum eroismul, deși la o intensitate mai puțină a tonului se poate manifesta mult spirit întru reprezintarea acestor tipuri. Wallenstein, din contra
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
vină la deplinul lor drept decât prin o voce care să oglindeze în ea oarecum eroismul, deși la o intensitate mai puțină a tonului se poate manifesta mult spirit întru reprezintarea acestor tipuri. Wallenstein, din contra, deși aparține categoriei naturelor eroice, totuși el reprezintă mai mult geniul guvernator, care conduce masele, și spiritul ce-și crează șie spiritul, și de-aceea, în comparațiune cu numitele caractere, se poate reprezinta și cu o mai puțină intensitate a tonului fundamental. Aicea poate mai
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
3 punte Chestiunea e aceea ca în respirațiune să nu se arate pregnant niciodată că-i -an al nevoiei și al oboselei fizice; pentru că nimica nu ne smulge mai lesne din iluziune decât ca în mijlocul răpitoarelor pasiuni și-a afectelor eroice să ni reamintească puținătatea cea săracă a naturei fizice. Artistul are aicea datoria de-a face astfel întretăierile încît caracterul cel general al unui simțământ progresiv să nu fie nimicit 11 [prin] puterea micșorată a răsufletului (Atem). caracterul (abstract), caracterul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a maiestății celei mai nalte cu movibilitatea cea mai fugitivă. Această bogăție îl face cu deosebire apt ca să serve de studiu 403r pentru artistul reprezintător. O tratare unită cu simț artistic a declamațiunei acestui metru, de la ponderoasa greutate a epopeei eroice până la compozițiunea ușoară a {EminescuOpXIV 320} epopeei idilice, îl face pe actor să câștige un tact atât pentru frumuseți ritmice în genere, cât și pentru acea indispensabilă problemă a sa, de-a lăsa să vină la dreptul lor ritmul, sensul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai însemnate narațiuni dramatice indicațiuni și îndegetări mai spețiale. Începem cu narațiunea lui Raoul în Vergina. Se știe că Raoul povestește cea dintâi învingere care-o repurtaseră francezii, până atuncea mereu bătuți, asupra englezilor, cu. ajutorul însă al acelei Virgine eroice, înainte de toate naratorul trebuie să ție minte că acela cu care vorbește el e regele. După aceea el în narațiunea lui nu are să vorbească ca un simplu sol care face raport cătră comandantul său, ci el trebuie să ne facă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ei etică. Am vorbit mai sus, în capitolul despre tăria și slăbiciunea tonului, despre acele voci puternice pe care nu le poate înlocui nici o arte și cari trebuie să formeze tonul fundamental al figurelor acelora în cari e întrupat principiul eroic. Theseu și Makbeth, deși aparținând unor trepte istorice cu totul deosebite, își vor sămăna cu toate astea în privința tonului fundamental. O înrudire analogă e între Desdemona și Imogen pe de-o parte, între Clara din Egmont și Margareta din Faust
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
sofistică caricatură, îi restrânge tonul fundamental al acestuia după măsuratul caracterului lui propriu. Sânt tipuri cari nu se pot sensibiliza, în deplină conformitate cu ființa lor, fără acel ton fundamental metalic din care să revibre puterea intensivă a unei naturi eroice; tot astfel individualitățile cu deosebire ideale, adică cele purtate de intuițiuni și simțăminte suprasensuale, nu se pot sensibiliza fără un așa ton fundamental care, prin natura lui spirituală, să oglindeze adevărul patosului lor. Din tonul fundamental al marchizului de Posa
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
așa ton fundamental care, prin natura lui spirituală, să oglindeze adevărul patosului lor. Din tonul fundamental al marchizului de Posa trebuie să răsară energia unui suflet ideal; lui nu-i trebuie pe-atâta tonul grăunțos (kornig) și plin al naturelor eroice, ci un accent (petrecut) pătruns oarecum de nobleța sufletului. Tot de categoria asta se țin: Fernando în Principele statornic și Hamlet, deși fiecare din ei mărginit firește prin diferința lor individuală și prin împregiurări. Ei toți sânt plini de întreaga
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
prin intuițiune. Mai întîi ar trebui să se distingă prin ton fundamental antiteze caracteristice generale, în deosebirile lor desemnate cu trăsuri mari. Va să zică actorul ar avea aicea tema de-a 433r afla tonul fundamental la singuratecele categorii deosebite: a caracterelor eroice, a sceleraților, a figurelor antice și moderne de un caracter cu totului ideal, a naturelor de juni; entuziaste, înamorate, cavalerești, în fine a caracterelor bărbătești circumspecte și dirigeate asupra intereselor lumești, și, după ce va fi găsit caracteristicul ton fundamental al
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în[tr-un] ton din care să nu ne vorbească decât un spirit ce se reculege cu greu. Actorul care n-ar putea să facă asta ar rumpe firul acestei vieți. [În] Wallenstein, după acea ducă a lui plină de-o eroică conștiință {EminescuOpXIV 356} de sine spre-a readuce la supunere trupele revoltate, când se întoarce, trebuie să se simtă impresiunea acelei puternice catastrofe ce i se-ntîmplă când vede pentru prima oară frîngîndu-se (atotputința) omniputința sa, trebuie din fața lui înnorată să
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
a stimulului intern nu poate fi numită merit. Sufletul frumos n-are un alt merit decât acela că există. Cu o ușurință ca și când numai instinctul ar lucra din el împlinește datoriile cele mai penibile ale umanității, și sacrificiul cel mai eroic pe care el [îl] câștigă de la stimulul său natural bate la ochi ca un efect voluntar al aceluiaș stimul. De aceea el nu știe niciodată despre frumusețea acțiunii sale și nici nu-i vine în minte cum că s-ar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fiului său Antofiță să pescuiască în Vidros și, implicit, să se înfrunte cu „duhul” acelor ape. Mai mult decât atât, celor „cinzăj’ de năvodari,/ Tot feciori de boieri mari”, le e frică să-l însoțească pe Antofiță în această expediție eroică. Spaima îi face să plângă : Nevodarii mi-auza, Unu la altu se uita, Lacrimile-i podidea, Toz’ din gură că-i zicea : Cin’ la Vidros ne-o mâna, La toți capu ne-o mânca ! (47, p. 73). în unele variante
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
volumul C.G. Jung and K. Kerényi, Essays on a Science of Mythology. The Myth of the Divine Child and the Mysteries of Eleusis, Princeton University Press, Princeton, 1973, pp. 25-69 și, respectiv, pp. 70-100. 29. Al.I Amzulescu, Cântecul epic eroic. Tipologie și corpus de texte poetice, Editura Academiei, București, 1981. 30. Oskar Dähnhardt, Natursagen. Eine Sammlung naturdeutender Sagen, Märchen, Fabeln und Legenden, vol. I (Sagen zum Alten Testament), Leipzig și Berlin, 1907. 31. Anca Pop-Bratu, Pictura murală maramureșeană. Meșteri zugravi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
altă parte, eroii traversează zone de „brădiș” și de „aluniș”. Se știe valoarea mito-simbolică a acestor copaci în cadrul dendromitologiei populare românești. Și totuși, copacul ales este un paltin. De altfel, imagini similare se regăsesc și în alte variante ale cântecului eroic în discuție : Este-un palten galben, Galben dărâmat, De coajă curățat, Sus mi-este c[u]-o cracă, Jos masă de piatră în pământ vindecată, Cu argint săpată, Cu aur suflată. La masă că-mi șade : Trei domni ungurești, Trei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
paltinii trăsniți Unde-s frații poposiți... [La] frățior de vitejie, Tovarăș de haiducie... (18, p. 638). Să nu uităm că haiducia este o confrerie de arme arhaică pe teritoriul românesc, cu un cod etic și comportamental bine stabilit. în cântecul eroic în discuție (tip Trei crai), principala probă pe care trebuie să o depășească protagoniștii este să aducă la „locul de judecată” „o mână de frânc,/ Un cap de haiduc/ Și sânge de paș,/ Cap de arambaș” ; sau „o mână de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sub un arbore și înconjurat de ofițerii săi, judecându-și supușii (91, p. 196). La rândul său, Ludovic al IX-lea (1226-1270) este descris de un cronicar contemporan judecându-și supușii la poalele unui stejar (vezi 119). Dar varianta cântecului eroic în discuție are un final specta- culos. La venirea voinicului cu probele materiale ale reușitei sale, Sila de Mihai „încremenește” de supărare. El îl încoronează totuși pe noul domn, anunță oștenii că i-a sosit ceasul morții, își leapădă armele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
voi face cu un proxim prilej. De fapt, motivele ale căror coordonate încerc să le definesc acum („legarea” monstrului, scoaterea lui din „zonă” și sacrificarea „în cetate”) nu trebuie căutate prea departe. Ele se regăsesc în legenda unei alte fapte eroice puse pe seama lui Tezeu : prinderea Taurului de la Marathon, adus din Creta de Heracles. După unii exegeți, „istoria lui Tezeu și a Minotaurului era un duplicat al istoriei lui Heracles, care învinge taurul cretan, și a lui Tezeu, care capturează Taurul
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Desigur, modelul propus (ca și cele care îi vor urma) simplifică și schematizează o complexă ecuație (cu n variabile) a narației mitice. În scopuri așa-zis didactice, îl accept ca atare. Cuplul Iason-Medeea întruchipează poate cel mai bine acest model eroic al mentalității mitice. Numai cu ajutorul magicienei Medeea reușește Iason - tipic erou războinic - să înjuge (lege) fioroșii tauri de aramă și să adoarmă („lege”) nu mai puțin fiorosul balaur care păzea „lâna de aur” (39). Prototip al vrăjitoarei, Medeea nu leagă
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
de judecată. Fumează, pică de somn. [...] Prizonierii, urcați în care, o porniseră voios pe câmp (203). Ion Heliade-Rădulescu nu cunoaște episodul narcotic al întâm- plării, astfel că, în memoriile sale, el prezintă evadarea revoluțio- narilor români în termenii unei revolte eroice : „în fine, ei au ajuns la Orșova și de acolo pe porțiunea austriacă a fluviului. Disperați, pierzându-și toată răbdarea, au fost forțați să se revolte, să sară pe teritoriul Banatului și să fugă în primul sat românesc ca să se
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
un popor ce respecta dreptul altuia cu sfințenie. Ieșind din locurile părintești, câștigate prin merite războinice, și așezîndu-se pe moșia altuia, câștigată tot prin asemenea merite, el transigea în privirea condițiilor așezării, păstrîndu-și un singur lucru caracteristic pentru un popor eroic: libertatea personală. Chiar când ia arma în mână n-o face pentru a cuceri proprietatea nobilului, ci pentru a restabili condițiile primitive cu care s-a așezat prin liberă tranzacție 73 {EminescuOpXIII 74} pe acea proprietate. Crunte și viteze bătălii
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
l va câștiga mai târziu și apoi Dunărea inferioară, al cărei mal sudic este sârbesc și bulgar, nu aparține numai Romîniei! Dacă am voi să luăm în serios articolul "Romînului" am trebui să conchidem din el că românii ar avea eroica intenție să opună la trebuință o rezistență înarmată instituirei Comisiei Mixte și, deoarece este de prevăzut că propunerea franceză va fi acceptată de toate puterile, ar trebui să mai deducem că cei din București vor răspunde declarând război Europei. Aceasta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
de unitate și mai caracteristică întîlnim la poporul întreg. În evul mediu românii erau în Peninsula Balcanică și în Ardeal castrenses, ziditori și apărători de cetăți, sub orice Coroană ar fi trăit. Ei bine, aflăm la domnii din epoca noastră eroică o adevărată manie de-a zidi mănăstiri întărite; numai Ștefan cel Mare a ridicat vro patruzeci. Toate aceste asemănări, anterioare chiar formațiunii statelor române, am numit-o într-un cuvânt - unitatea preexistentă a rasei. Precum Italia evului mediu, cu toată
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]