1,687 matches
-
spunea Kafka. „Fiecare Își are propria viață și propriul Dumnezeu. Preoți și ritualuri nu sunt decât cârje pentru viața infirmă a sufletului.” Nici un pact de complicitate cu „Stăpânul lumii”, Într-adevăr, ci sfidarea sa, ca și a mărului său interzis. Exodul din Paradisul vieții fără de moarte și fără de viață n-ar fi fost posibil, nici descoperirea-asumarea sinelui și a lumii, fără rebelul care Își revendica Întemeierea proprie. În suferința acestei retrăite răzvrătiri, Diavolul nu pare deloc amestecat. Nici măcar „mecanismul” mutilării cotidiene
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
al căderii. Da. Există/ Înalta rostogolire din ceruri Înalta cădere din Grădină” (Există mecanismul funcționând). Cauza nu este translată În afara omenescului, ci scrutată În ciclurile și cicloanele interiorității, deopotrivă sacră și profană. În căutarea vieții, a „adevărului”, expediția este un exod și un exil. Ea debutează printr-o evadare, dacă nu cumva printr-o izgonire din rutina somnolențelor. Exilatul taie nu doar aerul, strada, zidul, câmpul, apa, piatra, lumina, ci și „iarba grădinii”. Grădina Ghetsemani succedă Grădinii Paradisului, Gan-Edenul, din care
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
din 11 August 1942, dată de Prefectura Poliției Capitalei). Marele Stat Major a raportat Domnului MAREȘAL următoarele cu Nr. 905.869 din 1 Octomvrie 1942: a) Dispozițiunile Ministerului Afacerilor Interne se referă numai la evreii stabiliți clandestin în Capitală. b) Exodul majorității evreilor în Capitală s’a produs la 27 Iunie 1940, când s’au ocupat cele două provincii. Dispozițiunile date în primele zile după refugiu referitoare la autorizații de fixarea domiciliului, înscrieri în cartea de imobil, biroul populației, etc., au
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
Timișoara, 1991; Psalmii în versuri, Timișoara, 1993; Cronică, Timișoara, 1993; Piticul arămiu, Timișoara, 1995; Abaddon, Timișoara, 1995; Ecclesiastul în versuri, Timișoara, 1997; Pildele în versuri, Timișoara, 1998; Poezii despre și pentru Raluca, Timișoara, 1998; Scrisori la un prieten, Timișoara, 2000; Exodul, Timișoara, 2001; Omul de cenușă, pref. Adrian Dinu Rachieru, Timișoara, 2002; Elegii, Timișoara, 2003. Repere bibliografice: Dana Dumitriu, „Pax magna”, CL, 1973, 8; Lucian Alexiu, Eugen Dorcescu, „Desen în galben”, O, 1978, 50; Doina Uricariu, Emblemele realității poetice, AFT, 1979
DORCESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286834_a_288163]
-
ș.a.) și amprenta etică (Acolo, în Deltă ș.a.) sunt constante ale acestei dramaturgii, tentată și de mitologic (La revedere, Nausicaa). Farsele (Din năzdrăvăniile lui Păcală) ratează chiar și pitorescul de limbaj. Seve de rusticitate pulsează în volumul liric de debut, Exod (1933), animând un peisaj evocat, în duhul lui I. Pillat, cu atotstăpânitoare melancolie. Zarea tremurătoare este aceea a ținutului natal, martor al zburdălniciilor copilăriei și al înfiorărilor primei iubiri. Stârnind regrete, întoarcerea în trecut e, însă, o cărare pierdută. Și
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
de demult”, gata să capteze ecouri din vremuri scitice și, cum va proceda și în Versuri de după amiază (1940), din epoci de legendă. Străbătută de o undă de pesimism, reflexivitatea, vrând parcă să se degaje din aburul sămănătorist (vădit în Exod), își propune mize înalte („eternitatea”, „desăvârșirea” ș.a.). Se simte, la C., o acerbă voință de a-și reprima, în stanțele pe care le elaborează, impulsurile de sentimentalitate în beneficiul îndoielnic al unei sintaxe îndelung cizelate, meșterită cu „sigle și echere
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
ce se împânzește, prelingându-se dintr-un anotimp în altul, printre irizări albăstrui, exprimă chinurile potolite ale unei iubiri târzii. În creația poetică a lui C., după atâtea întortocheri și canoniri, sonetele aduc o liniște și o claritate reconfortante. SCRIERI: Exod, Cernăuți, 1933; Proze pentru anul inimii, Cernăuți, 1934; Aur vechi, Cernăuți, 1936; Zaruri, Cernăuți, 1936; Cântece de leagăn, Mediaș, 1936; Casă pe nisip, Cernăuți, 1937; Pietre la cari mă-nchinai, Cernăuți, 1937; Dulcile cuvinte, Cernăuți, 1940; Versuri de după amiază, Cernăuți
CHELARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286187_a_287516]
-
despre infracțiuni comise de români, de exemplu ziarele Il Messaggero, Il Giornale sau Il Giorno. În editorialul ,,Invazia nomazilor” publicat în Corriere della Sera din 29 septembrie 2007, Alberto Ronchey afirmă fără echivoc: ,,Din România este în curs un adevărat exod” (Alberto Ronchey L'invasione dei nomadi. L'allarme di Amato e la nuova immigrazione, Corriere della Sera, 29 settembre 2007). A doua zi, ziarul Liberazione reacționează prin publicarea articolului 'Il Corriere e l'invasione dei razzisti' în care poziția lui
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
majoritatea migrației forțate se referă la indivizi sau grupuri etnice, în timp ce majoritatea migrației calificate se referă la familii sau grupuri profesionale. În mod excepțional o populație întreagă poate să se deplaseze; în acest caz, migrația poate fi definită ca un exod. Pot fi identificate două tipuri de mișcări migratorii: economice și noneconomice. Cele economice includ deplasările legate de muncă, atât activitățile de muncă din prezent, cât și unele noi. Cele noneconomice includ toate tipurile de migrație legate de problemele din afara muncii
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
folosit ca sinonim al circulației capitalului uman, unde fluxul net de expertiză este puternic îndreptat într-o direcție (Salt, 1997). Folosirea cuvântului „brain” (creier) are legătură cu orice calificare, competență sau calitate care este o investiție potențială. Folosirea cuvântului „drain” (exod) sugerează că această rată a ieșirilor este la un nivel mai mare decât cel „normal” sau decât cel dorit. Unind cei doi termeni presupunem faptul că, plecarea majorității celor talentați se face la o rată apreciabilă (Giannoccolo, 2004, 2). Câteva
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cu calificare înaltă), „qualified personnel” (personal calificat), „human resources in science and technology” (resurse umane în știință și tehnologie), „scientists and engineers” (oameni de știință și ingineri), „IT workers” (lucrători din domeniul IT) sau simplu „brains” (creiere) (în „brain drain” - exodul creierelor, „brain gain” - câștigul creierelor sau „brain circulation” - circulația creierelor). Nu există un consens în ceea ce privește definirea conceptului highly skilled (persoane cu calificare înaltă), o definiție acceptată fiind încadrarea lor în categoria celor care dețin o calificare superioară (Auriol, Sexton, 2002
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
au propus inițial, totuși ei se reîntorc în țara de origine (Glaser, 1978). Fenomenul migrației resurselor umane înalt calificate poate justifica utilizarea conceptului brain drain, dar este necesară folosirea acestui concept într-o manieră nediscriminatorie. Pentru a înlocui termenul drain (exod) cu unul mai general precum migrație, distincția poate fi accentuată prin sublinirea faptului că, atâta timp cât brain drain constituie migrația creierelor, brain migration nu înseamnă obligatoriu și brain drain (exodul creierelor). Brain drain reprezintă transferul resurselor utilizate în educația și formarea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
acestui concept într-o manieră nediscriminatorie. Pentru a înlocui termenul drain (exod) cu unul mai general precum migrație, distincția poate fi accentuată prin sublinirea faptului că, atâta timp cât brain drain constituie migrația creierelor, brain migration nu înseamnă obligatoriu și brain drain (exodul creierelor). Brain drain reprezintă transferul resurselor utilizate în educația și formarea deprinderilor profesionale a exodului forței de muncă înalt calificate dinspre țările de origine către țările de destinație. Pentru a putea evalua migrația internațională a resurselor umane din cadrul științei și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
general precum migrație, distincția poate fi accentuată prin sublinirea faptului că, atâta timp cât brain drain constituie migrația creierelor, brain migration nu înseamnă obligatoriu și brain drain (exodul creierelor). Brain drain reprezintă transferul resurselor utilizate în educația și formarea deprinderilor profesionale a exodului forței de muncă înalt calificate dinspre țările de origine către țările de destinație. Pentru a putea evalua migrația internațională a resurselor umane din cadrul științei și tehnologiei este util să luăm în considerare câteva definiții. În concordanță cu Națiunile Unite, un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
organizațiilor; artiști, actori, comici și lucrători turiști; specialiști din sport; ofițeri, soldați privați; studenți și cei care au absolvit studiile postuniversitare. Iredale propune cinci tipologii pe baza cărora este clasificată forța de muncă calificată (Iredale, 2001, 8): motivația - de exemplu, exodul forțat, capitalul uman; originea și destinația - de exemplu, țări dezvoltate/în curs de dezvoltare; canalul sau mecanismul - de exemplu, companii, centre de recrutare, scheme de mobilitate; durata șederii - de exemplu, permanentă/temporară; modalitatea de integrare - de exemplu, dezavantajată, neutră sau
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de exemplu, permanentă/temporară; modalitatea de integrare - de exemplu, dezavantajată, neutră sau recepție dezavantajată în țara-gazdă. În limba română, termenul brain drain a fost tradus în diferite feluri, de diferiți autori și în diferite perioade politice ca: migrația materiei cenușii, exodul creierelor, migrația creierelor sau chiar furtul creierelor, furt de inteligență, racolare de cadre, exod de competențe, drenarea creierelor, hemoragia creierelor etc. (Ștefănescu, 1982, 20). Deoarece niciuna dintre variantele prezentate mai sus nu are gradul de precizie și caracterul compact și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
în țara-gazdă. În limba română, termenul brain drain a fost tradus în diferite feluri, de diferiți autori și în diferite perioade politice ca: migrația materiei cenușii, exodul creierelor, migrația creierelor sau chiar furtul creierelor, furt de inteligență, racolare de cadre, exod de competențe, drenarea creierelor, hemoragia creierelor etc. (Ștefănescu, 1982, 20). Deoarece niciuna dintre variantele prezentate mai sus nu are gradul de precizie și caracterul compact și sintetic al sintagmei originale, aș recomanda folosirea termenului în engleză. Concluzii În prezent nu
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
and Human Capital: Implications for Developing Countries. The 4th Annual World Bank Conference on Development Economics for Europe, Oslo, Norvegia, iunie, 24-26. Sora, V., Hristache, I., Mihăescu, C. (1996). Demografie și statistică socială. București: Editura Economică. Ștefănescu, Paul. (1982). Brain-drain. Exodul creierelor. București: Editura Politică. Straubhaar, Thomas. (2000). International Mobility of the Highly Skilled: Brain Gain, Brain Drain or Brain Exchange, Hamburgisches Welt-Wirtschafts-Archiv Hamburg Institute of International Economics. Discussion Paper, 88. The American Heritage Dictionary of the English Language. (ed. a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
20-34 de ani, iar pentru mediul rural acestea sunt pozitive, mai puțin pentru segmentele de vârstă de 20-34 de ani și 45-54 de ani. Cu alte cuvinte, satul pierde populație tânără și activă profesional, „spațiul rural fiind lovit de un exod al populației adulte, în special al femeilor între 25 și 55 ani” (Bădescu, 2005, 37). În analiza declinului demografic al României, V. Ghețău (2004, 15), acorda atenție și migrației externe, considerând că soldul migratoriu va continua să fie negativ ca
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
à cornes dans les manuscrits des bestiaires: traditions antiques et inteprétations médiévales, în vol. Cornes et plumes dans la littérature médiévale, sous la direction de Fabienne Pomel, Presse Universitaire de Rennes, Rennes, 2010, p. 136. 58 Citez din notele la Exodul, traducere din limba greacă de Ion Pătrulescu, introducere de Alain le Boulluec și Pierre Sandevoir, note de Alain le Boulluec, Pierre Sandevoir și Ion Pătrulescu, în vol. Septuaginta, vol I, ed. cit., p. 285: "Reprezentările lui Moise cu coarne derivă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vol. Septuaginta, vol I, ed. cit., p. 285: "Reprezentările lui Moise cu coarne derivă din Vulgata care, asemnea lui Aquila, a înțeles ebr. qăran "a iradia, a străluci" în legătură cu rădăcina cuvântului qeren "corn"." Iată traducerea versetului 29, capitolul 34 din Exod, în Biblia Vulgata. Blaj, 1760-1761, cuvânt înainte de acad. Eugen Simion, Editura Academiei Române, București, 2005, vol. I, p. 197: Și, pogorându-să Moisi din muntele Sinai, ținea doao tablele mărturiii și nu știia că e cornută fața sa din înpreunarea vorbei Domnului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
à cornes dans les manuscrits des bestiaires: traditions antiques et inteprétations médiévales, în vol. Cornes et plumes dans la littérature médiévale, sous la direction de Fabienne Pomel, Presse Universitaire de Rennes, Rennes, 2010, p. 136. 345 Citez din notele la Exodul, traducere din limba greacă de Ion Pătrulescu, introducere de Alain le Boulluec și Pierre Sandevoir, note de Alain le Boulluec, Pierre Sandevoir și Ion Pătrulescu, în vol. Septuaginta, vol I, ed. cit., p. 285: "Reprezentările lui Moise cu coarne derivă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
vol. Septuaginta, vol I, ed. cit., p. 285: "Reprezentările lui Moise cu coarne derivă din Vulgata care, asemnea lui Aquila, a înțeles ebr. qăran "a iradia, a străluci" în legătură cu rădăcina cuvântului qeren "corn"." Iată traducerea versetului 29, capitolul 34 din Exod, în Biblia Vulgata. Blaj, 1760-1761, cuvânt înainte de acad. Eugen Simion, Editura Academiei Române, București, 2005, vol. I, p. 197: Și, pogorându-să Moisi din muntele Sinai, ținea doao tablele mărturiii și nu știia că e cornută fața sa din înpreunarea vorbei Domnului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
și Vicenza. La Padova, de exemplu, Pietro d’Albano (1250-1312) a fost socotit „eretic” pentru motivul că își baza expunerile sale pe datele lui Averroes și ale altor medici arabi. Universitatea din Padova Înființată în 1222, ea a apărut prin exodul studenților și magiștrilor de la Bologna, unde condițiile de învățământ și de trai deveniseră mai nefavorabile. Dezvoltarea fără precedent a acestei Universități s-a datorat independenței mari a Veneției (de care ținea Padova) față de Bisercă și, implicit, protecția față de Inchiziție. Curând
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]
-
XII, se înregistrează la Oxford o afluență mare de studenți, fapt explicat prin mai multe cauze. Una dintre cauze a fost edictul lui Henric II, care prevedea protecția studenților, dar și interdicția pentru ei de a studia în Franța (un exod mare de studenți de la Oxford către Universitatea din Paris se înregistrase în urma unui conflict între studenți și populația orașului, la care poliția nu a reacționat). O altă cauză importantă a fost reprezentată de schimburile comerciale importante ce se efectuau la
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92244_a_92739]