1,413 matches
-
și la unul după ce este Înlocuită de mult mai modesta L’Infini, Sollers Încurajează o literatură erotică nu În sens comercial, destinată excitației caline sau de-a dreptul pornografice, ci una care pune În chestiune tot ce este legat de eros. Tonul Îl dă, vedeți bine, chiar el. Dar, pentru că nu talentul literar este punctul lui forte, tot așa cum reușise să-i promoveze Înainte pe Artaud, pe Klossovski, pe Sade sau pe Bataille, pe Foucault, pe Blanchot, pe Lautréamont și poate
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
modernă de constituire a subiectului (dar, În vreme ce Foucault evocă literatura, Anne Garréta face literatură.). Întrebarea pusă de scriitoare este aceeași carer traversează atît cursul lui Foucault sau ultimele două volume din Istoria sexualității - care au puțin de-a face cu erosul, cît cu marca identitară a sexualității În practicile individuale și sociale, cu o condiție ontologică, aceea relegată În epoca modernă sub semnul anormalității. Am putea spune, generalizînd, desigur, că teritoriul moralei antice este unul de predilecție pentru intelectualul libertar confruntat
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
pe care el n-o mai suporta, pe care ea o dorea, căci nu s-ar fi putut Îndrăgosti niciodată de el. Numai că (c’est la vie) el nu suportă crahul și o omoară: iubirea devine posibilă, printr-un Eros cu semnul schimbat, prizonier al lui Thanatos. Naratoarea din Le Sabotage amoureux glosează astfel, la final, caracterizîndu-și deznodământul: “Persister dans l’erreur ou dans l’alcool prend alors une valeur d’argument, de défi à la logique: si je m
[Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
cărora nu te mai vezi./ Apoi iau foc durerii să răsaie/ Pe tot cuprinsul zării vâlvătaie./ Acesta este jocul meu cu focul/ În care ține suferința locul/ Butucilor care ardeau pe ruguri/ Cu sfinți sub ai osândei grele juguri." Dar erosul este mai îndurerat și semeția face loc modestiei: Pe tot cuprinsul tău, eu niciodată/ În care stau întreagă n-o ocup./ Un scaun doar, o masă la văpaia/ Din sobă cu hârtii ce-ades le rup." Rămâne de asemenea preocuparea
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
bazate pe simpatie și căldură sufletească, pe intimitatea dintre persoane, ci pe factori de gregaritate, de apropiere și cooperare etc. 2. Iubirea Este sentimentul natural de atracție reciprocă dintre persoane de sexe diferite. În cazul acesta, ea are la bază erosul, dorința sexuală, sublimată În atracție. Dar iubirea poate fi și dincolo de elementul erotic, cum ar fi iubirea dintre părinți și copii, iubirea dintre frați, dintre rude etc. De regulă, se consideră că iubirea este idealizarea erotică a celuilalt, o idealizare
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
ea a vorbit pentru prima oară Socrate, care o considera „un dar al zeilor”, numind-o „nebunia divină” (thea maniaă. În această categorie sunt incluse următoarele manifestări: nebunia oraculară, inspirată de Apolon; inspirația poetică, care vine din partea muzelor; dragostea sau erosul, datorate lui Eros și Afroditei; beția orgiastică și extatică, care este dată de Dionysos. Nebunia culturală este un „scenariu” care ilustrează și reproduce nebunia ca formă specifică de manifestare umană. Ea are funcții cultural-paidetice, de readucere În actualitate, de prezentificare
[Corola-publishinghouse/Science/2266_a_3591]
-
Piatra filozofală, publicată abia în 1968. Făcea alte compuneri la fel de precoce. Triați sezonul 1921-1922 și aveți originea a jumătate din operele majore ale lui Yourcenar. Concepția și construcția se desfășoară în acest mod: ideile apăreau din surse clasice sau istorice. Erosul și ambiția ca semne distinctive ale condiției umane se combină pentru a forma două din marile teme. Toate intrigile aveau loc în epoci istorice. Deseori își înfățișa personajele ca olandezi. Câțiva ani mai târziu a emis ipoteza că s-ar
by George Rousseau [Corola-publishinghouse/Science/1102_a_2610]
-
afectului. Anunțată prin lungile dezbateri despre philia sau agapé propuse, în subtext, de secvențele dedicate prietenilor Grecu, Big Durov, Burs ș.a. (fragmente amintind, firește, de dialogul platonician Lysis), soluția finală de recuperare a afectului nu poate fi, deocamdată, alta decât erosul viril. O față mai puțin convențională a acestuia este cea domestică, pe care poetul o exploatează cu rezultate dintre cele mai profitabile estetic în ultimul său volum, pădurea metalurgică. Din această perspectivă, cartea poate fi citită ca istoria aclimatizării deloc
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acestuia este cea domestică, pe care poetul o exploatează cu rezultate dintre cele mai profitabile estetic în ultimul său volum, pădurea metalurgică. Din această perspectivă, cartea poate fi citită ca istoria aclimatizării deloc forțate, deloc fortuite, sensibile și sensibilizatoare, cu erosul conjugal; așezate într-o linie descinzând din idilele maritale ale lui Arghezi și ajungând până la (să spunem) studiile de amor conjugal ale lui Radu Vancu, ultimele poeme ale Radu Andriescu recompun liric jurnalul fericirii domestice alături de zeița Miruna (atenție, "nu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Pop: românii sunt "poate singurii care pot exporta nefericire pură ca heroina/ a occidentalilor e contrafăcută de mult". Radu Andriescu este, iată, o excepție de la regulă: poetul ieșean are măcar iluzia unei fericiri asimptotice, de nu cumva chiar certitudinea că erosul rămâne, chiar și în epoca în care însuși proiectul postmodernității eșuează, ingredientul esențial al unei fericiri de o puritate diamantină. Referințe critice (selectiv): Ioan Holban, în "Cronica", nr. 4, 15-28 februarie 1993; Luminița Urs, în "Steaua", nr. 4-5, aprilie-mai 1994
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ale poetului, chiar și în textele cu inserții sociogonice ori cosmologice în care se invocă frecvent, cu marja inerentă de ironie (postmodernă), "O, apele liliachii și verzui/ ale Oceanului Primordial scăldând/ malurile erodate ale arhipelagului/ cu nume exotic": Logosul și erosul. Preeminența Logosului în lirica lui Liviu Antonesei poate fi justificată de varii motive poetice sau trăsături formale. Între ele: componentele poematice de influență și expresie modernistă, topite într-un aliaj semantic în care metalul dominant este moartea cuvântului; obsesiva invocare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
infernului cotidian, apoi de predilecția constantă pentru nocturnul revelatoriu, alchimic, vizionar o serie de poeme sunt închinate tentacularei Vieți de noapte, "hipnozelor nocturne", "somnului alchimic", "violului ordinii etice/ spaimei perceptibile./ Ca respirația neantului". O luminozitate ciudată provine însă din zona erosului un eros purificator, deși electrizant, extatic, deși în permanență străbătut de o umbră de luciditate. Fiecare dintre textele intitulate Ars amatoria (inspirate, de bună seamă, din indelebilul model al lui Tong Hsuan) este un capitol dintr-un tratat de ars
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
apoi de predilecția constantă pentru nocturnul revelatoriu, alchimic, vizionar o serie de poeme sunt închinate tentacularei Vieți de noapte, "hipnozelor nocturne", "somnului alchimic", "violului ordinii etice/ spaimei perceptibile./ Ca respirația neantului". O luminozitate ciudată provine însă din zona erosului un eros purificator, deși electrizant, extatic, deși în permanență străbătut de o umbră de luciditate. Fiecare dintre textele intitulate Ars amatoria (inspirate, de bună seamă, din indelebilul model al lui Tong Hsuan) este un capitol dintr-un tratat de ars amandi centrat
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fi biciuit-o, aș fi mângâiat-o,/ eu am plâns, eu i-aș fi dăruit în fiecare zi o/ orhidee adusă din Mexic, din Africa, eu aș fi plecat/ în Pacific să pescuiesc perlele reginei pentru ea " etc. etc. Preeminența erosului în imaginarul poetic marca Liviu Antonesei va fi cu totul evidentă în volumele următoare, Apariția Eonei și celelalte poeme de dragoste culese din Arborele Gnozei, respectiv Dispariția și eternitatea Eonei. În acestea apare un personaj feminin ambiguu, în fapt o
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Underground, aventură eroico-erotică "în cloaca augustă, dedesubt, în intermundii". Dar textele înregistrează, simultan, o mișcare de recul a subiectului poetic "cu nervii întinși, cu mintea tocită de fantasme", căruia i se revelează, neașteptat, spectrul pierderii propriei identități, și așa fragile. Erosul se va dovedi, până la urmă, un mijloc eficace de cizelare a identității poetice. Actantul prins în vârtejul istoriei de dragoste va experimenta, prin urmare, formule stilistice noi, jonglând, la rigoare, cu tehnici inspirate de po(i)eticile autohtone din vârste
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
scoasă/ La licitație/ începută de la/ două holocausturi/ în sus" Serbiada (resturi de pisanie). La rândul ei, cea de-a doua sa carte de versuri a lui Bogdan Baghiu se deschide cu un text programatic intitulat Alchimia nebuniei, transparent elogiu al erosului care permite accesul spre țărmul "pe care crește floarea fără de tulpină terestră a Nebuniei", din care s-ar putea făuri piatra filozofală: Se spune despre petalele ei că ar fi fost create de Dumnezeu din razele curcubeului ce a apărut
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
contopire în identitatea suferinței și a Creației". Inclusiv în cele Zece autoportrete în acuarela nebuniei, o lumină stranie transfigurează spovedania misticului care știe, precum Vassilis Vitsakis, că "este una cu acest tot, divin și veșnic", ce i se revelează prin eros. Referințe critice (selectiv): Adrian Alui Gheorghe, în "Convorbiri literare", nr. 4, aprilie 2000; Ionel Gherghina, în "Cronica", nr. 8, august 2000; Bogdan Crețu, în "Convorbiri literare", nr. 5, mai 2000; Dan Bogdan-Hanu, în "Convorbiri literare", nr. 7, iulie 2001; Emanuela
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
fi reprezentat de asumarea unei feminități ce-și interoghează, cu o rară sensibilitate, datele esențiale. Pe de o parte, ingenuitate, delicatețe, fragilitate; pe de altă parte, predispoziție intens reflexivă, tentația stilizării misterelor deopotrivă cosmice și ontologice, inclusiv a celor subsumate erosului. Discreția descripției, austeritatea reprezentării și tandrețea (bine ținută în frâu) a percepției sunt evidente atât în pastelurile deloc solare (prin ceața mahalalei (III), amiază (IV), amiază (VI), (primăvara...), măceșul din magazia de lemne), cât și în schițele de portret al
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
Moldova, Iași, 1995), el își ține "la vedere" îndeosebi arsenalul erotic și, odată cu acesta, vulnerabilitățile și strategiile de îndrăgostit etern, care vede femeia ca o biserică cu sâni dezgoliți sau ca o operă de artă cu mine prin preajma-i. Misticismul erosului este, de altfel, cultivat cu obstinație în mare parte din textele incluse în Coborârea cu picioarele pe pământ (Editura Tipo Moldova, Iași, 2004), Poemele de închiriat (Editura Tipo Moldova, Iași, 2005), Nici o zi fără tine (Editura Tipo Moldova, Iași, 2006
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
spre exemplu într-un poem cu un titlu total neinspirat, Spaimă cu garnitură de cartofi prăjiți (replică probabilă la remarcabilul poem în care Dan Laurențiu corporalizează o neliniște garnisită cu salată de spaimă), Adi Cristi dovedește însă că poate textualiza erosul într-o poezie cel puțin onorabilă. Referințe critice (selectiv): Eugen Barbu, în "Săptămâna", nr. 2, 1983; AL. Dobrescu, în "Convorbiri literare", nr. 31, 1983; Nicolae Manolescu, în "România literară", nr. 30, 1983; Laurențiu Ulici, în "Luceafărul", nr. 19, 1983; Ioan
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
face din ele ruga mea". Ca și în numeroase alte situații, autorul acestui discurs electrizat, ab initio, de certitudini funerare, se repliază destul de repede, deviind semnul și sensul tragicei predestinări, grație certitudinii ce îi infuzează întreaga operă: aceea a preeminenței erosului asupra morții și a oricăror alte forme de agresiune la care este supusă ființa poetică. Cea mai recentă carte de versuri a lui Paul Gorban, Caii din Perugia (Editura Paralela 45, Pitești, 2012), fructifică într-o manieră inedită experiența călătoriei
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
ambiguu, invocat să vadă "altarul lui Raz" în La Baad, Orur, a cărui mamă moartă este cântată într-un superb Bocet, Maria Creața, "târfa orașului/ de vârsta bunici mele" Perfectum, Nadam ș.a.) dau la început senzația că simbolizează Maladia, Păcatul, Erosul despiritualizat, Puritatea pierdută sau Estropierea, deopotrivă fizică și morală, dar ajung, finalmente, să fie percepute ca altfel de nume sau prefigurări ale Morții. Schimonosite într-o gestică stereotipă, imuabilă, ele apar, funest, în toate secvențele veritabilei coborâri infernale ale actantului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
și marii mistici creștini (San Juan de la Cruz și Tereza de Avila), de poeți damnați precum François Villon, Charles Baudelaire și Lautréamont, de Bacovia, Blaga, Arghezi și Emil Botta, el "alipind nuclee acuzat romantice (care vizează coborârea în sinele ființei, erosul thanatic și mariajul morbidului cu Witz-ul), sentimente tipice lirismului modern (cultivarea absurdului existențial, a metamorfozelor și a "țipătului" în cadre expresioniste, "serializarea" poeziei) și caracteristici de extracție barocă (meraviglia, conceptualism ș.a.m.d.)" (Dan C. Mihăilescu). Într-un mod paradoxal
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
101 poezii (Un zeu care dorește să moară) (Editura Viitorul Românesc, București, 1993), Femeie dormind (Cartea Românească, București, 1993), Mountolive (Editura Eminescu, București, 1996). La fel de elevat și elitist ca întotdeauna, lirismul specific își rotește în fiecare dintre ele sensul în jurul erosului, perceput ca alt vector esențial de cunoaștere și inițiere orfică. Rolul de hierofant îl joacă, pe rând, femeia și bărbatul, pentru că de regulă amândoi trăiesc revelația supremă cu aceeași febrilitate. Combustia erotică are, nu de puține ori, intensitatea poveștilor de
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
acest text introductiv nu sugerează totuși starea necesară ingerării corespunzătoare a celor cincizeci și patru de poeme care vor urma. Tematica lor e prea serioasă pentru a fi consumată în grabă și cu atât mai puțin într-o manieră grobiană: erosul și tentația absolutului (ciclul de rerum amore), abstracțiunea și tentația filosofării (ciclul numele lucrurilor), poezia și necesitatea ludicului (secțiunea poetica, ars ludica). În rama poetică, toate sunt tratate în culori pastelate, în acord total cu o sensibilitate ingenuă: "" Desfigurările " lirice
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]