80,599 matches
-
o valvă atât de mare în lumea intelectuală a Parisului, ale lui Henri Bergson la Collége de France". Istoria contemporană și Geografia coloniala, în care se specializase, i-au dat posibilitatea orientării rapide și stabilirii coordonatelor de timp atât ale evoluției culturii universale cât și ale propriei sale țări. Ar fi interesant de studiat ecourile filosofiei, bergsoniene în poezia lui Ion Pillat, în care efemeritatea timpului, nostalgia trecutului, dureroasă rupere din prezent a clipelor, dar și durata în absolut, emoționează la
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
și aspecte ale literaturii străine. Cunoașterea cu mintea și înțelegerea cu sensibilitatea să de poet a literaturii universale i-a dat siguranță și dezinvoltura de a asocia și compară opere diverse și de a descoperi cu atat mai pregnant originalitatea evoluției literaturii române, specificul și originalitatea ei. Parcurgând sistematic literatura română Ion Pillat își săvârșește în același timp opera să de antologist, care face obiectul prezentării de față. Începutul activității sale literare pe plan social cu scopul de a selecta cele
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
prețui astfel poeții acelor vremi, unii dintre ei cu o apariție meteorica, dar a caror poeme i se păreau, - în momentul de atunci, valoroase și care, - în unele cazuri, - au fost scoase din antologiile ulterioare, căci ținea la zi diagramă evoluției poeziei române. Pentru a largi sfera poeziei și a stabili circulația curentelor literare și a motivelor de inspirație dedică, - în același timp, - o rubrică separată traducerilor făcute până atunci de poeții români din poezia simbolista franceză, din poezia engleză, americană
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
marginalizați, ignorați. Cei din interiorul țării sînt îndemnați să fie cît mai naționali. În aceste condiții (dacă ele vor continua), literatura română riscă să fie uitată și trecută cu vederea". * Un alt semnal de alarmă din acest interviu este în legătură cu evoluția în salturi periculoase a criticii literare, domeniu în care unii sînt orbi față de nou, iar alții orbesc de prea multe noutăți: "...încerc să urmăresc fenomenul critic românesc. Chestiunea principala este că acest 'fenomen' (cum îi spuneți) rămîne în urmă masiv
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17721_a_19046]
-
În Dicționarul limbii române moderne (DLRM, 1958), ultimul sens al adjectivului bun e prefațat de o explicație ideologică: "(reflectînd concepția claselor exploatatoare, despre familie, neam etc.) nobil, ales". În DEX (1975) paranteză dispare, rămînînd deci doar glosarea "nobil, ales". O evoluție asemănătoare se vede în tratarea sintagmelor om (sau femeie) de lume: în DLRM - "persoană din clasele exploatatoare, considerată în cadrul acestor clase că distinsa, manierata etc."; în DEX: "persoană care are experiență vieții în societate, care cunoaște uzanțele: persoană dornică de
Lumea bună by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17730_a_19055]
-
postmodernă și uneori chiar într-o manieră postmodernă. Un paralelism se lasă descoperit pe alocuri între tema însăși a cercetării și metodă pe care cercetătorul o adoptă. E destul să notez încercarea să de a evidenția - împotriva ipotezei moderniste a evoluției interne, a "biologismului spiritual" -, "interrelațiile pe orizontală între curentele și autorii unei epoci". Deși Mircea Cărtărescu face din doctrina postmodernista un criteriu de unitate a demersului sau investigativ și chiar a generației optzeciste, nu le confundă, nu le egalizează, dimpotrivă
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
declară eșecul lor că un cîștig pozitiv. Să întrebuințez vocabula răsuflata de ădecadentă? Glorificarea artei copiilor, a bolnavilor mintali, feminismul normativ, interesul mult exagerat pentru artă primitivilor, de la Picasso încoace, pentru tot felul de expresii artistice pe o treaptă de evoluție evident primitivă, șunt decadenta, nimic altceva. Șunt optimist, dar socotesc cu jumătăți de secole!". Justiția și condamnarea generalilor Sentința Curții Supreme de Justiție prin care generalii Chitac și Stănculescu au fost condamnați la cîte 15 ani de închisoare pentru rolul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
anume de a da înapoi ceasul reformei, reluînd-o de la momentul 1996. Mai toate cotidianele au reprodus afirmațiile fostului premier. Comentariile multor editorialiști au mers pe ideea că PDSR nu e în stare să deosebească momentul cînd a pierdut puterea, cu evoluția propriu-zisă a României. Mai mult însă, în Ziua, la două zile distanță de la afirmațiile editorialistului de serviciu Adrian Pătruscă, potrivit cărora CDR și președintele Constantinescu sînt în vrie de popularitate, un alt editorialist crede că situația actualei puteri și a
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
cu nimic mai plăcut de urmărit. De altfel, studiul acesta îți stîrnește o curiozitate inevitabilă pentru variantele mai puțin cunoscute ale mîțului, căci autorul descoperă, în ele, o serie de aspecte extrem de interesante. Un intreg capitol al cărții este dedicat evoluțiilor generice ale mîțului, consecințelor determinate de variațiunile de formulă stilistica (de tipul narativ/dramatic/liric) sau chiar artistic (mitul valorificat în muzică sau în teatru). Este capitolul cel mai tehnic, cel mai sec-informativ, după părerea mea. Un lucru mi-a
Don Juan longevivul by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17790_a_19115]
-
gen Goya. M-am gîndit la acest tap de aur sumerian cînd am văzut statuia Ioanei d^Arc călare de la Paris, de lîngă Luvru, cînd îi atinsesem, sărind, copitele, tot aurii, cu vîrful degetelor. * * * Am trecut în caiețel denumirile scrierilor, evoluția lui... Egiptean, deci, fenician, sud-arabic, sinaitic, aramaic, pahlavi, latin, grec, punik, elamit, babilonian, sumerian, asirian modern atchana, amarna, hattusus, changar bazar și altele pe care nu le mai deslușesc. Scriere cuneiforma pe tablete de lut. Ceva comestibil. Ca niște tablete
Tapul sumerian by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17819_a_19144]
-
componente par extrem de interesante în această tendință: în primul rînd, faptul că fiecare țară evaluează implicit drept contemporan doar un segment foarte restrîns din cîmpul larg al fenomenului și din formele sale simultane de manifestare și, în al doilea rînd, evoluția inversă a formelor simbolice față de practică socială și de construcțiile politice. În timp ce acestea din urmă desfid disoluția, consacră diferența și multiculturalitatea ( a se vedea, în acest sens, chiar participările țărilor ,,tinere") formele simbolice tind către globalizare, catre impersonalizare, catre abolirea
Bienala de la Venetia (I) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17804_a_19129]
-
și curios, replică proaspătului demisionar. Răspunsul, pe cât de adevărat, pe atât de crud, a sunat că șuierul unei ghilotine: Da, exact asta vreau să spun!" Chiar pentru cineva care n-a prea găsit, din 1996 încoace, motive de încântare în fața evoluției societății românești, tranșantă diagnosticului era șocantă. Dacă politicienii înșiși cunosc cu precizie starea de fapt și continuă să ne mintă în față, înseamnă că ei se pun în afara legalității! Prin urmare, nu mai avem de-a face cu o categorie
Aseară ti-am luat hazna by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17810_a_19135]
-
salon, băiat solvabil. Expresia care ne interesează apare cu o definiție similară celei din dicționarul anterior, transpusa însă în alt registru, al limbajului neutru: "om credul, naiv". În absență citatelor ilustrative și în situația în care lipsesc unele verigi ale evoluției semantice, e destul de greu de decis valoarea construcției. Către interpretarea să că superlativ (probabil ironic) ne poate conduce comparația cu o altă expresie, marfă de marfă: "două bătrînele simpatice din Cartierul de Vest al Ploieștiului mă anunță entuziasmate că îmi
Un superlativ by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17815_a_19140]
-
literații din provincie, poeții bistrițeni, din care cîțiva remarcabili, nu sînt decît vag cunoscuți în marile centre, prizați cu neglijență de critică. Dacă valoarea rămîne ceea ce este, lipsa ei de răsunet poate apasă dureros o viață de om, poate inhiba evoluția unui artist. Drept care îmi propun a semnala în rîndurile ce urmeaza cîteva, în ordine alfabetică, profiluri lirice distincte ale toposului menționat. Dorian David ne propune un lirism naturalist, o înțepenire a melancoliei în materii dure, marcate de sarcasm. E o
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17827_a_19152]
-
totuși, nu literatura e efectul cenzurii, ci apariția acesteia din urmă e (și) un efect al literaturii. Nu e locul aici pentru a discuta pe larg despre cenzură, dar, ca orice instituție, și ea a cunoscut la noi o anumita evoluție. Una e de pildă cenzură anilor ^50, alta e cea a următoarelor aproximativ două decenii și în sfîrșit cenzură ultimului deceniu are și ea, propriile ei trăsături. Autorii raționamentului despre care vorbeam pornesc de la prezumția de vinovăție a literaturii publicate
O discretă ghilotină by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17839_a_19164]
-
și mai sînt și alții). Această realitate, bine evidențiata în cartea pe care o comentez, dovedește faptul că moșierimea intrată în politică liberală s-a antrenat (că, de altfel, și cea devenită, sub raport politic, conservatoare) la relații capitaliste, determinînd evoluția civilizației românești. Dar această realitate a originii sociale (să-i spun de clasă?) mai dovedește ceva. Și anume de ce s-a împotrivit constant, inclusiv elită liberală, la reformarea structurilor românești prin împroprietărirea țăranilor. Se știe, de pildă, ca și în
Genealogia elitei liberale pînă la 1900 by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17831_a_19156]
-
rând. Este așadar vorba despre un roman de tinerețe, încheiat înainte că autorul să fi împlinit treizeci de ani și cu aproape zece ani înaintea debutului sau relativ târziu (cu volumul de proza Simple întâmplări cu sensul la urmă, 1970). Evoluția să că prozator, paralelă cu aceea, nu mai puțin spectaculoasă, de critic și eseist, cunoaște influență literaturii fantastice. De altfel, Alexandru George a și realizat o antologie a prozei fantastice românești în care a considerat firesc să integreze și un
Romanul prozatorului la tinerete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17861_a_19186]
-
denumite de ele sînt, în momentul de față, celularul și/sau mobilul. Despre succesul obiectului pe care cele două cuvinte îl desemnează comentariile sînt de prisos; mă voi opri de aceea doar asupra alegerilor lexicale care îi însoțesc ascensiunea rapidă. Evoluțiile de acest tip sînt destul de greu de urmărit nu numai pentru că au loc într-un timp scurt, dar și pentru că sursele lor lingvistice sînt aproape incontrolabile. Limbajul comercial internaționalizat - traducînd sau transferînd cuvinte dintr-o limba într-alta, acționînd asupra
"Mobil" Si "celular" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17877_a_19202]
-
acel climat în care artistul s-a format și s-a individualizat. Organizat pe mai multe planuri, concepute, la rîndul lor, ca fluxuri narative, textul lui Dobrian este un adevărat român al formației, un român interesat în același timp de evoluția eroului sau și de propria să constituire. Dacă întreaga narație urmărește devenirea personajului, trecerea să prin experiențe și prin medii diferite, permanent se abat de la discursul principal o sumedenie de povestiri care nu au o legătură directă nici cu viața
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
propria să constituire. Dacă întreaga narație urmărește devenirea personajului, trecerea să prin experiențe și prin medii diferite, permanent se abat de la discursul principal o sumedenie de povestiri care nu au o legătură directă nici cu viața exterioară și nici cu evoluția lăuntrica a artistului. Ele compun, însă, o lume complexă, vie și veridica. Prin ele sînt introduse acele elemente care dau istorisirii pregnanta spațială, extensie pe orizontală, dincolo de mișcarea continuă pe verticală timpului. Spre deosebire de Paginile... lui Negreni, care comunică o experiență
Memoriile (si memoria) pictorului by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17896_a_19221]
-
cutie". În câteva din aceste cronici, asistăm la o reificare a naratorului, fapt ce dă naștere unor efecte unice: lumea e văzută din perspectiva unei uși, a unui picior de "secretar luichenz" (apar mai peste tot la Ioan Lăcusta aceste "evoluții metonimice de la numele proprii de produs (marca, firma) la un nume propriu", cum le numește Rodica Zafiu) sau al unui cal împăiat. În fine, cea de a treia tema (melodica) care intră în compoziția cărții lui Ioan Lăcusta o constituie
Contrapunct by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17908_a_19233]
-
populației nu va avea, firește, absolut nici un efect asupra însănătoșirii societății românești. Ea este astfel gândită încât să blocheze orice formă de pedepsire a făurarilor lumii îngrozitoare în care ne zbatem. În loc să fie redusă la cercul celor care decid asupra evoluției țării, ea se întinde că o piftie asupra întregii societăți. Et pour căușe! Probabil că excedată de numărul dentiștilor, profesorilor, ziariștilor, diriginților de poștă, profesorilor (lipsesc doar zarzavagiii și vidanjorii!) legea îi va lăsa în pace tocmai pe cei pe
Bumerangul de catifea by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17886_a_19211]
-
primele sale lucrări (desene, acuarelă, guașă), datînd din perioada studenției. Deși aceste lucrări au rămas, în cea mai mare parte, în faza de schiță, de eboșă, de exprimare spontană într-un anumit cîmp tematic, caracterul lor este definitiv în perspectiva evoluției ulterioare a pictorului. Încă din acest moment, în care Ion Dumitriu nu era hotărît, și nici nu avea cum să fie, în ce direcție va porni, un lucru știe sigur: anume acela că nu va merge nici spre figurativismul denotativ
Tînărul Ion Dumitriu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17199_a_18524]
-
textului: "tema lui cum e cu putință ceva nou"; "istoria lui cum e cu putință ceva nou" (Introducere; sublinierile îmi aparțin). S-a arătat că în folosirea proclitică a articolului se manifestă tendința analitică, de reducere a flexiunii, cunoscută din evoluția limbilor romanice: articolul, în forma lui sau lu, devenind un instrument invariabil, asemănător prepozițiilor (Valeria Guțu Romalo). O verificare a stadiului în carea se află acest fenomen în stilul colocvial al presei contemporane dovedește, cred, că uzul articolului hotărît proclitic
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
lexicografică e oricum greu de dat în asemenea cazuri, în care esențială a funcția cuvîntului, nu un sens conceptual; în cazul dat, explicația - "care privește împrejurarea, persoana sau obiectul despre care este vorba" (DEX) - pare să fi rămas oarecum în urma evoluției semantico-pragmatice: mai simplu, s-ar spune că termenul arată elementul "despre care este vorba". Cu aceeași funcție textual-pragmatică sînt folosite (cu unele restricții semantice și stilistice) și construcțiile prepoziționale de genul în discuție, în chestiune, în chestie, în cauză. Ultima
Respectivul, împricinatul ... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17197_a_18522]