4,165 matches
-
fie sistematică și rutinieră, ci subiectul unei analize de la caz la caz. - Aparent, cura discontinuă nu pare să prezinte avantaje fundamentale în raport cu cea continuă, cu condiția ca aceasta din urmă să fie flexibilă și strict individualizată fiecărui pacient și momentului evolutiv al bolii. Ea, rămâne, cu toate acestea atractivă, putând fi recomandată pacienților al căror tratament continuu a dat rezultate satisfăcătoare, cu recăderi benigne, neprogresive sau puțin numeroase, și având un anturaj suficient de atent și avizat; - în stadiul actual de
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
afective și cognitive defectuoase). Vulnerabilitatea se traduce, în special, prin acea dificultate crescută de manipulare adecvată a informațiilor complexe în sens larg, adică a situațiilor de încărcătură afectivă sau cognitivă deosebite, observate la acest tip de pacienți. Printre ele etapele evolutive existentiale, cum ar fi adolescența sau tinerețea pot să constituie un factor destabilizator deosebit de important prin multiplele solicitări impuse individului (maturizarea afectivă, experiențe sexuale, opțiuni profesionale s.a.). Cumularea factorilor de stres până la nivelul unui prag limită conduce la un moment
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
experiența tinde să țină cont de inovații, de succese dar mai ales de eșecuri... Abordarea bolnavului schizofren este o muncă de echipă, echipă ce, de regulă ea este coordonată de medicul psihiatru (ocazional ea poate fi coordonată, în funcție de diversele momente evolutive și ponderea intevenției în programul de recuperare și de alți membri ai echipei). Ideea este ca pacientul să fie abordat concomitent, sau succesiv, de specialiști în domenii diferite de recuperare psihiatrică. Continuitatea asistenței este unul din elementele esențiale ale principiului
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
intimității ca mediu spiritual În care jurnalul se naște din secretarea continuă a unui lichid miraculos. În ciuda aparențelor, nu intimitatea e generată de jurnal, ci jurnalul provine din plasma atât de fragilă a intimității, din re-Întruparea spirituală a acesteia. Procesul evolutiv care are loc s-ar traduce printr-o dezordine ne-agresivă, care-și epuizează eventuala energie negativă În Încercări subconștiente de a găsi formule convingătoare de exprimare a identității. Confesiunea sub forma jurnalului intim - adică o formă extremă - imprimă o
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
jurnale à rebours, pentru că acestea ar Încălca tocmai condiția obligatorie de existență. Din chiar clipa În care abolesc cronologia, ele Își pierd identitatea. Devin altceva: carnete, caiete, memorii. Însăși strategia proiectivă a jurnalului intim presupune un efort constructiv, cumulativ și evolutiv. Să Încercăm să le deslușim, fiecăruia În parte, semnificațiile de adâncime. Efortul constructiv e oarecum implicat În intenționalitatea autorului de a scrie un jurnal. Însemnarea jurnalieră este, de foarte multe ori, scheletul unei opere care nu se mai naște. Există
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
să-și dea seama, autorul dovedește competență ori incompetență ideologică. Analizând rolul cititorului, Umberto Eco vorbea, În oglindă, de „competența ideologică” a acestuia.) Dar acum, cu acuitate, se pune problema structurării unui vast material fantasmatic. Și astfel, din faza constructivă, evolutivă, se avansează spre faza cumulativă. Sindromul Villon Nu e vorba, În primul rând, de un cumul cantitativ - deși nu trebuie neglijat nici acesta. Ne referim, acum, la efortul de a sistematiza al autorului, confruntat cu dilema Îmbogățirii planului ficțiunii pe
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Doamne! Dac-aș fi-nvățat/ În tinerețele-mi nebune,/ Și bine de m-aș fi purtat/ Aveam culcuș și mese bune!”9 Un complex care, de foarte multe ori, se transformă În mecanism al inspirației creatoare. În fine, prin eforturi evolutive, strategia proiectivă a jurnalului intim conturează o dramă. Invizibilă În primă instanță. Jurnalul dobândește o entitate și un statut propriu doar prin actul mecanic al scrierii. Identitate pusă În evidență și de felurile În care se pot Încheia jurnalele intime
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
dată al doilea termen. Împrejurările vieții nu mai sunt decât componentele unui text. E adevărat, un text vulnerabil, neterminat. Un text care-și trădează, poate, mult prea ușor mecanismele de funcționare - dar nu și pe cele de apărare. Un text evolutiv, și nu rezolutoriu 94, fără sfârșit, producându-se În chiar clipa scrierii sale. Ca literatură, abia ca literatură, jurnalul intim acceptă orice definiție 95. Acceptă și oricâte interpretări, pentru că oferă nesfârșite posibilități de explorare a părții sale nevăzute. Ca mitologie
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
acele fabliaux ori soties din literatura medievală franceză, burla italiană din Renaștere poate n-ar mai fi existat ca atare. În capitolele "Din preistoria discursului romanesc" și "Eposul și romanul" din volumul Probleme de literatură și estetică, Bahtin studiază particularitățile evolutive ale romanului din epopeic, ale epicului din eroic, concluzionând că la baza separației dintre sacru și profan (corespunzătoare binomului epopee/ roman) stă înclinația către parodiere a autorilor, care a intrat în spațiul scriiturii o dată cu invazia realului în imaginar. "În epoca
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
închis, sunt necrozate, nu mai pot evolua, ceea ce le transformă în ținta favorită a parodiștilor. După ce l-am supus discuției pe Seneca, să-i dăm, în continuare, cuvântul și unui romancier parodic, convinși fiind că scrierea sa reprezintă o treaptă evolutivă, grație și acțiunii exercitate de și prin parodie, în metamorfozele suferite de romanul european până în momentul atingerii maturității sale, din momentul instalării modernismului. 2.2.2. Parodia romanului din "fragmente": Petronius Arbiter Cel dintâi roman latin important, Satyricon, pe care
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
propria-i structură, reinterpretându-le și reaccentuându-le"175. Oricum, pentru a-i pune acestei scrieri eticheta de roman parodic ar fi necesară înscrierea în plan paradigmatic, evocându-se și evoluția ulterioară a genului romanesc. Petronius contribuie, parodiind, la inițierea în problematizarea evolutivă de tip Bildungsroman caracteristică romanului picaresc. O comparație a "aventurilor cuplului" de așa-ziși eroi din Satyricon cu cele din primul roman picaresc spaniol, datat în 1554 (respectând, în primul caz, și semnificațiile legate de sexualitate ale termenului, care lipsesc
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de taină a lui Ciprian și în rândul austerelor figuri bisericești 183. Aspectului festiv de sorginte folclorică și celui de simplu amuzament li se adaugă cel lingvistic. Parodia este, în bune cazuri, o replică a vulgului la textele sacre: procesul evolutiv afectează și acționează prin intermediul acestui fenomen. Formarea lentă a limbilor naționale predispune atât vorbitorii, cât și creatorii de texte la parodierea structurilor latinești. Astfel, teoriile mai noi leagă tehnicile parodiei de integrarea "discursului străin" în modul de vorbire conștientizat drept
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
sisteme de comunicare, tehnologii ș.a.). În interesul demonstrației noastre, este necesar să facem apel la una dintre contribuțiile actuale care au militat pentru un curriculum definit prioritar prin prisma formării competențelor (Roegiers, 2003a, pp. 34-41): Este un ansamblu complex și evolutiv al regulilor, care precizează derularea și structurarea pedagogică a sistemului de educație sau de formare, la diferite niveluri de aplicare. Acest ansamblu cuprinde finalități (obiective generale de acțiune și efecte așteptate după realizare), conținuturi (materii, obiective specifice, capacități și competențe
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
valorizat în filosofia științei, în fața teoriilor clasice (aici, în fața "teoriei/teoriilor practice" asupra pedagogiei și a educației efective) și ca instrument cognitiv, care poate consolida statutul pedagogiei de știință normală și matură. Prin identificarea și interpretarea paradigmelor și a schimbărilor evolutive ale lor, în planul metodologiei conceperii și realizării practice a educației, pedagogia demonstrează că poate aborda normal științific realitatea domeniului, fără convulsiuni (amplu exploatate în variate teorii actuale, ducând la minimalizarea valorii științifice în sine a pedagogiei). Ea devine capabilă
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
prezintă în felul următor concepția lui Wundt: "Sinteza creativă ce caracterizează natura intrinsecă a tuturor componentelor psihicului individual și a tuturor interconexiunilor dintre acestea se regăsește, conform lui Wundt, în mod strict analog 13, dar la un nivel mai ridicat evolutiv, în viața psihică a comunității sau poporului. [...] așadar sufletul poporului este sinteza unor sinteze". Spiritul colectiv nu este o simplă sumă a spiritelor indivizilor, ci este o sinteză supraindividuală, o unitate spirituală emergentă interacțiunii acestora. Pe de o parte, acesta
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
ceea ce ne interesează în primul rând pe noi, elementul care conservă originalitatea, adică identitatea este "conștiința de comunitate". Conștiința comunității este condiție a existenței societății, ea coordonează actele acesteia spre continuitate și unitate. Ea are trei dimensiuni esențiale care cresc evolutiv una din alta: conștiința comunității originilor, limbii și destinului. Noi fixăm, ca mai principale, trei stări de evoluție pentru conștiința de comunitate: conștiința comunității de origine, conștiința comunității de limbă și conștiința comunității de destin. În etnicul fiecărui popor, cu
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
corectă a cavităților. În caz de leziuni carioase, care interesează mai mulți dinți, se indică asanarea prealabilă a întregii cavități bucale pentru a reduce incidența apariției cariilor în zona marginală a coroanelor. -Tratamente endodontale incorecte, cu sau fără procese periapicale evolutive. Se indică refacerea tratamentului endodontal sau completarea cu tehnici chirurgicale ajutătoare. -Distrucții coronare mari, care interesează mai mult de jumătate din coroana dintelui, care pot fi tratate prin onlay M.O.D. sau substituție coronară. -Dinți înclinați cu mai mult
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
anumită "cronologie" necesară a unor scheme. Având în vedere efectele intenționate ale unui mesaj/ unei promisiuni (electorale), conținutul conceptual este compus, după cum menționează Pottier (1992: 224), din linii majore evenimențiale (SĂ = schemă analitică axată pe tipuri de evenimente statice sau evolutive) și din alegeri de intenții enunțiative (SAC = scheme analitice construite), care însoțesc și controlează permanent enunțarea. Acest model al parcursului enunțiativ al lui Pottier depășește analiza lexicala descriptiva pentru a pătrunde într-o semantica a predicației (SP = schemă predicației cu
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
către viitor și discursul partidului în opoziție construit pe aspectualizarea incoativa și pe o ruptură temporală între trecut și prezent, pe de o parte, și viitor, pe de altă parte. * schemă analitică finală care va reda un tip de eveniment: evolutiv (partidul în opoziție) vs static (partidul la putere), astfel ajungându-se, printr-o anumită regularitate (ordine, corelații, poziții, funcționari și transformări), la o formațiune discursiva. 2. PLANUL 2 = CF (FRD) = planul de determinare a condițiilor de formare a unui proces
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
o aspectualizare continuativa. Prezenta actantului-pacient pact ne determină să alegem prima variantă, adică a unui nou început. Dar marcatorul auxiliar "voi" poate fi interpretat ca modalitate volitiva virtualizantă (Greimas 1983: 81). • schemă analitică finală este guvernată de un eveniment cauzativ evolutiv, unde cauzatorul este A1 (Iliescu + ceilalți), instrumentul este pactul, iar rezultatul final sunt cei doi pacienți abstracți (țară și nivelul de trai). SAC 2 = "Voi sprijini următoarele acțiuni." • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Triunghiul electoral are
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
opțiunile tuturor partidelor în ceea ce privește intrarea României în NATO și UE") și pe plan național, prin structura conceptuală a cuvântului "reazem", asociat Bisericii, Școlii și Armatei, care implică o trecere de la trecut către viitor. • schemă analitică finală. Observăm același eveniment cauzativ evolutiv, dar de această data combinat cu un eveniment static implicit ("Biserică, Școala și Armata, ca reazem al dăinuirii noastre naționale"). SAC 3 = "Nu voi sprijini următoarele acțiuni." • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Se observă același triunghi
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
același timp, viitor, care conduce către o modalitate volitiva virtualizantă, dar, de această dată, printr-o aspectualizare terminativa a unor acțiuni implicite ale contracandidaților. • schemă analitică finală. Evenimentul este unul cauzativ static, care presupune o stopare a unui presupus eveniment evolutiv negativ. SAC 4 = "Votanții ar trebui să judece". • schemă de interpretare cuprinde două tipuri de actanți: (1) Actanții participanți în SAC 4 sunt votanții (VOI). (2) Rolurile tematice sunt următoarele: * agenți activi: cetățenii români; * posibil experimentator: pronumele relativ-interogativ "cine" este
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
Astfel putem avea o aspectualizare incoativa, unde "cine" este Emil Constantinescu, dar și o aspectualizare continuativa, unde "cine" este Ion Iliescu. Dacă ne raportăm la agentul-cetățean, vom observa o modalitate epistemică ( a judeca). • schemă analitică finală are un statut cauzativ evolutiv datorită frazei "sunteți chemați să judecați", construită pe diateza pasivă, iar verbele "a chema" și "a judeca" implică o evoluție acțională, dar și mentală. SAC 5 = "Eu vă chem la vot." • schemă de interpretare este structurată pe: (1) agent 1
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
fiecăruia") pentru prima parte (μ = Sunteți chemați să judecați). • schemă rezultativa. Acțiunea de a vota implică timpul viitor și în funcție de vot putem avea aspectualizarea continuativa (Ion Iliescu) sau aspectualizarea incoativa (Emil Constantinescu). • schemă analitică finală. Evenimentul are un statut cauzativ evolutiv, deoarece Ion Iliescu este cel care determină acțiunea de a vota. SAC 6 = "Eu sunt astfel." • schemă de interpretare este construită pe un singur agent, si anume Ion Iliescu. Actanții-obiecte nu trebuie interpretați denotativ, ci, mai degrabă, conotativ, devenind implicit
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]
-
un proces acțional (β a asigura) care presupune un transfer. • schemă rezultativa este structurată pe aspectualizare incoativa, sugerată de marcatorul auxiliar de viitor care sugerează, de asemenea, o modalitate actualizantă deontica de abilitate. • schemă analitică finală este un eveniment cauzativ evolutiv. SAC 3 = "Eu mulțumesc oamenilor." • schemă de interpretare este structurată pe: (1) Triunghiul electoral: EU VOI 1 VOI 2. (2) Rolurile tematice sunt: * agenți-participanți: Emil Constantinescu * beneficiari: VOI colectiv (toți, indiferent de opiniile lor politice, religioase, colaboratorii mei) și un
Semiotici textuale by Camelia-Mihaela Cmeciu [Corola-publishinghouse/Science/1056_a_2564]