16,546 matches
-
identitatea, suferă o pedeapsă personalizată, încă îi mai și arde să stea de vorbă cu câte un rar vizitator! Aici, unde spațiul nu este, ca în infern, încăpător, daca nu supradimensionat, o incredibilă mulțime omenească, jefuită de orice personalitate, tentează eseul imposibil de a se înghesui într-un ocol în care n-ar putea paste șase oi, de fiecare iesitor bulucindu-se câte cinci nou veniți, în timp ce gloate agitate se apropie din toate punctele cardinale. Dacă instituția care salvează bugetul statului
Printre cosmaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/18035_a_19360]
-
Cronicar Cui îi e frică de feminism? Cam o treime din cele 32 de pagini ale revistei ORIZONT nr. 2 au legătură într-un fel sau altul cu feminismul (fără să punem la socoteală proza, poezia, eseurile, cronicile literare scrise de femei sau despre cărți ale lor. Din acest punct de vedere, la noi chiar nu există discriminări, paginile tuturor revistelor culturale fiind pline de nume feminine: mai harnice, măi conștiincioase și mai paroliste, ele sînt colaboratori
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18060_a_19385]
-
relație cu visul, repetînd de fapt, în aceeași tonalitate confesiv-literară, ceea ce au spus în cărțile lor (Simona Popescu și Mircea Cărtărescu, poeti-prozatori pentru care "scrisul că și visul" sînt la persoana întîi singular) și cei care tratează tema în subtile eseuri de interes mai... general (Ioana Pârvulescu, Alex Leo Șerban, Z. Ornea, Anca Manolescu). Rasism, grațieri și o premisă Plecat din PNL, Viorel Cataramă face declarații bizare în calitate de președinte interimar al partidului lui Virgil Măgureanu: Există o atitudine rasistă a Bucureștiului
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18046_a_19371]
-
din partea S.R.I. Ofițerul dorea informații precise despre activitatea grupului de cercetare "A treia Europa", finanțat de Fundația pentru o Societate Deschisă. Așadar, S.R.I. îi urmărește pe cîțiva intelectuali care studiază fenomenul central european, editează o publicație și tipăresc române și eseuri privitoare la un spațiu artistic bine cunoscut și căruia cultura română îi datorează destule lucruri. Cu prilejul mineriadei din ianuarie, acelasi S.R.I. și-a dovedit cu strălucire incapacitatea de a furniza Ministerului de Interne date necesare controlării situației. Cred și
Statul de drept si cultura by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18062_a_19387]
-
marile momente ale demersului dumneavoastră de poetician pînă la acest volum? G.G.: Oh...! Pentru a sintetiză foarte repede voi spune că de la inceput demersul meu a fost unul de lărgire progresivă. Primele mele două volume sînt în esență cărți de eseuri critice, apoi am trecut treptat de la critică operei singulare la scrieri mai teoretice; de exemplu, Figuri III din Discursul povestirii este, în cea mai mare parte un studiu de naratologie. Din acest moment, m-am ocupat, cum să spun, destul de
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
ediții Biblia tradusă de Gală Galaction, pe care o publică în țară. Îi apare la București, la Editură "Albatros" volumul memorialistic Exil (1997), volum apărut în Italia, la Editură "Îl Cerchio", în 1995, cu titlul Exil - le prove del labirinto, eseu autobiografic despre dublul sau exil politic și cultural în Occident. L-am întîlnit pe Camilian Demetrescu în Italia, la Gallese, mica localitate aflată în apropierea Romei, într-un decembrie (1998) însorit și cald că o primăvară. Casă artistului, în stil
Camilian DEMETRESCU: - "Cine spune că exilul politic a luat sfârsit se înseală..." by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18039_a_19364]
-
ni se pare articolul Rodicăi Mureșan care prezintă poezia lui Teodor Murăsanu sub raportul traditie-modernitate. Deși, indiscutabil, poet tradiționalist ardelean, accentele de modernitate (ecouri din Macedonski, Bacovia, Blaga și Arghezi) se pot depista în versurile sale și exemplele date în eseul Rodicăi Mureșan sunt convingătoare. SCURTUL articol al lui Adrian Dinu Rachieru este mai drastic în privința judecății valorice a poeziei, recunoscându-i îndeosebi meritul de animator cultural "într-un colț de țară" trasilvană. Prețios pentru datele de istorie literară este epistolarul
O restituire by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/18102_a_19427]
-
decenii de activitate de exeget cîteva dintre studiile publicate în volume, dintre care as aminti culegerea Continuități din 1974, densă și substanțială. Astăzi revine în librarii cu volumul Constelații literare, în care adună cele mai rezistente ale sale studii și eseuri. E un volum cu adevarat remarcabil, probînd - dacă mai era nevoie! - marile, importanțele vîrtuți de exegeza ale d-lui Alexandru Săndulescu. Volumul se citește cu mare interes, peste tot întîlnind observații fine, pătrunzătoare care vor rămîne, cu siguranță. În studiul
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
adresîndu-le lui, marele său prieten încă de pe vremea studiilor pariziene. Încît, se știe, nașterea vestitelor Scrisori către Vasile Alecsandri ale lui Ghica, operă memorialistica de mare rafinament, exemplu măiestru de expresivitate involuntara i se datorează poetului. Fine sînt aprecierile din eseul Caragiale - marele mim. Are dreptate dl Alexandru Săndulescu, Caragiale mimă, ca geniu, tot ceea ce scria, mereu cu infinită dificultate, efectiv în chinuri creatoare, nefăcînd un pas fără să imite sau să ironizeze pe cineva. În cei șapte ani berlinezi (1905-1912
Istoria literară ca exegeză by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18100_a_19425]
-
lasă surprins în flagrant delict de abordare livresca... a literaturii. După ce se fac uitate monografia despre Eliade și Hermeneutica ideii de literatură, e amintită în grabă Biografia ideii de literatură (ajunsă la al V-lea tom) și calificată mustrător drept "eseu (?!!) grăitor pentru aspirația autorului spre construcțiile teoretice ample". Din nefericire, departe de a fi un accident, manualul în discuție este simptomatic pentru o gamă completă de instrumente didactice inepte care, în decadă - zisă - post-comunistă, continuă să tortureze sadic generații de
"...Nici tobe, nici trompete..." by Monica Spiridon () [Corola-journal/Journalistic/18097_a_19422]
-
importante, printre care Adela lui Ibrăileanu, Maitreyi de M. Eliade, Rusoaica de Gib Mihăiescu, Patul lui Procust de Camil Petrescu, Creangă de aur de Sadoveanu, Drum ascuns de Hortensia Papadat-Bengescu. Dar, atunci, în 1927, cînd și-a scris Ralea celebrul eseu (acest an 1927 a fost fecund pentru Ralea, pentru că acum publică și esențialul studiu Fenomenul românesc), nu i se părea că genul românesc, tinde să devină dominant. Ralea se întreba încă de ce n-avem român, pornind de la un studiu al
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
și ceilalți, pornind de la experiența lui Gîde și Papini, propuneau formulă românului subiectiv (narațiune tip jurnal), iar Petru Comarnescu numise această formulă nu autenticistă ci "experientalistă". Camil Petrescu, deși, în cele două române remarcabile, practica formulă autenticității, era teoretic, în eseul sau din 1935, Noua structură și opera lui Marcel Proust, pentru românul de tip proustian, în care vedea o expresie fericită a autenticității. Proust, influențat mult de filosofia lui Bergson, de cea a lui Diltey, refuză caracterele (că literatura romanesca
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
românul de tip proustian, în care vedea o expresie fericită a autenticității. Proust, influențat mult de filosofia lui Bergson, de cea a lui Diltey, refuză caracterele (că literatura romanesca a trecutului), românul modern fiind expresia fluxului amintirii. Era, aici, in eseul lui Camil Petrescu din 1935, o demonstrație aposterioară a formulei romanelor sale, pe care - nemaiscriind române de acest tip în anii treizeci - n-a putut-o verifica cît se putea în creații tot atît de durabile cît cele precedente iar
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
cînd revine, cu Un om între oameni, la român avea să înregistreze un eșec de prestigiu. În 1939, Călinescu, mare critic literar și autor a doua române, dintre care Enigmă Otiliei era remarcabil, îi răspunde polemic lui Camil Petrescu, cu eseul Camil Petrescu, teoretician al românului. Partizan al românului realist de tip balzacian (cel definit de dl. Nicolae Manolescu, în Arca lui Noe, de tip doric), din 1935, de cînd pregătea Enigmă Otiliei, cronicile sale literare erau aglomerate de pledoarii pentru
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
din 1935, de cînd pregătea Enigmă Otiliei, cronicile sale literare erau aglomerate de pledoarii pentru românul realist, fiind evident că nu agreează opera lui Proust și entuziasmul pentru creația romancierului francez, care, la noi, se bucură de atîta vogă. În eseul sau, Călinescu socotea că argumentele dezvoltate de Camil Petrescu sînt naive, respingîndu-le. Nu agreă nici teoriile despre citadinizarea necesară a românului românesc, pentru ca, dacă ar fi așa, dată fiind majoritatea zdrobitoare rurală (80%) a populației românești, atunci, "multă vreme noi
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
Fac astfel de banale precizări pentru a lămuri dintru început de ce titlurile celor două cărți publicate de Editura Institutul European sînt inadecvate. Să nu ne închipuim că vom deprinde meșteșugul trădării (în caz că aceasta ne-ar pofti inima ori spiritul) citind eseul lui Casamayor. Nici măcar meseria de Relații publice nu o vom pricepe sau cu atît mai puțin învăța din paginile Tatianei Lebedeva. Arta de a trăda este, în varianta apreciativă cea mai caritabilă, un excurs pe alocuri agreabil de antropologie, filozofie
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
una nu subscriu. După frecvența cu care folosește, lemnos și obositor, adjectivul "multiplu", formulez și eu o ipoteză îndrăzneață: prefațatorul este, probabil, sociolog. Iertare sociologilor pentru această remarcă... N-am priceput deloc ce-nseamnă, în particular, a fi trădător, citind eseul lui Casamayor, ci doar am aflat că trădătorii sînt, îndeobște, inși cu un intelect foarte sofisticat, plasați în noduri centrale ale societății, avizi și capabili să obțină puterea. Și că, în fiecare din noi e un potențial trădător. Cine s-
Arta neprofesionalismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17399_a_18724]
-
Andreea Deciu În 1936, Walter Benjamin pronunța, într-un elegiac eseu cu aproape neașteptate revelații teoretice, dispariția epicului ca povestire, punînd-o pe seama înfloririi romanului în vîrsta modernității literare. Povestitorul, declara Benjamin cu tristă resemnare, aparține unor alte vremuri, mai calme și mai răbdătoare, mai încrezătoare într-un suflu universal de umanitate
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
lui Tournier, odată interpretate, devin mecanisme de semnificație adîncă și complexă. Dar le lipsește suflul epic, acea vigoare firească, grație căreia orice filozofie devine de prisos, povestea trăind din însăși filozofia tradiției care i-a dat naștere. Benjamin susținea, în eseul său, că povestitorul este un sfătuitor, nu în sensul de pisălog didactic, ci mai degrabă ca ins capabil să descopere acele canale de comunicație între oameni, vieți, destine. Povestea există în virtutea faptului că experiența umană e comunicabilă. De îndată ce această comunicabilitate
Povestitorul singuratic by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17417_a_18742]
-
critice. an fond, miza era mai importantă, chiar dacă nu pot bagă mâna an foc că eram pe deplin conștienți de ea. an orice caz, "tactică" noastră s-a dovedit corectă. Fie și limităndu-ne pledoaria la aspecte secundare, cum ar fi eseul, pe care pariam ămpotriva studiului și a monografiei, fie și radicalizând, nu foarte științific, celebra teza călinesciana a raportului cap-pajură dintre critică și istorie literară, ăn sensul preferinței exclusive pentru cea dintâi, am reușit să ne impunem opțiunile estetice, să
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
să recunosc că ea ne depășea cu mult atât posibilitățile asa-zicănd obiective de exprimare, ăn condițiile cenzurii, cât și, probabil, cultura filosofica și literară. M-am străduit ani buni după aceea să-mi explic aversiunea față de istoricism. Mi-am intitulat eseul din 1968 Metamorfozele poeziei, nu numai fiindcă metamorfoza era mai la modă decât istoria, dar și fiindcă nu descopeream an mine nici o chemare față de o abordare a literaturii care avea, de această eram conștient, două neajunsuri principale. Primul constă an
O idiotenie periculoasă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17420_a_18745]
-
Z. Ornea Lui Fundoianu, născut în 1898, i s-a editat, la noi, mai toată opera, poezie și eseu, (inclusiv poemele și eseurile scrise în limba franceză). A fost un copil precoce de vreme ce a debutat, ca poet, la 14 ani iar la 20 era, prin volumul Tăgăduința lui Petru, un liric matur. Nu au intrat în atenția editorilor săi
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
Z. Ornea Lui Fundoianu, născut în 1898, i s-a editat, la noi, mai toată opera, poezie și eseu, (inclusiv poemele și eseurile scrise în limba franceză). A fost un copil precoce de vreme ce a debutat, ca poet, la 14 ani iar la 20 era, prin volumul Tăgăduința lui Petru, un liric matur. Nu au intrat în atenția editorilor săi de pînă acum preocupările
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
copil precoce de vreme ce a debutat, ca poet, la 14 ani iar la 20 era, prin volumul Tăgăduința lui Petru, un liric matur. Nu au intrat în atenția editorilor săi de pînă acum preocupările sale iudaistice, manifestate, prin cîteva zeci de eseuri și articole, începînd din anul 1919 și pînă tîrziu în timp. Se poate vorbi, are dreptate dl Leon Volovici, de o natură duală a tînărului scriitor, cea de a doua întrupare fiind cea a publicistului evreu, mult preocupat de această
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]
-
Iași, cu poetul de limbă idiș Iacob Groper, poetul A. Steuerman-Rodion și militantul ideolog sionist A. L. Zissu, cel pe care, ajuns bogat, îl va detesta, peste două decenii, Mihail Sebastian. După ce debutase demult, în presa literară, cu poeme și eseuri, în 1919, A. L. Zissu, care întemeiază, la București, ziarul evreiesc, de accentuată coloratura sionista, Mîntuirea, îl invită pe Fundoianu să-i devină colaborator, ca redactor. Tentația a fost prea mare pentru a nu acceptă, mai ales că, în acest
Iudaismul în eseistica lui Fundoianu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17448_a_18773]