18,301 matches
-
obținute e mai strident ca niciodată. Mă îndoiesc că jerpelitul playboy dîmbovițean va mai da multă vreme 30.000 de lei pentru a citi glume mai ieftine decît cele din "Academia Cațavencu" și pentru a contempla nuduri de același nivel estetic. Dacă ediția română nu va fi susținută zdravăn de unchiul din America, falimentul bate la ușă.
(S)PLAYBOY by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/17266_a_18591]
-
îl cucerește pe cititor. Ideile din poezia sa au o frumusețe a lor, care nu mai necesită nici un fel de cosmetizare. S-ar putea vorbi de o nuditate statuară a acestor idei, de o grație a inteligenței, convertită în valoare estetică. Iată, ca exemplu, poemul La infinit, remarcabil prin clara și eleganta tăietură de daltă cu care a fost scoasă din materia lingvistică ideea: " Am tot încercat să perfecționez frunze/ să storc marea din bobul de nisip/ să fac din ființa
FRUMUSEȚEA IDEILOR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17260_a_18585]
-
mai mici, însă cu performanțe indiscutabile. Editura Crater și Vinea pot fi amintite aici în primul rînd, nu numai prin programul lor editorial, ci și prin tentativa, și ea programatică, de a restitui cărții calitatea, atîția ani pierdută, de obiect estetic, de formă artistică de sine stătătoare. Cu aproape doi ani în urmă, însă, mai exact, la sfîrșitul lui 1998, acestora li s-a adăugat încă o casă editorială care a reușit, într-un timp record, să se individualizeze net în
Cartea ca obiect estetic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17285_a_18610]
-
inițial de sub tipar în 1978, la Litera-n regie proprie, editură în al cărei nume se recunoștea, justificîndu-l, prin textualism, prin gramatologie, cartea încearcă să verifice acum, în anotimpul post-modern și "moale", structura "tare" (și perenă?) a unui alt canon estetic (sau, mai curînd, scriitural)". Același aer de vasalitate îl respiră reproducerea unor articole de dicționar: BOA s.m. invar. 1. Șarpe tropical, carnivor și neveninos, lung de cîțiva metri, care-și ucide prada înainte de a o înghiți, încolăcindu-se în jurul ei
Poezia lui Șerban Foarță by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17261_a_18586]
-
ceva de proastă calitate, pentru că susțineau (sau erau curtați) de "artiști" ce nu meritau nici o ceapă degerată! Păstrez și astăzi disprețul față de aceste două categorii care au nenorocit România - activiștii și securiștii bazându-mă pe acea inițială apreciere de natură estetică. Ceea ce nu era frumos nu putea fi bun! Și invers! Eram - și probabil am rămas - un "kalokagathon"-ist impenitent! Mai târziu, după 1985, când am început să cunosc viața literară bucureșteană, impresia de acasă mi s-a consolidat: scriitorii buni
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
Mai târziu, după 1985, când am început să cunosc viața literară bucureșteană, impresia de acasă mi s-a consolidat: scriitorii buni erau în general și oameni de onoare, în timp ce leprele ce parazitau restaurantul scriitorilor erau, tot în general, niște rebuturi estetice. Când "grupul Barbu" s-a adresat lui Ceaușescu pentru a cere să se înființeze o Uniune a Scriitorilor comuniști se confirma eclatant ceea ce știam, intuitiv, dinainte. Nu m-a surprins, prin urmare, când, după 1990, oameni cunoscuți pentru murdăria lor
Dreptul la sinonimie by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17292_a_18617]
-
eficientă, id est pentru a opera prin terapeutica ingenuității, stilistic ne confruntăm cu un registru baroc. Poeta doctus, inclusiv în sensul apelului la un lexic adesea din specialitățile așa-zis apoetice, Ion Zubașcu e și un făcător rafinat de forme estetice propriu-zise. Ele impun prin bogăția lor avîntat tortuoasă, prin luxurianța lor esențial imaginativă. O violență sensibilă se întrupează în echivocul lor contemplativ-malițios. Imaginea muzicii, de pildă, se compune uluitor aluvionar din factori disparați, ce, înainte de-a urca spre finala
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
călător pe meleaguri catolice e discret și nicidecum afișat. Postmodernitatea stimulantă îmbracă smerenia cristică profundă în hainele unui discurs eficient, orientat spre actualitate, demonstrînd că se poate și altfel, și împăcînd cititorul sceptic cu o religiozitate repudiată cîndva din considerente estetice. Teodor Baconsky, Ispita binelui. Eseuri despre urbanitatea credinței, București, Editura Anastasia, 1999, 318 p., f.p.
Urbanitatea credinței by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17297_a_18622]
-
post-moderne la noi. Autoarea își spune poziția în chestiunea controversată a existenței postmodernismului în sine: există un postmodernism românesc, iar cartea de față încearcă să-i traseze câteva coordonate definitorii. Perspectiva teoretică, prezentă prin chiar formația autoarei, include o judecată estetică implicită prin selectarea unor autori ilustrativi, mai precizează textul introductiv. Răspunsurile la o anchetă a revistei Paralela 45, incluse în volum, oferă câteva precizări în plus privind poziția autoarei: "Probabil că Generația '80 este a doua generație cu certă conștiință
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
Marianov -, expozițiile organizate de către Secția de artă contemporană acoperă direcțiile cele mai viguroase și mai bine exprimate din România acestui moment. Chiar și numai ultimele expoziții, Geta Brătescu, Valeriu Mladin și Sorin Ilfoveanu, spun suficient de mult despre personalitățile, tendințele estetice și problemele de generație promovate aici. Cu o cunoaștere exactă a fenomenului artistic contemporan și cu o intuiție mai mult decît feminină, Ruxandra Balaci și colaboratorii săi au adus în spațiul muzeului artiști perfect definiți ca univers propriu, generații cu
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]
-
mult decît feminină, Ruxandra Balaci și colaboratorii săi au adus în spațiul muzeului artiști perfect definiți ca univers propriu, generații cu o pondere importantă în arta românească de astăzi și tendințe vii, dinamice, cu substanță densă și cu un orizont estetic și expresiv de anvergură europeană. Cu excepția lui Ion Bitzan care, ca vîrstă biologică aparține (aparținea!) unei generații anterioare, cele promovate aproape exclusiv de către muzeu sunt generația șaptezeci, a lui Horia Bernea, și generația optzeci; cel mai tînăr reprezentant al acesteia
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]
-
lui Inoue sînt atrași de fapt tocmai de pactul crimei lor. Scena apropierii nelegitime dintre Misugi și Saiko se consumă pe malul oceanului, în timp ce undeva în larg arde o barcă. Privită de la distanță. dincolo de fereastra care estompează zgomote și stilizează estetic lumea de afară, flacăra bărcii, în care vieți sau o viață pier, e frumoasă. În termenii lui T.S. Eliot, ea e corelativul obiectiv al iubirii-crimă. Ca și la cei doi Macbeth, ori Vronski și Anna Karenina, această iubire-crimă nu poate
Culoarea tristeții by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17308_a_18633]
-
și a politicului de tip comunist, prin care ierarhia valorilor ar fi suferit o răsturnare, în vreme ce Nicolae Balotă milita, oarecum imprudent, pentru "o critică filosofic întemeiată" și contra "impresionismului vag sofisticat", întrebîndu-se retoric dacă nu cumva "trece, în epoca noastră, esteticul printr-o criză". Cine va studia critica deceniului 7 va trebui, desigur, să analizeze felul în care eseurile lui Balotă au tulburat apele și au dat naștere unor vii reacții. Toate acestea rămîn instructive dincolo de a căuta să știm cine
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
simplu apartenența la această familie spirituală o intuiam în eseurile lui, noi, tinerii, care-l citeam pe atunci, ci tensiunea dintre spiritul religios ori chiar mistic și acela filosofic și artistic. Generația mea a pariat, pînă la un punct, pe estetic împotriva filosoficului (sperietoarea marxistă pîndea) și pe rațional contra religiosului (aici pîndea sperietoarea comunistă). Chiar dacă știam că arta își are arcanele obscure în care mintea singură nu pătrunde, preferam să ne considerăm lucizi, adică imuni la fanatismele ideologice, boala cea
Cîrtița și Hegel by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17346_a_18671]
-
etc. Cel de-al treilea segment reprezintă, într-un anumit fel, o atitudine artistică alternativă, dar alternativă nu atît prin tehnici și materiale, deși, în anumite cazuri, și în felul acesta, cît prin poziția morală, prin iconografie și prin aspirațiile estetice și doctrinare, ultimele mai degrabă implicite. Această categorie era reprezentată de gruparea din jurul lui Paul Gherasim, grupul Prolog în primul rînd, dar și de mișcarea mai amplă, de natură spiritualistă, alcătuită preponderent din artiștii care au debutat în deceniul șapte
După zece ani (II) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17358_a_18683]
-
fonetismul special, combinația expresivă de sunete care poate ridica chiar dificultăți de pronunție și nu e lipsită de un anumit simbolism fonetic, tipic cuvintelor calificative, mai ales dacă au și valori peiorative, îi atribuie un oarece interes, ca unei "curiozități estetice". Oricum, următaoarele ediții ale dicționarelor vor înregistra probabil varianta fonetică preferată de uzul (jurnalistic) actual.
Șturlubatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17374_a_18699]
-
1933, printr-o altă plachetă care avea ca titlu chiar numele poetului. Și o ține așa, cu fronda avangardistă pînă în 1936, cînd, prin placheta Scrisori către plante, se îndreaptă decis spre lirica tradiționalistă, pentru ca, imediat, să adere la programul estetic gîndirist (Carte pentru domnițe, 1937 și Frunzișul toamnei mele, 1938, Scară la cer, 1940). Cum de un frondeur avangardist a optat, direct, pentru gîndirism e unul dintre secretele poetului. A urmat după război (în 1942 a publicat volumul Poeme de pe
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
lecturii, că există un filon comun al acestor cărți, că undeva războinicul greu încercat de acum zece secole și un băiețel orfan din zilele noastre sînt manifestări ale unui prototip. Prin urmare că, la limită, același mecanism moral, dacă nu estetic, este subiancent amînduror cărți. Oricît de scandalos ar părea, anonimul autor al lui Beowulf și J.K. Rowling pot fi, destul de ușor, înghesuiți în aceeași paradigmă. Surpriza mea că o carte pentru copii a putut ajunge atît de departe, în canonul
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
ci pentru că, recunosc sincer, întîmplarea a decis să citesc traducerea românească a romanului lui Thomas Pynchon la scurt răstimp după ce încheiasem monumentala colecție a nuvelelor lui Vladimir Nabokov. Aparent, cei doi sînt într-atît de diferiți, fiecare descins din alt univers estetic, fiecare cu o altă miză de creație, încît chiar numai întîmplarea îi poate forța să stea laolaltă. Sau, ca în cazul de față, simpla mirare a cititorului (eu) surprins să descopere splendoarea de crisalidă impecabil păstrată sub geamul prăfuit al
Gangsteri de mucava și exilați romantici by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17362_a_18687]
-
care, în mod direct, putea sluji unor vederi politice sau ideologice. E sigur că redactorii de la Porunca vremii reproduceau, lîngă titlul revistei, două versuri din Doină ("Cine-au îndrăgit străinii/ Mînca-i-ar inima cînii"), nu pentru reîmprospătarea cotidiană a bucuriei lor estetice, dar pentru că se simțeau întăriți în convingerile lor xenofobe. Eminescu nu era pentru ei scop, ci mijloc, așa cum va redeveni pentru Ceaușescu, într-un faimos discurs, care tocmai distihul cu pricina îl cita. în al doilea rînd, poezia începe să
Eminescu - scopul și mijloacele by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17403_a_18728]
-
a cărui sentențiozitate alunecă către ridicolul patetic, aparține portretului generaționist. Romanul adolescenței scris de un adolescent, respectând canoanele autenticismului, a fost în cele din urmă scris. Despărțirea de medelenism era desăvârșită. Vă place Ionel Teodoreanu? În ceea ce are mai durabil estetic, proza sa mi se pare a poseda un efect de cutie muzicală. Sunetul ce se naște la deschiderea mecanismului e desuet, încântător și grațios. Timpul supraviețuiește concentrat în note muzicale. O lectură indiferentă poate anula farmecul discret al acestei "boîte
Vă place Ionel Teodoreanu? by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/17334_a_18659]
-
celor două concerte cu orchestră. Festivalul a continuat cu o serie de recitaluri în fața unor săli arhipline. Atașamentul față de muzica lui Chopin al unei categorii mult mai largi de ascultători decât obișnuiții sălilor de concert nu se dezminte, în pofida perorațiilor estetice negatoare repetate de-a lungul secolului nostru, atât de străin de esența ei romantică. Dar melomanii nu sunt interesați de disputele teoretice ci își urmează instinctul, nevoia de sensibilitate; Chopin rămâne pe primul loc în preferințele celor mai diverși ascultători
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
ficțiune și realitate. O carte despre iubirea de câine la Dante e o problemă de ficțiune. Dar dragostea în general e o ficțiune. Ultima carte, Graziendinst (În serviciul grațiilor), apărută în martie 1999, este un elogiu adus frumuseții, o viziune estetică a acestei lumi. M.P.M.: Ești un scriitor foarte productiv, la mai puțin de doi ani scoți o nouă carte. I.C.: Sunt pasionat de artă și-mi place ceea ce fac. În Diavolul pe pilaștri dau importanță detaliului în diferitele forme de
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
În timpul studiilor de la München eram legat de profesorul de filozofie umanistă Ernesto Grassi. Era un mare erudit, tipul de profesor universal medieval. M-a atras în mod deosebit și Jean Amery, un mare eseist polemic european. Argumentele lui morale și estetice erau fascinante, o combinație pe care o găseam foarte reușită. Mai târziu, în timpul studiilor în America, mi-am completat cunoștințele de filozofie politică prin Hannah Arendt. Prin lecturi, am fost profund influențat de Roland Barthes pe care-l consider un
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
abundenței de resurse - biologice?). Am jenanta impresie că regizorul s-a plictisit încă de la primele două-trei minute de film și că a plecat de unul singur la o bere, abandonându-și invitații în sala de proiecții. Revin la o normalitate estetică și discursivă o dată cu documentarul Eminescu - Truda întru cuvânt de Anca și Laurențiu Damian, din care se pot desprinde unele sugestii de perspectivă și de tehnică a scenariului. Urmează apoi câteva fragmente din filmul artistic Un bulgăre de humă de Nicolae
Eminescu și posteritatea de celuloid by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17414_a_18739]