2,623 matches
-
și ea În repertoriul imaginilor subiective generate de discuția În jurul problemei sărbătorilor românești. Fără Îndoială că realitatea era mult mai nuanțată, atât În raport cu stereotipiile defavorabile românilor, cât și În comparație cu pledoariile celor care Încercau să le ia apărarea. După cum arată cercetările etnografice, În fapt, țăranii erau obsedați de munca lor, de recolta care le asigura supraviețuirea, chiar și În timpul marilor sărbători, cum erau Crăciunul, Sfintele Paști sau Rusaliile. Pentru ei, acestea nu erau doar praznice creștine, ci și sărbători agrare, iar riturile
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și credințe, ne arată că mirajul personalității, atunci când stă sub semnul constrângerii și al oprimării, nu va găsi niciodată ecouri durabile, nici măcar Într-un suflet Îngăduitor de femeie. Iubitele unguroaice ale lui Avram Iancu XE "Iancu" După cum au arătat cercetările etnografice, În mentalitatea țărănească tradițională există o interdicție destul de categorică În ceea ce privește contractarea căsătoriei cu un străin. Comunitatea țărănească, În general Închisă În sine, conservatoare și autarhică, privește cu rezervă și chiar cu teamă ideea intrării unui străin În mijlocul ei, altfel decât
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
idee de natură să servească foarte bine ideologia naționalistă a epocii, care punea accentul pe diferențiere și pe separarea de Celălalt. Intelectualul bănățean Damaschin Bojincă XE "Bojincă" este unul dintre cei care susțin teza respectivă, În lucrarea sa cu caracter etnografic și istoric, Anticile romanilor, publicată Între anii 1832-1833, la Tipografia Universității din Buda XE "Buda" , În care descrie obiceiurile tradiționale ale românilor: Experiența ne Învață cum că arar se află adevărat român să ia muiere de alt neam, tocma și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de Gerando, filomaghiar căsătorit, de altfel, cu o contesă unguroaică, scria, În 1845, că „secuiencele nu s-ar umili să se mărite cu români, cu oameni din poporul cucerit”, evidențiind același tip de actualizare naționalistă a unor observații cu caracter etnografic. Asemenea constatări, făcute de diverși observatori ai epocii, erau confirmate și În planul expresiei tradiționale țărănești, prin intermediul textului folcloric. Doinele și strigăturile reproduse de Simeon Florea Marian (care pot ascunde Însă și o influență venită din direcția culturii naționaliste a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
identități naționale moderne, operațiune la care au participat intelectualii maghiari iluminiști și romantici. Precizarea trăsăturilor propriei identități a necesitat delimitarea viguroasă a acesteia de caracteristicile atribuite altor popoare, ceea ce a determinat o amplă reflecție cu privire la „caracteristicile naționale”, ilustrată de literatura etnografică, istorică și geografică. Procesul de confecționare a specificităților proprii sau a celor atribuite „celuilalt” nu va rămâne fără implicații la nivel politic. De multe ori, acțiunea politică va fi influențată de clișeele și imaginile cu caracter etnic, care vor fi
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
și romantism (cel mult cu o mentalitate preromantică, În pofida activității sale de folclorist de mai târziu), deoarece interesul pentru creația populară, existent, fără Îndoială, este Însoțit de o reținere evidentă față de valoarea ei artistică. Interesante sunt și observațiile cu caracter etnografic, călătorul maghiar rezumând câteva tradiții orale. Una dintre ele, rezultat al unor contaminări livrești evidente, afirmă că la pătrunderea hunilor dinspre răsărit, Attila i-a Înfrânt pe români și i-a alipit oștirii sale, după care aceștia s-au Împrăștiat
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
numeroase alte lucrări de mai mică importanță, mergând până la cunoscutele sale manuale pentru uzul școlilor elementare, apărute Între anii 1847-1867 În așa-numita Bibliotecă a lui Györke. Românii sunt prezenți și În alte lucrări dedicate Transilvaniei, studii cu caracter statistic, etnografic, genealogic, relatări de călătorie, descrieri ale antichităților și rarităților naturale ardelene, cum ar fi Descrierile de călătorie din 1840, Statistica Transilvaniei, apărută În 1847, Antichitățile Ardealului, din 1852, sau Familiile renumite ale Ardealului, din 1854. 2. Originea daco-romană și continuitatea
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
László" , În vârstă, pe atunci, de 29 de ani, se făcuse deja cunoscut În viața culturală a Transilvaniei, În pofida vârstei sale, prin activitatea sa științifică, didactică și publicistică, printr-o serie numeroasă de lucrări cu caracter literar, istoric, statistic sau etnografic. În timpul revoluției, el se va implica profund În desfășurarea evenimentelor. A fost redactorul gazetei politice Ellenőr, din Cluj-Napoca, iar În iunie 1848 era numit de către ministrul de interne, Szemere Bertalan XE "Bertalan" , În funcția de secretar al Oficiului Național de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pacea și autonomia. Din punctul nostru de vedere, are importanță faptul că În acest cadru, construit și imaginat de scriitorul maghiar, sunt prezenți și românii, ca o realitate bine conturată și pusă În evidență. Romanul conține multe detalii, În special etnografice, referitoare la români, mai ales În capitolul „Sange Moarte”, consacrat descrierii satului „Marisel” (Mărișel). Aceeași Transilvanie a principelui Apafi Mihály constituie cadrul de desfășurare al altor două romane: A kétszarvú ember șOmul cu două coarneț, apărut În 1852-1853, și Törökvilág
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
om al diavolului”, care a compromis prin acțiunea sa nesăbuită posibilitatea unei Împăcări. Dincolo de această presiune a istoriei și a evenimentelor, care deține un loc important În operele sale cu referințe românești, Jókai acordă un spațiu Însemnat observațiilor cu caracter etnografic, privitoare la viața cotidiană și la modul de a fi al românilor. Satele românești sunt sărace, alcătuite din case șubrede construite din lemn, sau chiar din colibe de lut, cu acoperișuri Înalte, Împletite de jur-Împrejur cu nuiele. Înăuntru există adeseori
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care Îl Întâlnim În formule cvasiidentice la germanii analizați de Klaus Heitmann, ca și la observatorii europeni de toate națiile, trecuți În revistă de Ștefan Lemny sau Mihaela Grancea. Este vorba, În mod evident, de calitățile fizice atribuite oricărei populații „etnografice”, rurale, de către intelectualii „civilizați”, dornici de prospețime și naturalețe, care pășesc În satele pe care le vizitează ca Într-un muzeu În aer liber. Încadrându-se În această regulă generală, majoritatea autorilor maghiari din prima jumătate a secolului al XIX
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
care am Întâlnit-o În cazul lui Kőváry. Într-un text publicat În anul 1850, el evidențiază combinația dintre farmecul și frumusețea naturală a româncelor, pe de o parte, și portul destul de Încărcat al acestora, tendința spre Împodobire și exotismul etnografic, pe de altă parte. Rezultatul de ansamblu atrage Însă prețuirea observatorului: Româncele sunt frumoase, am putea spune chiar minunate. Chipul lor creol și interesant se armonizează atât de bine cu ochii negri și strălucitori! Ele sunt Înalte și cu obrajii
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
două catrințe. Le plac În mod deosebit cizmele roșii. Alăturând explicația științifică și observația empatică, Îmbinând căldura reprezentării cu didacticismul descrierii, Szilágyi XE "Szilágyi" ilustrează o nouă manieră de percepere a feminității românești, pe care o putem numi „de factură etnografică”, adică una foarte modernă. Chiar dacă nu atinge gradul de implicare În universul celuilalt pe care Îl presupune perspectiva antropologică din ziua de astăzi, „privirea” de tip etnografic Îndreptată de intelectualii maghiari asupra româncelor Încearcă să asume un anumit grad de
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
manieră de percepere a feminității românești, pe care o putem numi „de factură etnografică”, adică una foarte modernă. Chiar dacă nu atinge gradul de implicare În universul celuilalt pe care Îl presupune perspectiva antropologică din ziua de astăzi, „privirea” de tip etnografic Îndreptată de intelectualii maghiari asupra româncelor Încearcă să asume un anumit grad de „detașare” și „obiectivitate”, În acord cu epistemologia pozitivistă a epocii. Se fac astfel primii pași, deocamdată timizi și ezitanți, În direcția construirii unei perspective a neutralității implicate
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
popoare. Imaginilor reciproce care s-au cristalizat În epoca modernă și contemporană le putem ratașa rădăcini ancorate adânc În trecutul istoric. Este vorba, În primul rând, de aportul celtic la făurirea sintezelor etno-culturale antice din spațiul balcano-dunărean. După cum sugerează cercetările etnografice și literare, amprenta celtică a lăsat numeroase urme În cultura și spiritualitatea românească tradițională, manifestate În cutume, În port, În stilul și imagistica producțiilor populare, mergând astfel până la nivelul unor structuri intime ale imaginarului țărănesc. Ca o mărturie vie a
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
XIX-lea și Începutul secolului XX, Fundația Culturală Română, Cluj-Napoca, 1999; Philippe Ariès, Georges Duby XE "Duby" (coord.), Istoria vieții private, vol. VII-VIII: De la Revoluția Franceză la Primul Război Mondial, Editura Meridiane, București, 1997. Pentru instrumentalizarea ideologică a acestor observații etnografice, vezi Sorin Mitu, Geneza identității naționale la românii ardeleni, Editura Humanitas, București, 1997, cap. „Căsătoria mixtă ca instrument de alterare a purității etnice”, pp. 219-228. Damaschin Bojincă XE "Bojincă" , Scrieri. De la idealul luminării la idealul național, ediție Îngrijită de Nicolae
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Îndeosebi balada și colindul. Datina colindatului la români, slavi și la alte popoare examinează În prima parte, cele două tipuri ale genului (colinde cântate la fereastră și colinde cântate În casă), iar În cea de-a doua parte, aspectele istorico etnografice ale tipurilor. Colindele românilor se disting prin următoarele trăsături: bogăția funcțională, Împărțirea lor după vârstă; prezența, În secțiunea celor de ocupație, a colindului pentru pescar; originalitatea subiectelor ciuta năzdrăvană și vânarea leului de către voinic; prezența colindelor pastorale; urările de mulțumire
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
filosofice incerte Într-o noțiune mai degrabă tehnică, prezentă În folclorul tuturor popoarelor. Ideea că există un destin românesc distinct dispare sub abundența documentării aduse În discuție. Studiile lui Ion Ghinoiu, coordonatorul corpusului de documente de istorie orală, intitulat Documente etnografice completează substanțial răspunsurile la chestionarele Hasdeu și Densusianu. O serie tematică este intitulată Sărbători și obiceiuri și cuprinde: obiceiuri la naștere, căsătorie, Înmormântare, calendaristice, comunitare, mitologie. În Panteonul românesc. Dicționar, autorul prezintă o lume fantastică, atipică În raport cu panteonul greco-roman, având
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
țară, dar în primul rând vămenii, elevii și studenții au beneficiat de o sursă de informare și documentare pentru diferite lucrări privind diverse aspecte ale istoriei locale. Chiar și studenții străini de localitate au venit să se intereseze de zona etnografică și turistică Vama pentru lucrările lor de licență. De asemenea, lucrarea noastră a fost consultată de toți cei interesați în scrierea unor monografii ale satelor și comunelor din județ și din țară. Dacă mai adăugăm că lucrarea a fost prefațată
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
lui Iorgu G. Toma 3.000 m2 din suprafața destinată parcului și monumentului, unde s-a construit vila lui Iorgu G. Toma <footnote N. Lucanu, Carte de însemnări, mss.; fotocopie aflată în posesia prof. Ion Cernat. footnote>, astăzi adăpostind muzeul etnografic al comunei. Lucrările de restaurare și conservare a monumentului „Stâlpul lui Vodă” erau avansate în 1923. Soluția aleasă de responsabilii lucrărilor a constat în „plantarea” pe zidul protector, pe fiecare latură câte două coloane din gresie de Doabra (în total
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
în timpul la care ne referim, principalul material pentru confecționarea celor necesare traiului. Cu toate acestea, unele descoperiri numismatice, e drept, întâmplătoare, a unui inel sigiliu, aflat în custodia Muzeului Județean Suceava <footnote Inițial, inelul sigiliu s-a aflat în muzeul etnografic din Vama, datorat activității de colectare, sortare și interpretare depusă de d-na prof. de istorie Lazarovici Elena. Pentru alte aspecte economico-sociale, culturale și politice din Vama, se poate apela la colecția particulară a colecționarului Dumitru Tomiuc. footnote>, ceramica de
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
diferite locuri, unde-i mâna interesul pe fiecare. Boii erau pentru tracțiunea grea: căratul lemnelor, aratul pământului etc. Plugul mare din lemn, a cărui lamă era îmbrăcată în fier, se poate vedea la muzeul din Vama, unde sunt adunate piese etnografice după care pot fi reconstituite unele aspecte ale activității economice, sociale și spirituale din satul medieval Vama <footnote Obiectele din muzeul etnografic din Vama, din sediul Căminului Cultural, în special unelte și vase, vorbesc îndeajuns despre „o civilizație a lemnului
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
a cărui lamă era îmbrăcată în fier, se poate vedea la muzeul din Vama, unde sunt adunate piese etnografice după care pot fi reconstituite unele aspecte ale activității economice, sociale și spirituale din satul medieval Vama <footnote Obiectele din muzeul etnografic din Vama, din sediul Căminului Cultural, în special unelte și vase, vorbesc îndeajuns despre „o civilizație a lemnului”. footnote>. Toponimia satului Vama confirmă creșterea animalelor, păstrând denumiri de locuri, de felul: Păscătoarea Cailor, Arșițele Iepei, Dealul Porcului, Pârâul Cobilelor, Șesul
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
tip industrial care cereau mai multe cunoștințe și mai multă îndemânare. Pentru arat, în special pentru desțeleniri, s-a folosit plugul greu de lemn cu cuțit din fier, tras de 4 boi, așa cum se mai vede un exemplar la Muzeul etnografic sătesc. Femeile prelucrau firele de in și cânepă, care necesită operații succesive, obositoare și îndelungate - de la semănatul inului și cânepei până la croitul și cusutul cămășilor și a ițarilor. Stăpânirea austriacă a dat o atenție deosebită agriculturii, în sensul că a
600 de ani de istorie ai satului vama by Ion Cernat, Elena Lazarovici () [Corola-publishinghouse/Science/83083_a_84408]
-
de limbi și literaturi slave. Rezumatul tezei a fost publicat la București În anul 2000, avînd Înscrisă pe copertă traducerea titlului În limba rusă. Cercetînd lucrările de referință din domeniu și avînd la dispoziție colecția de materiale rezultată din expedițiile etnografice organizate de Universitatea Iuri Fedcovici din Cernăuți, autorul ajunge la concluzia că o generalizare a cercetărilor privind sărbătorile creștine din ciclul calendaristic din Bucovina n-a fost făcută. Dar chiar și fără această observație, cercetarea folclorului, mai ales dintr-o
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]