1,245 matches
-
sau cele privitoare la comerțul cu sclavi pe pământ islamic au încercat să identifice proveniența acestei comunități și a practicilor sale rituale, explorând originea cuvântului "Gnawa/Gnaoua". Explicația oferită de "Maurice Delafosse" în 1924, a rămas vreme îndelungată unica referință etimologică a cuvântului și a fost adoptată de generații de cercetători. Potrivit lui Delafosse, expresia berberă "akal-n-iguinaouen" care semnifică "țara negrilor", ar fi dat naștere la cuvântul "Guinée" „Guineea” precum și cuvântului "Gnawa/Gnaoua", prin asemănare fonetică. "Gnawa/Gnaoua" ar semnifica deci "omul
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
pompos a ceva care nu există” iar ex-președintele brazilian Jose Sarney a afirmat tot în glumă că „Democrația este sistemul care îți permite să îți faci valizele”. Actualmente cuvîntul democrație are cîteva înțelesuri. Primul lui înțeles este legat de proveniență etimologica a acestui termen. „Democrația” din limba greacă antică se poate traduce prin „puterea poporului”, sau folosind formularea președintelui american Abraham Lincoln a acestui termen „conducerea poporului, alegerea poporului și pentru popor”. Pornind de la interpretarea etimologica a democrației este și a
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
înțeles este legat de proveniență etimologica a acestui termen. „Democrația” din limba greacă antică se poate traduce prin „puterea poporului”, sau folosind formularea președintelui american Abraham Lincoln a acestui termen „conducerea poporului, alegerea poporului și pentru popor”. Pornind de la interpretarea etimologica a democrației este și a doua interpretare a lui mult mai largă: „formă de organizare a oricărei organizații, bazată pe participarea egală a fiecărui membru în conducerea și primirea deciziilor în baza votului majorității”. În acest sens se vorbește despre
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
membru în conducerea și primirea deciziilor în baza votului majorității”. În acest sens se vorbește despre partidele politice, sindicate, întreprinderi și chiar democrația familială. În sens larg democrația poate exista oriunde, acolo unde este organizare, putere și conducere. De interpretarea etimologica a democrației șunt legate și următoarele înțelesuri. Al treilea înțeles analizează democrația că bazată pe un sistem de valori bine determinat: „idealul organizării societății în corespundere cu concepțiile ei despre lume”. În șirul din care este compus sistemul de valori
Istoria democrației () [Corola-website/Science/312340_a_313669]
-
să o redăm integral deoarece aceasta reprezintă de fapt cererea ieromonahului Dionisie Văcărescu de a fi primit la Mănăstirea Călugăra și de a prelua frâiele administrației sfântului lăcaș. Stilul scrisorii devenind pe alocuri greoi, iar ortografia vremii fiind latinizantă și etimologică, am îndrăznit, pentru o mai bună înțelegere a documentului, să adaptăm pe alocuri scrierea unora dintre cuvinte la ortografia actuală, redând însă cu o cât mai mare fidelitate particularitățile de stil ale autorului scrisorii. După cum cunoaștem astăzi, Episcopia Caransebeșului a
Mănăstirea Călugăra () [Corola-website/Science/312349_a_313678]
-
răspunsuri la problemele comunității. Termenul "șaman" este preluat din cuvântul turcic "šamán", care este un termen pentru un practicant al acestor obiceiuri, fiind foarte folosit în cultura turco-mongolă și tungusă, ca, de altfel, și în cultura ancestrala din Siberia. Originea etimologica nu este certă. Poate fi legată de rădăcina tungusă "ša-" "a ști". Alții presupun că termenul provine în mod direct din limba Manchu, și ar fi singurul cuvânt de această origine asimilat în engleză.
Șamanism () [Corola-website/Science/310011_a_311340]
-
de limba albaneză, cel puțin aproximativ 160 de lexeme) și adstratul slav. Repartizarea vocabularului de proveniență din cele trei straturi este reflectată în vocabularul limbii române moderne în felul următor, potrivit unei statistici anterioare, făcută de lingvistul Dimitrie Macrea: compoziția etimologică a 49.642 de cuvinte și variante înregistrate în DLRM (Dicționarul limbii romîne moderne, publicat în 1958) este clasificabilă în 76 de grupe, dintre care numai 14 depășesc procentajul de 1%. Vocabularul principalelor grupuri lexicale: latine 20,02%, slave vechi
Istoria României () [Corola-website/Science/308978_a_310307]
-
moștenirii literare, a legităților și tendințelor procesului literar contemporan, a principiilor teoretice ale istoriei și criticii literare, a relațiilor literaturii române cu literaturile europene etc. În această ordine de idei, am putea aminti următoarele studii: Curs de gramatică istorică, Dicționar etimologic, Dicționar explicativ, Istoria literaturii, cercetările monografice dedicate creației unor scriitori clasici sau contemporani și cele dedicate analizei creației populare orale. De la 1990 încoace, cercetătorii Institutului s-au eliberat din prizonieratul ideologiei comuniste și au aderat la teoriile europene moderne de
Institutul de Filologie al Academiei de Științe a Moldovei () [Corola-website/Science/309203_a_310532]
-
de undă este antinomică noțiunii de particulă. Percepția la nivel macroscopic face să se creadă că o particulă este un obiect "solid" iar unda este o formă de "energie", ceva în mișcare, așadar contrară principiului material, solid, fix. Acest sens etimologic ne face să admitem cu dificultate că un corp poate să aibă aceste doua proprietăți "undă-particulă" în același timp. De aceea, această dualitate ar trebui interpretată astfel: atâta timp cât obiectul cuantic nu este măsurat, el este considerat ca o probabilitate de
Undă () [Corola-website/Science/303434_a_304763]
-
Mănăstirea este o mănăstire ortodoxă din România, situată în satul Strâmba-Jiu din județul Gorj. Este situată la 9 km de Mănăstirea Dealu Mare. În privința originii etimologice a denumirii satului „Strâmba” -Jiu există două ipoteze: Mănăstirea de astăzi se află pe locul Schitului Strâmba, de care ne vorbește inscripția zugrăvita în anul 1793 deasupra intrării în pronaos, conform căreia acesta există deja la 1519. Dintr-un document
Mănăstirea Sfânta Treime (Strâmba) () [Corola-website/Science/313569_a_314898]
-
de scriere rămînînd fidele acestui principiu (de exemplu limba română), altele și-au conservat ortografia anterioară și au permis creșterea progresivă a diferenței dintre forma scrisă și cea vorbită a limbii (de exemplu limba engleză), ajungînd astfel să urmeze principiul etimologic. Lingviștii consideră că scrierea folosită în limbile sîrbă și hindi se apropie cel mai mult de o scriere fonemică.
Fonem () [Corola-website/Science/314008_a_315337]
-
încercăm să însumăm totul despre noi înșine - simpatiile și antipatiile noastre, temerile și virtuțile, vigoarea și slăbiciunile noastre. Cuvântul Eu este ceea ce ne definește pe fiecare din noi că individ, că persoană separată de alții. Dacă recurgem la o analiză etimologică regăsim că termenul derivă din latinescul 'persona' care se referă la masca utilizată de un actor într-o piesă. Ca atare 'persona' este masca publică, “fața” pe care noi o etalăm celorlalți. În virtutea aceste derivări etimologice am putea lesne conchide
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
recurgem la o analiză etimologică regăsim că termenul derivă din latinescul 'persona' care se referă la masca utilizată de un actor într-o piesă. Ca atare 'persona' este masca publică, “fața” pe care noi o etalăm celorlalți. În virtutea aceste derivări etimologice am putea lesne conchide că personalitatea se referă doar la caracteristicile externe, vizibile, la acele aspecte pe care și ceilalți le pot vedea. Astfel, personalitatea unui individ poate fi definită în termeni de 'impresie' pe care o persoană o face
Psihologia personalității () [Corola-website/Science/314092_a_315421]
-
Rupea, iar mai apoi Liceul Andrei Șaguna din Brașov. Studiile universitare le-a urmat la Universitatea din Cluj, unde a absolvit două facultăți, cu distincția "Magna Cum Laude". Prenumele Bucur, un nume frecvent în onomastica veche ungreană, are adânci rădăcini etimologice românești, denotă originile păstorești ale comunității. Din datele biografice prezentate, reies originile țărănești ale domnului Bucur Șchiopu. A fost intelectualul care și-a tras seva din înțelepciunea satului transilvan, a fost militantul valorilor pământului. A avut idei solide de dezvoltare
Bucur Șchiopu () [Corola-website/Science/313969_a_315298]
-
aglomerările mai populate Franța. Tradiție industrială puternică, Mulhouse este orașul din Franța metropolitană care are cel mai mare procent de tineri sub 19 ani în timp ce la Strasbourg este sediul mai multor instituții europene, inclusiv Parlamentul European și Consiliul Europei. Sensul etimologic al cuvântului " Alsace " are diferite teorii [ revizuire stil ]. Iată una : " Alsace " vine de la alsacian ( limba germană ) [ ref. necesare] : Elsass scris anterior Elsaß . El- vine de la a vorbi Ell, ceea ce înseamnă III [ ref. necesare], principalul rău care trece prin regiunea Alsacia
Alsacia () [Corola-website/Science/297331_a_298660]
-
ibid.) În unele dialecte maghiare (cel din Câmpia Transilvaniei și cel de la Tisa Superioară) "csángó", "cángó" înseamnă "hoinar". Dicționarul limbii maghiare din 1862 dă următoarea explicație: csangó, csángó = umblător, persoană care își schimbă locul. Aceeași explicație o dau și: Dicționarul etimologic al limbii maghiare, Budapesta 1967; Dicționarul istoric al lexicului maghiar din Transilvania, București 1978; Dicționarul explicativ al limbii maghiare, editat de Academia maghiară la Budapesta în 1972; Noul dicționar de regionalisme, editat de Academia maghiară la Budapesta în 1979. Graiul
Ceangăi () [Corola-website/Science/297394_a_298723]
-
Pentru limba noastră moldovenească", remarcă influența altor limbi („așijderea și limba noastră din multe limbi este adunată și ne iaste amestecat graiul nostru cu al vecinilor de prin prejur”), afirmă descendența romană („de la Rîm ne tragem”) și face unele apropieri etimologice între cuvintele românești și cele latinești („...de la rîmleni, ce le zicem latini: pîne, ei zic panis; carne, ei zic caro; găina, ei zic galina; muiarea, mulier; fămeia, femina; părinte, pater; al nostru, noster și alte multe din limba lătinească, că
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
Junimea, că literatura adevărată trebuie să exprime sufletul poporului român așa cum se reflectă în istorie, în limbă, în folclor. Cu drept cuvânt, Maiorescu, care-l stima mult, îl privea ca pe unul din ai lor. Și Odobescu se opusese fanteziilor etimologice ale Academiei și chiar reușise să publice un dicționar opus celui al lui Laurian și Massim. Primul său eseu poate fi considerată scrierea "Câteva ore la Snagov", publicată în "Revista română" (1862), caracterizată mai târziu de Tudor Vianu ca „"o
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
capabil de orice. Lăsând gluma la o parte, trebuie sa mărturisim îndată admirația și uimirea pe care ne-o trezește orice studiu al profesorului de la Universidad de la Laguna, care, în decurs de numai câțiva ani, ne-a dăruit: un dicționar etimologic al limbii române, o monografie în limba spaniolă asupra barocului, o ediție completă a operelor lui Cristofor Columb, o exemplară bibliografie a literaturii franceze din secolul al XVI-lea, un roman în limba franceză, și o sumedenie de alte „mărunțișuri
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
familia lingvistică din care face parte ar fi aceea a curentului idealist, reprezentat de Wilhelm von Humboldt, Benedetto Croce sau Karl Vossler, filologi pentru care limba este forma cea mai directă de expresie a spiritului uman. Cu acordul autorului, "Dicționarul etimologic al limbii române" a fost reeditat la București, într-un singur volum, în 2001. În prefața acestei ediții, Alexandru Ciorănescu precizează: „L-am terminat în condițiile științifice cele mai dificile, la mai multe mii de kilometri de cea mai apropiată
Alexandru Ciorănescu () [Corola-website/Science/297632_a_298961]
-
vest, în secolul I î.Hr., ajungând în contact cu triburile celtice din Galia, precum și cu triburi iraniene, baltice și slave, în Europa de Est. Nu se cunosc prea multe despre începuturile istoriei germanicilor, avem la dispoziție doar scrieri ale autorilor romani, cercetări etimologice și descoperiri arheologice. Pe timpul domniei lui Cezar August, generalul roman Publius Quinctilius Varus a început invazia Germaniei ("Germania" era numele dat de romani teritoriilor de dincolo (la est) de Rin până la munții Ural). În această perioadă, triburile germanice au început
Germania () [Corola-website/Science/296606_a_297935]
-
aici vine și numele original al dialectului, "castellano", care face o referință la zona geografică de unde provine limba. Celălalt nume, "español", vine de la "Hispaniolus" din latina medievală, mai precis din forma sa corectă "Spaniolus". Ramón Menéndez Pidal oferă altă explicație etimologică. Cuvintelor clasice "hispanus" și "hispanicus" li se atașau în latina vulgară sufixul "-one" (cf. în spaniolă: "bretón", "borgoñón", în franceză "wallon" etc.), astfel cuvântul "hispanione" s-a schimbat în "españón", și apoi în "español". Acest cuvânt a fost apoi împrumutat
Limba spaniolă () [Corola-website/Science/296859_a_298188]
-
al Matildei Caragiu Marioțeanu (1997) se dorește a fi normativ, recomandând pronunțări și tipuri flexionare după mai multe criterii. Unul este cel al ariei majore, conform căruia alege trăsături generale în aromână și nu limitate la unele regiuni. După criteriul etimologic, recomandă forme cât mai apropiate de etimoni, nu deformate, cum există un unele graiuri. Aplică și un criteriu al specificității aromânei, recomandând variantele proprii acesteia și nu pe cele care se află și în celelalte idiomuri romanice de est. În privința
Limba aromână () [Corola-website/Science/296849_a_298178]
-
o numesc la singular, ci de cele mai multe ori folosesc pluralul Zânele și spun că sunt niște fete frumoase care-și revarsă farmecul lor asupra altora". Remarcă lui D. Cantemir a fost reluată argumentat de Mircea Eliade: "zână" provine cultual și etimologic din Diana română (venerata amplu cel puțin după cucerirea Daciei). B. P. Hașdeu, însă, le consideră de origine germanica. Duridanov a comparat "Zané", "Zano", m.," Zână", f. cu antroponimele trace "Zanus", "Zania", "Αυλου−ζανης", "Αυλου−ζανις", illire "Zanatis", albaneze "Zână
Zână () [Corola-website/Science/296914_a_298243]
-
Urlați prin aceea denumirea "urlătoare" dată târgului, spre care locuitorii din zonă coborau de pe dealurile învecinate. Urlați ar putea să fie însă o derivare a traducerii din slavă a hidronimului [[Cricov (din "krik" "strigăt", "urlet"). Ar fi și o versiune etimologică maghiară: Urlați ar reprezenta o adaptare românească a termenului maghiar "Váralatt" "Subcetate" (aceeași etimologie o au toponimele Orlat, Urlat). Urlați a fost până cel târziu în [[1645]] reședința unui fost [[județul Săcuieni|județ Săcuieni]], iar numele Secuieni ar sugera imigrarea
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]