2,039 matches
-
este constituit de limbajele activate, formate din coduri de comunicare implicite sau explicite. Limbajele, așadar, conțin o semantică ascunsă și simboluri articulate într-o gramatică și structurate după "legi" de transmitere a informațiilor mascate, nerostite sau deschise, transparente. Apoi, merită evocate regulile care guvernează relațiile interpersonale, întemeiate pe deschidere sau, dimpotrivă, pe închidere interpersonală. O dimensiune privilegiată care modelează expresivitatea interpersonală este automonitorizarea (self-monitoring-ul), fiind culturi și societăți care înregistrează scoruri mari la această dimensiune (subiecții "funcționează" precumpănitor în registrul părelniciei
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
generație printr-o anumită tehnologie simbolică. Pentru Moore și Lewis (1952) cultura, care se situează mai degrabă "înăuntru", este o abstracție, un fel de "etichetă" pentru categorii foarte diverse de fenomene ce desemnează cunoașterea, abilitățile și informațiile învățate. Conform viziunii evocate, cunoașterea socială este cea care integrează, în cele din urmă, subiectul individual în societate. C. Kluckhohn și A.L. Kroeber (1952) au inventariat 164 de definiții ale culturii din literatura antropologică scrisă între 1871 și 1950, ajungînd la concluzia că
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
un obicei valorificabil pot fi adoptate de tot mai mulți indivizi și poate deveni un element important al culturii (Campbell, 1965, apud Triandis, Suh, 2002, p. 135). Barkow și colaboratorii săi (1992, ibidem) disting trei tipuri de cultură: metacultura, cultura evocată și cultura epidemiologică. Autorii argumentează că "psihologia stă la baza culturii și societății, iar evoluția biologică stă la baza psihologiei". Biologia comună pentru întreaga specie umană ca specie distinctă de celelalte determină "metacultura", care corespunde conținutului și organizării mentale pan-
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
la baza culturii și societății, iar evoluția biologică stă la baza psihologiei". Biologia comună pentru întreaga specie umană ca specie distinctă de celelalte determină "metacultura", care corespunde conținutului și organizării mentale pan-umane. Biologia, în diferitele sisteme ecologice, determină "cultura evocată" (de exemplu, climatul cald predispune la purtarea de haine de culoare deschisă), reflectă mecanisme specifice de adaptare la circumstanțele locale, particulare și conduce la similaritățile din cadrul grupului și diferențele dintre grupuri. Totodată, procedurile standard de operare, presupunerile și credințele nedeclarate
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
bine pentru a fi considerat valabil și, ca urmare, pentru a fi asimilat de noii membri ai grupului ca modalitate corectă de a percepe, a gîndi și a simți în legătură cu problemele respective" (Schein, 2004, p. 11). Elementul decisiv al definiției evocate mai sus subliniază referirea precumpănitoare la premise, la tiparele comportamentale implicite, și nu atît la comportamente manifeste, publice. Cultura poate fi definită și ca un set polar, manifest-latent, care lămurește din punctul de vedere al profunzimii și vizibilității, compoziția sa
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
propus termenul personalitate modală, în care conceptul global de personalitate bazală a fost înlocuit cu unul statistic, personalitatea modală devenind acea structură de personalitate dintr-o colectivitate alcătuită ierarhic din trăsăturile ce se impun cu frecvențele cele mai semnificative. Demersul evocat i-a permis autoarei tratarea variabilității personalității și discrepanței între personalitate și cultură. Astfel, personalitatea modală nu e privită doar ca un indice statistic, o abstractizare, ci reprezintă normativitatea culturii investigate. Caracterul național exprimă reunirea trăsăturilor de personalitate ale membrilor
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
explorarea reprezentărilor și memoriei sociale, privite ca principale resurse ale identităților individuale și colective, a fost exersată în cadrul unui ansamblu consistent de abordări ale școlii românești de psihologie socială (Neculau, 1996, 1999, 2003, 2010; Chelcea, 2008a; Iluț, 2009). în cadrul contribuțiilor evocate se distinge între identitatea individuală și cea socială. Prima categorie sugerează identitatea sinelui, fiind acea structură subiectivă, suficient de stabilă, identitate asumată de persoană ca efect al recunoașterii de sine, în funcție de dispoziții particulare și unice. Identitatea este activă, dialogală cu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
contexte). Pentru emigranții chinezi, acest sentiment al dublei apartenențe poate fi bidimensional sau în legătură bilaterală negativă, pentru că în toate contextele de viață, ei au fost obișnuiți să fie "chinezi", dar, în urma emigrării, există situații în care devin "americani". Fenomenul evocat se regăsește îndeosebi pentru persoanele care își părăsesc țara după adolescență, după ce ei și-au format deja o identitate chineză, fiind foarte posibil să se considere în continuare "chinezi" și în noua țară, printr-o strategie personală ce asigură coerența
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
majore în explicarea fenomenelor psihice primare (senzații, percepții): nativiștii, respectiv empiriștii. Curentul dominant a fost cel al nativiștilor. Aceștia susțineau că fenomenele perceptuale relevă cereri structurale ale sistemului nervos central, astfel încît experiența anterioară are o importanță scăzută. Reprezentanții curentului evocat s-au centrat asupra "formelor bune" (Gestaltpsychologie) și asupra principiului "întregul se impune în dauna părților". Cel de-al doilea curent a fost cel al empiriștilor, al căror reprezentant de prim-plan era Brunswick (1956). Exponenții empirismului susțineau că percepția
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
stimulul prin intermediul unei tranzacții adaptative. 4.2. Cercetări care pun în evidență relativismul cultural în privința iluziilor optice Primele studii care anticipau o asemenea poziție teoretică au fost derulate încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea în unele cercetări antropologice. Investigațiile evocate doreau să evidențieze în ce măsură procesele perceptive sînt datorate metabolismului "universal" al sistemului nervos (comun întregii specii umane) și în ce măsură depind de experiența de viață și de cultura unei societăți anume (Chelcea, 2003a, p. 103). în studiul de teren Torres Straits
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
obtuze sau ascuțite ca drepte extinse în spațiu sînt o raritate, motiv pentru care iluzia Sander este mai modestă (vezi figura 1b). Așa cum s-a subliniat deja, tendința aceasta s-a întîlnit, de exemplu, la triburile zulu din Africa. Comunitatea evocată este mai puțin susceptibilă la iluzia Sander, fapt dovedit și de absența în arta lor naivă a unor reprezentări bidimensionale ale unor obiecte tridimensionale. O tendință similară se poate înregistra și în cazul iluziei optice Müller-Lyer (vezi figura 1a), în
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
validitatea ecologică este mai ridicată în spațiile deschise, în care linia verticală este "văzută" ca o proiecție bidimensională a unei linii extinse în spațiul orizontal, spre deosebire de spațiile închise (de genul celor urbane), unde validitatea ecologică este mai scăzută. Toate determinările evocate susțin cu putere determinările culturale asupra fenomenelor psihice primare, ceea ce reconfirmă rolul decisiv al culturii în modelarea personalității individuale și colective. CAPITOLUL 5 Relativismul cultural al postulatelor psihologiei sociale 5.1. Etnocentrismul metodologic și carențele sale Desigur, prin deschiderea către
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
2010). Ponderea citărilor e simptomatică în a evidenția dominanța copleșitoare a referințelor americane, ca și cum psihologia socială ar fi numai americană, dar și strădania vizibilă de a recupera și contribuții din alte culturi naționale, în edițiile mai recente ale volumului sintetic evocat (1999, 2003, 2010), mult mai pregnantă totuși decît în alte manuale similare, precum cele elaborate de E. Smith, D. Makie (2000), R. Feldman (2001), E. Aronson, T.D. Wilson, R.M. Akert (2010), D. Kenrick, S. Neuberg, R. Cialdini (2010). Tot astfel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
nerelevante. Totodată, există culturi în care subiecții învață să fie centrați pe stimuli purtători de informație validă, iar la polul opus există societăți ce nu îi furnizează individului o informație validă prin stimulii rutinieri la care este expus, tiparele perceptive evocate modelînd specific mecanismul simplei expuneri. 5.3. Lenea socială Intuită de timpuriu de către M. Ringelmann (1913) și desemnată de F. Allport (1924, apud Parkovnick, 2000) ca un fenomen de diminuare a performanței individuale în sarcină în condiția realizării unei sarcini
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
majorități numerice, ceea ce în bună măsură este inexact. Din rațiuni didactice și persuasive, se poate "citi" deturnat rezultatul studiului. Astfel, Friend și colaboratorii (1990) au remarcat, într-o metaanaliză asupra fenomenului, parcurgînd 99 de manuale în care experimentul era amplu evocat, că cele mai multe dintre sinteze s-au concentrat asupra celor 1/3 din evaluările subiecților (care se supun normei majoritare, fie ea și exagerată), pentru a argumenta convingător "cît de răspîndit" este procesul conformării în societate. De fapt, inițiatorul cercetărilor din
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
care o exercită trei tipuri de stiluri de conducere autocratic, democratic și laissez faire asupra eficienței în muncă și asupra satisfacției în grup. Sarcina specifică a grupurilor era aceea de a realiza cît mai multe modele de avioane. În cadrul studiului evocat s-a observat că stilul democratic devenea cel mai popular și mai eficient printre membrii cluburilor. Concluziile cercetării evidențiau cum o productivitate mare se obține și în cadrul cluburilor autocratice, însă doar în prezența liderului. Atunci cînd membrii grupului erau nesupravegheați
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
de gîndire în logica aristotelică tradițională, care este logica explicativă dominantă a cvasitotalității culturilor occidentale, poate deveni opacă și inoperantă pentru persoanele care provin dintr-o cultură care pune accentul pe o abordare mai holistică a gîndirii. Deși toate conceptele evocate au un rol euristic important, constituind gramatici fertile de examinare a diferențelor în termeni de "tipare culturale", ele sînt totodată dificil de operaționalizat în contextul unui potențial studiu mai pragmatic, din cauza deficitului de date cantitative. Prin urmare, trebuie să se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
Cercetătorul ne atrage atenția asupra erorii ecologice (ecological fallacy), care se cuvine evitată, căci inferențele de la nivel societal nu pot fi transferate la nivel individual. Altfel spus, dacă două culturi diferă prin profilul lor identitar pe baza celor patru dimensiuni evocate, faptul în sine nu legitimează concluzia conform căreia oricare doi membri ai culturii respective trebuie să se diferențieze similar. De exemplu, nu se poate afirma că "toți americanii sînt mai individualiști decît toți sud-coreenii", deși media scorurilor pe dimensiunea individualism
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
strînsă cu "țarile bogate și prospere". Dar corelația nu indică sensul influențelor, acestea putînd fi bilaterale (adică individualismul poate crea prosperitate, după cum prosperitatea potențează anumite trăsături ale individualismului). S-a relevat că există țări care fac excepție de la tendința corelațională evocată, cum ar fi Japonia sau Hong Kong (care sînt nonindividualiste, dar prospere), însă acestea cunosc o însemnată dinamică istorică, care favorizează asimilarea individualismului. O asemenea hibridare sporește ponderea individualismului printre speciile comportamentului social în dauna colectivismului, care rămîne însă dominant, fiind
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
se autodepășească, împlinindu-se într-un climat concurențial. Din partener de "întrecere", la "român", "celălalt" devine adversar sau chiar dușman. Realizarea de sine se petrece peste "celălalt", dincolo de orice regulă a jocului social, care rămîne doar o formă copiată, negociabilă, evocată doar pentru a fi ocolită. "întors cu spatele la istorie" care i-a adus cel mai adesea ratare și dezolare -, printr-un tipar valoric, atitudinal și comportamental pe care îl denumim, în linia lui G. Hofstede, individualism autarhic, "românul" încearcă, prin zvîcnituri
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
tendința spre contact social, prin căutarea de legături, prin înalta valorificare a acestora. Trebuința de afiliere este una din trebuințele sociale de baz\ regăsite în bine cunoscuta piramidă a trebuințelor a lui A. Maslow, fiind expresia relației de interdependență. Relația evocată reprezintă echivalentul colectivismului în plan individual, în contextul raportării la grup și culturi. în cadrul legăturilor cu ceilalți, persoana își manifestă particularitățile sale unice, distinctive. Structura independentă se caracterizează printr-un "Eu delimitat, dar unitar, ferm, separat de contextul social. Ea
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
secundară și cadre didactice din mediul universitar. Procedura statistică propusă a fost analiza spațială a celor mai mici distanțe între variabile (smallest space analysis), indicînd media fiecărui item într-un spațiu multidimensional, prin evidențierea "gradului reciproc de apropiere". Astfel, procedura evocată urmărește afinitățile de asociere dintre valori sau, cu alte cuvinte, care itemi din chestionar "merg împreună" (cluster together), cît de apropiat e fiecare item de un altul, și nu vizează semnalarea ierarhiilor valorice din fiecare cultură. Acest demers s-a
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
omogen al loturilor de subiecți cu care s-a lucrat (în general studenți sau profesori), "impunîndu-se" o grilă valorică asupra căreia nu ne putem pronunța dacă este global relevantă pentru membrii unei culturi naționale. Pe de altă parte, complexitatea probei evocate face dificilă aplicarea sa pe eșantioane naționale reprezentative, deseori optîndu-se pentru o grilă simplificată care cuprinde doar 45 de itemi (în loc de 57, cît sînt în versiunea lărgită) (Schwartz, 2004). Includerea categoriilor din Schwartz Values Suervey (SVS) în proiectul de mare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
documentelor oficiale sînt mai clare și mai precise. Cunoașterea în culturile slab dependente de context este transferabilă și validă pentru clarificarea contextelor ambigue, iar subiecții sînt puternic autodeterminați. în figura 6 prezentăm dispunerea simbolică a unor țări pe baza tipologiei evocate. Conceptele de culturi puternic/slab dependente de context sînt lămuritoare în cadrul metabolismului unei întîlniri interculturale. Pentru a descrie felul în care noi, oamenii, sîntem "ambalați" în cultura de inserție, E.T. Hall folosește metafora "ceapă culturală", descriind asimilarea implicită prin socializare
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
orientat către performanță într-o măsură moderată"), pînă la 7 ("este în mare măsură orientat către performanță"). Așadar, aceste dimensiuni nu sînt dihotomice, ci un întreg semantic, cu exteriorizări specifice în culturi organizaționale/societale distincte. Merită semnalat, totodată, că dimensiunile evocate sînt conceptualizate atît la nivel organizațional, cît și la nivelul societății, deopotrivă ca practici (registrul lui "ceea ce este"), cît și ca orientări valorice (registrul lui "ceea ce ar trebui să fie") în strategia relațională angajată de subiecți. Prin urmare, evaluarea se
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]