44,964 matches
-
mai cerebrală decît aceea a altor popoare, pentru simplul și importantul motiv că ei au fost, față de celelalte popoare - chiar comerciale - mai specializați în ocupațiile comerciale". Și mai departe: ""Specificul" acesta: prioritatea acordată activităților intelectuale față de cele fizice - îl au evreii în comun cu toate popoarele ridicate la nivelul culturii adevărate. Proporțiile, "diferențele de grad", nuanțele - nu știrbesc cîtuși de puțin adevărul acesta general". Apoi polemizează, cu argumente valabile, cu opiniile știute ale lui Werner Sombart despre evrei și spiritul lor
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
fizice - îl au evreii în comun cu toate popoarele ridicate la nivelul culturii adevărate. Proporțiile, "diferențele de grad", nuanțele - nu știrbesc cîtuși de puțin adevărul acesta general". Apoi polemizează, cu argumente valabile, cu opiniile știute ale lui Werner Sombart despre evrei și spiritul lor comercial. După care se oprește analitic asupra ipostazei antisemitismului religios, stăruind asupra faptului că religia creștină s-a născut în spațiul iudaismului și că Apostolul Pavel, el însuși evreu, i-a conferit un caracter internațional. Respinge, totodată
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
cu opiniile știute ale lui Werner Sombart despre evrei și spiritul lor comercial. După care se oprește analitic asupra ipostazei antisemitismului religios, stăruind asupra faptului că religia creștină s-a născut în spațiul iudaismului și că Apostolul Pavel, el însuși evreu, i-a conferit un caracter internațional. Respinge, totodată, acuzația de deicism adusă evreilor, relevînd că Iisus "a fost arestat de poliția romană, a fost judecat și condamnat de procurorul roman", Claudian crezînd naiv că antisemitismul religios nu e capabil să
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
După care se oprește analitic asupra ipostazei antisemitismului religios, stăruind asupra faptului că religia creștină s-a născut în spațiul iudaismului și că Apostolul Pavel, el însuși evreu, i-a conferit un caracter internațional. Respinge, totodată, acuzația de deicism adusă evreilor, relevînd că Iisus "a fost arestat de poliția romană, a fost judecat și condamnat de procurorul roman", Claudian crezînd naiv că antisemitismul religios nu e capabil să pună în mișcare mulțimea. El își menține opinia despre caracterul economic al antisemitismului
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
e capabil să pună în mișcare mulțimea. El își menține opinia despre caracterul economic al antisemitismului, precizînd că "curentele contemporane ale antisemitismului au apărut în țări, ca în Germania timpului nostru, nici o separație socială nu mai există între creștini și evrei. Și, totuși, ura a izbucnit, adusă, ca totdeauna, de criza economică". Într-un alt capitol, Al. Claudian consideră că "antisemitismul este la el acasă în țările sărace și în epocile istorice bîntuite de sărăcia crizelor economice". Și apreciază, tot păstrîndu-se
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
a rațiunii. Antisemitismul interbelic are drept cauză criza economică din 1929-1933. La aceasta, și tot din aceeași cauză, se adaugă invidia. "Naufragiații crizelor economice - nu numai meseriașii și comercianții, ci și funcționarii particulari, liber-profesoniști și studenți cer, în cor, eliminarea evreilor concurenți", considerînd că antisemitismul hitlerist în Germania și în toate celelalte țări în care a pătruns a fost, de cele mai multe ori, un caz tipic al antisemitismului concurenței, menținîndu-se pe liniamentele unilaterale ale concepției după care "antisemitismul este simptomul de boală
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
menținîndu-se pe liniamentele unilaterale ale concepției după care "antisemitismul este simptomul de boală cel mai precis al unei organizări economice capitaliste, semnul neîndoielnic al unei grave anomalii economice". Și, evident, urmărește fenomenul în istoricitatea sa, din Evul Mediu (cu expulzările evreilor din țările europene). Un capitol special - al V-lea - este consacrat, de aceea, rolului istoric al cametei și interzicerea ei de către Biserica creștină, relevînd că, din cauza acestei interdicții, evreii au îndeplinit, în Evul Mediu european, funcția economic necesară de cămătari
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
evident, urmărește fenomenul în istoricitatea sa, din Evul Mediu (cu expulzările evreilor din țările europene). Un capitol special - al V-lea - este consacrat, de aceea, rolului istoric al cametei și interzicerea ei de către Biserica creștină, relevînd că, din cauza acestei interdicții, evreii au îndeplinit, în Evul Mediu european, funcția economic necesară de cămătari, adică de bancheri ai acelei epoci și de comercianți. Apoi se cercetează antisemitismul spaniol în veacul al XV-lea, cînd evreii sînt uneori folositori regilor, cînd devin inutili și
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
de către Biserica creștină, relevînd că, din cauza acestei interdicții, evreii au îndeplinit, în Evul Mediu european, funcția economic necesară de cămătari, adică de bancheri ai acelei epoci și de comercianți. Apoi se cercetează antisemitismul spaniol în veacul al XV-lea, cînd evreii sînt uneori folositori regilor, cînd devin inutili și, atunci, sînt expulzați, bunurile lor intrînd în posesia monarhilor. Al șaselea capitol al cărții studiată, în chip special, antisemitismul ca diversiune politică și asta pentru că, afirmă autorul nostru, ușurința de a lovi
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
în Germania interbelică se dezvoltă în funcție exclusivă de cauzalitatea economică. E un factor real și de efectivă importanță. Dar n-a fost, din păcate, singurul. Dar Claudian vorbește de concurența dintre industriașii germani Krupp, Thyssen, Stinnes și financiari puternici evrei, apelînd, în sprijin, la Hitler. Cînd în 1937 bancherul evreu Goldschmidt intră în criză financiară, în locul lui și a celorlalți burghezi evrei se instalează burghezia germană. Intervine și criza intelectualității germane, lovită, și ea, economic. "Nimic, stăruie Claudian, nu oglindește
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
economică. E un factor real și de efectivă importanță. Dar n-a fost, din păcate, singurul. Dar Claudian vorbește de concurența dintre industriașii germani Krupp, Thyssen, Stinnes și financiari puternici evrei, apelînd, în sprijin, la Hitler. Cînd în 1937 bancherul evreu Goldschmidt intră în criză financiară, în locul lui și a celorlalți burghezi evrei se instalează burghezia germană. Intervine și criza intelectualității germane, lovită, și ea, economic. "Nimic, stăruie Claudian, nu oglindește mai fidel legătura strînsă dintre criza economică germană și popularitatea
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
criza economică germană și popularitatea lui Hitler decît paralelismul, adesea arătat, dintre numărul șomerilor germani și numărul alegătorilor germani." Aici Claudian are dreptate perfectă. Într-adevăr, declasații, ratații, aventurierii aglomerează mișcarea nazistă, citînd exemple concludente. Hitler, obsedat de ura contra evreilor, ar fi expresia tipică a neputinței intelectuale și a ambiției sufletești. Cartea lui Al. Claudian din 1945 a fost reeditată de dl Constantin Schifirneț în colecția, de el dirijată, "Ethos" a Editurii Albatros. E o bună inițiativă, întregită de un
O carte, din 1945, despre antisemitism by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16130_a_17455]
-
era un bărbat foarte tînăr în preajma celui de-al doilea război mondial, cînd antisemitismul european și mai puțin distinctele sale ecouri americane începeau să se facă auzite. Cînd ziarul New York Times publică, pe 12 mai 1938, scrisoarea lăsată de un evreu polonez pe nume Shmuel Ziegelboim, reprezentant al asociației muncitorilor evrei în cabinetul polonez improvizat în exil, înainte de a se sinucide în apartamentul său londonez, Kazin se așteaptă la valuri de reacții din partea intelectualilor americani. În scrisoarea sa, adresată președintelui Poloniei
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
sa viață, împotriva indiferenței cu care omenirea se pregătea să răspundă tragediei ce avea să se numească Holocaust. La insistențele lui Kazin, textul e preluat de New Republic, cu avertizarea adăugată de Kazin însuși: într-o Europă martoră genocidului împotriva evreilor, nimeni nu mai poate fi vreodată în siguranță. Reacțiile, cum spuneam, foarte slabe, doar trei scrisori venind din partea lui Lewis Mumford, Daniel Bell și Eugene Lyons, lăudîndu-l pe Kazin pentru curajul de a protesta împotriva nazismului și de a scrie
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
În jurnale, Kazin e scriitor cu supra măsură, proustian și beckettian totodată. Un asemenea om nu putea fi altfel decît singur, iar singurătatea sa nu pare să fi fost apăsătoare, ci mai curînd stînjenitoare uneori, necesară de cele mai multe ori. Ca evreu, Kazin nu dă semne că s-ar fi identificat lesne cu alți evrei. La un moment relatează o scenă petrecută în cantina supraaglomerată a unui spital: singurul loc liber este la aceeași masă cu un bărbat în halat de medic
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
asemenea om nu putea fi altfel decît singur, iar singurătatea sa nu pare să fi fost apăsătoare, ci mai curînd stînjenitoare uneori, necesară de cele mai multe ori. Ca evreu, Kazin nu dă semne că s-ar fi identificat lesne cu alți evrei. La un moment relatează o scenă petrecută în cantina supraaglomerată a unui spital: singurul loc liber este la aceeași masă cu un bărbat în halat de medic, dar care poartă totodată și tichia de evreu ortodox. La salului lui Kazin
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
fi identificat lesne cu alți evrei. La un moment relatează o scenă petrecută în cantina supraaglomerată a unui spital: singurul loc liber este la aceeași masă cu un bărbat în halat de medic, dar care poartă totodată și tichia de evreu ortodox. La salului lui Kazin, "Shalom aleheim," medicul mormăie un răspuns neprietenos. Ceea ce urmează este o surprinzătoare desfășurare de sarcasm și chiar cinism, de partea lui Kazin, pe care nici nu se străduiește să le ascundă. Perfect conștient că bărbatul
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
neprietenos. Ceea ce urmează este o surprinzătoare desfășurare de sarcasm și chiar cinism, de partea lui Kazin, pe care nici nu se străduiește să le ascundă. Perfect conștient că bărbatul din fața sa nu e deloc atras de întîlnirea cu un alt evreu, Kazin îl asaltează totuși cu întrebări, bucurîndu-se la gîndul că îi e nesuferit medicului. Poate exagerez, dar scena mi se pare emblematică pentru felul în care Alfred Kazin și-a căutat, întreaga viață, o matcă identitară evreiască, refuzînd totodată identificările
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
deși cultivat, nu înțelegea arta și, mai ales, poezia. Și, evident, nu-i împărtășea, într-o convorbire din salonul Kremnitzilor, opiniile (care erau și ale lui Maiorescu) în dezbaterile Parlamentului în chestiunea revizuirii articolului 7 din Constituție în problema încetățenirii evreilor, poetul îngăduindu-și să exprime, în chiar ziarul Timpul, alte, diametrale, puncte de vedere. Și scena finală din acest episod al romanului, cînd Carp "feudalul cu șase mii de fălci, trăit în puf și lux, îl disprețuia probabil și-l
Eminescu și Mite by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16160_a_17485]
-
numai că este unul dintre cele mai vechi popoare ale lumii, dar este unul dintre acelea care și-au păstrat cultura care, mai ales, au în spatele lor o cultură milenară. Nu e puțin lucru. Și nu degeaba se spune că evreul e sarea pămîntului"). Asta o spunea în decembrie 1935 în Dimineața, într-un mare interviu. Și totuși, după rebeliunea legionară , acceptă să devină director la ziarul oficial antonescian Viața, director al Naționalului bucureștean (unde păstrează un bun repertoriu) și se
Integrala Rebreanu spre final by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16145_a_17470]
-
ediția pe care o comentez (Răsărit de soare și Apus de soare) sînt reunite sub titlul care le este comun, Mediterana. Eroul, Adrian Zografi, un alter-ego vizibil al autorului, are norocul să se întîlnească pe vapor cu un bătrîn zugrav evreu Moriț Feldman, cu numele amical Musa, cu care se împrietenește de îndată și pornesc amîndoi în lume. Musa avea aparent un rost în călătoria sa. Și anume să o găsească pe fiica sa Sara, eșuată undeva în Siria ca amanta
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
tot hrănea iluzia că odată, nu prea tîrziu, va deveni patroană de bar. Pînă a o lega fedeleș pe fiica sa Sara pentru a o duce acasă, Musa a făcut rost de o lucrare ispititoare de a zugrăvi hotelul unui evreu ursuz. Adrian Zografi, bineînțeles, era priceput și în ale zugrăvelii, încît lucrau de zor împreună, firește, fără un deviz prealabil și fără un contract încheiat între părți. Nu le păsa de nimic. Deviza inimilor le era "Faceți loc visurilor!". Evident
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
actori într-un cabaret mai ales și, apoi, la prinț acasă. Se ostoise dar era scîrbit de atîta mîncare, băutură și zaiafet, continuînd, totuși, s-o ducă tot așa patru zile, pînă la plecarea trupei din oraș. Un tinichigiu, firește evreu originar din România, îi face rost de un atelier în care omul nostru devine pictor de firme. Îi merge din plin, ajungînd un domn arătos, bine îmbrăcat, salutat și cu comenzi din belșug. Dar, brusc, e chinuit de întrebarea, care
Un vagabond cu mare har by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16176_a_17501]
-
regulă, vinovăția se transferă asupra altuia. Spre a se păstra figura "superiorității" absolute a etniei noastre, obișnuim a incrimina Occidentul pentru că refuză să ne ajute, pe americani pentru că nu ne oferă necondiționat "clauza", pe maghiari pentru că ar complota neîncetat, pe evrei pentru că ar face un joc dublu ș.a.m.d. "Spiritul critic personal și al responsabilității civice sînt elemente ale unei culturi republicane și democratice care nu sînt încă asimilate și nu au devenit un comportament colectiv." Unica libertate reală ce
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
Constantin Țoiu Evreu de origine, născut în Ucraina, Lev Davidovici Bronstein, cunoscut sub numele de Troțki, este expulzat din URSS în 1929, se refugiază în Mexic, unde un agent al lui Stalin îl asasinează în anul 1940, crăpându-i țeasta cu o toporișca
O ipoteză trăznită by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16235_a_17560]